Darurile credinței

Credinţa este o virtute dintre cele mai mari, fără de care nu se poate mântui nimeni, căci prin credinţă:

1. ne facem fii ai Împărăţiei cerului;
2. prin credință facem faptele cele bune ale milosteniei trupești și sufletești;
3. Credinta ne face să-i iubim pe vrăjmaşii noştri, să călcăm peste egoul nostru, peste mândrie;
4. credinţa ne face să urâm plăcerile lumeşti;
5. credinţa ne face să uităm insultele; mai mult…

De ce credem în Biserică?

#numerotat, pentru #ora de Religie. 1. Credem în Biserică pentru că ne uneşte cu Dumnezeu;
2. pentru că în ea se află neîncetat Hristos, Mântuitorul nostru şi Sfântul Duh. De aceea Biserica nu greşeşte niciodată, fiind „stâlpul şi temelia adevărului” (1Timotei 3:15);
3. credem în Biserica lui Hristos, căci numai în ea ne putem boteza, mărturisi și împărtăși cu Sfintele Taine;
4. pentru că numai în ea ne putem mântui. Sf. Ciprian susţine că în afară de Biserică nu e mântuire şi că cine n-are Biserică de mamă nu poate avea pe Dumnezeu de tată;
5. credem în ea şi pentru frumuseţea şi înălţimea scopurilor pe care ea le urmăreşte: acela de a ne pregăti pentru mântuire şi acela de a ne mijloci această mântuire.

De ce a trebuit să moară Iisus Hristos pentru noi răstignit pe Cruce?

Pentru  mai  multe  pricini.  Însemnăm  câteva:  a)  ca să  moară  înălţat  spre  cer,  dar  cu privirea şi cu braţele deschise spre lume, arătând că Se aduce jertfă Tatălui, dar cu iubire faţă de  lume;  b)  ca să moară  cu  încetul  şi  deci  ca  patima  Lui, răbdată fără  cârtire, să  fie mai îndelungată şi ca sângele Lui să se scurgă stăruitor peste păcatele lumii, spre a le spăla; c) dar mai ales pentru că moartea prin răstignirea pe cruce era moartea cea mai ruşinoasă (Deut. 21, 23; Gal. 3, 13), şi  la ea erău osândiţi cei mai mari  tâlhari. Prin aceasta s-a arătat până unde coborâse  ticăloşia noastră,  încât am fost în stare să socotim mai mult…

10 aforisme ale Sfântului Grigorie Teologul:

1. Fiecare din noi este pictorul propriei vieţi. Sufletul nostru este ca o pânză; virtuţile sunt culorile; Iisus Hristos este modelul pe care trebuie să-L pictăm.
2. Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când ne aplecăm, decât atunci când ne înălțăm.
3. Să nu uităm frica de Dumnezeu în bucurie ca să nu pierdem niciodată speranța la vreme de necaz.
4. Facem o mare greșeală pentru că dăm prezentul diavolului, iar lui Dumnezeu doar viitorul.

mai mult…

Când se folosește Aghiasma Mare?

#numerotat, pentru #ora de Religie. Cuvântul este grecesc (aghiasmos) şi înseamnă sfinţire. La noi, prin aghiasmă se înţelege atât apă sfinţită, cât şi slujbă pentru sfinţirea ei. Aghiazma este de două feluri, în înţelesul ei de slujbă: mare şi mică. Cea mică se mai numeşte în popor şi sfeştanie; iar cea Mare, care înseamnă luminare, sau slujba luminilor, pentru că se înţelege Aghiasma care se săvârşeşte la Bobotează, sărbătoare numită şi ziua luminilor sau a luminării, deoarece atunci se botezau catehumenii.

Sfinţirea cea mică a apei se săvârșește în biserică, de regulă, la fiecare zi întâi a lunii, iar în case, oricând cer credincioşii, mai ales cu ocazia sfințirii casei, la 40 de zile după un deces, la ziua onomastică sau de naștere, etc. mai mult…

De ce aprindem candelă înaintea icoanelor

#numerotat, pentru #ora de Religie. În primul rând, deoarece credinţa noastră e lumină. Hristos a zis: Eu sunt lumina lumii. Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos luminează sufletele noastre.

În  al  doilea  rând,  ca să  ne  aducă  aminte  de  caracterul  luminos  al  sfântului  în  faţa căruia aprindem candela — fiindcă sfinţii sunt numiţi fii ai luminii.

În al treilea rând, ca să ne slujească drept mustrare pentru faptele noastre întunecate şi pentru  gândurile  şi  dorinţele  noastre  rele,  şi să ne  cheme  la  calea  sfinţeniei  evanghelice,  ca astfel să ne ostenim cu râvnă pentru a împlini porunca Mântuitorului: aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă lucrurile voastre cele bune. mai mult…

5 lecții despre cum trebuie să ne rugăm

Lecția întâi. Lucrarea rugăciunii este cea dintâi în viața creștină. Dacă și în ceea ce privește rânduiala lucrurilor obișnuite este valabilă zicătoarea: „Omul, cât trăiește, învață”, cu atât mai valabilă este ea în privința rugăciunii, a cărei lucrare trebuie să fie necontenită și ale cărei trepte nu au hotar. Când se întâlneau, Sfinții Părinți din vechime obișnuiau să se salute întrebând nu de sănătate și nici de altceva, ci de rugăciune: „Cum merge, cum lucrează rugăciunea?” Lucrarea rugăciunii era pentru ei semnul vieții duhovnicești, și o numeau „respirația duhului”. Trupul respiră, deci trăiește; dacă respirația încetează, nu mai este în trup nici viață. mai mult…

20 de motive pentru care viețuim pe pământ

#numerotat, pentru #ora de Religie. Mi se pare că pricinile pentru care trăim pe acest pământ sunt multe. Dar din cele multe voi însemna aici pe acestea:
Întâia pricină pentru care noi trăim pe pământ este că nu am fost vrednici să trăim în Rai. Şi de aceea am fost izgoniţi pe pământ, pentru că am călcat porunca lui Dumnezeu (Fac. 3, 6, 12, 23).
A doua pricină este pentru a ne face canonul aici pe pământ întru necazuri şi sudoarea feţii până la moarte (Fac. 3, 17-19).
A treia pentru ca împlinind binecuvântarea lui Dumnezeu să crească şi să se înmulţească oamenii pe pământ (Fac. 1, 28). mai mult…

De ce a trebuit să moară Iisus Hristos pentru noi tocmai răstignit pe cruce?

#numerotat, #cateheze pentru #ora de Religie.
a) ca să moară înălţat spre cer, dar cu privirea şi cu braţele deschise spre lume, arătând că Se aduce jertfă Tatălui, dar cu iubire faţă de lume;
b) ca să moară cu încetul şi deci ca patima Lui, răbdată fără cârtire, să fie mai îndelungată şi ca sângele Lui să se scurgă stăruitor peste păcatele lumii, spre a le spăla;
c) dar mai ales pentru că moartea prin răstignirea pe cruce era moartea cea mai ruşinoasă (Deut. 21, 23; Gal. 3, 13), şi la ea erau osândiţi cei mai mari tâlhari. mai mult…

Cum se numesc poruncile privitoare la îndatoririle credincioşilor faţă de Biserică?

#numerotat, #cateheze pentru #ora de Religie. Se numesc porunci bisericeşti şi sunt nouă. Care este întâia poruncă bisericească? Să ascultăm cu evlavie Sfânta Liturghie în fiecare duminică şi sărbătoare. Ce învaţă această poruncă? Această porunca tâlcuieşte porunca a patra dumnezeiască, arătând felul în care sunt datori creştinii să prăznuiască zilele de sărbătoare. Ea cere creştinului să se roage lui Dumnezeu, precum spune Sfântul Apostol Pavel: „Rugaţi-vă neîncetat” (I Tes. 5,17), fiindcă rugăciunea este mijlocul cel mai potrivit de a înfăţişa înaintea lui Dumnezeu gândurile şi simţămintele mai mult…