versiunea moldoveneasca русская версия


Liturghie arhierească în satul Sturzovca

Liturghie arhierească în satul Sturzovca

2 октября 2022

Sâmbătă, 1 octombrie 2022, Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a oficiat sfânta Liturghie în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Sturzovca, raionul Glodeni. Sfânta slujbă a fost prilejuită de jubileiul de 50 ani ai părintelui – paroh Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Cu bucurie duhovnicească, Vlădica Marchel a fost întâmpinat în curtea bisericii de omagiatul zilei, enoriași și copiii. Răspunsurile liturgice au răsunat armonios de corul parohial.  

La hramul bisericii „Maica Doamnului – Tămăduitoarea” din Fălești

La hramul bisericii „Maica Doamnului – Tămăduitoarea” din Fălești

1 октября 2022

Sâmbătă, 1 octombrie 2022, când sfânta noastră Biserică cinstește icoana Maicii Domnului — Tămăduitoarea, este hramul paraclisului din incinta spitalului raional din orașul Fălești. La invitația părintelui Alexandru Crali, hramul a fost onorat cu prezența unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe prot.mitr. Oleg Fistican. De asemenea la sfânta slujbă au participat prot. Victor Gărjău, preotul Maxim Teacă, precum și pacienți, lucrători medicali și enoriași. Răspunsurile mari au răsunat armonios de corul parohial. În predica sa, părintele Oleg, a explicat credincioșilor... 

Adunarea eparhială din 29 septembrie 2022

Adunarea eparhială din 29 septembrie 2022

29 сентября 2022

Astăzi, joi 29 septembrie 2022, a avut loc adunarea eparhială trimestrială a preoților din Eparhia de Bălți și Fălești și a fost condusă de Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești. Întrunirea a debutat cu sfânta Liturghie, cu rugăciuni pentru unitatea bisericească și pentru pacea în Ucraina. În cadrul adunării, Înaltpreasfințitul Marchel a abordat mai multe subiecte ce țin de ordin pastoral-misionar: 1. Un prim moment a fost darea de seamă a Ierarhului în fața preoțimii, în ceea ce privește activitatea Sa.  

Semnificația cuvântului „lume” în Biblie

Semnificația cuvântului „lume” în Biblie

28 сентября 2022

Cuvântul „lume”, în Sfânta Scriptură, are două semnificații. În următoarele citate din Scriptură și în cele asemănătoare lor, prin cuvântul „lume” se subînțelege întreaga omenire: Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască, prin El, lumea (Ioan 3; 16-17). Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1; 29). Al doilea sens, cuvântul „lume” e atribuit... 

Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea Ta o lăudăm şi o slăvim

Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă învierea Ta o lăudăm şi o slăvim

27 сентября 2022

Marți, 27 septembrie 2022, când plinătatea Bisericii Dreptmăritoare cinstește sărbătoarea domnească a Înălțarii Sfintei Cruci, Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, a săvârșit sfânta Liturghie în catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din mununicipiul Bălți. Alături de Înaltpreasfinția sa au coliturghisit soborul de preoți și diaconi ai catedralei, precum și credincioșii care au venit să comemoreze jerfa incomensurabilă de pe Cruce a Mântuitorului, Cel ce scuipări și bătăi și loviri și Cruce și moarte a răbdat... 

Care este istoria sărbătorii sfintei Cruci?

Care este istoria sărbătorii sfintei Cruci?

26 сентября 2022

In pragul anului nou bisericesc, adica in luna septembrie, la scurt timp dupa Nasterea Maicii Domnului (la 8 septembrie), praznuim inaltarea Sfintei Cruci (la 14 septembrie), doua praznice ce sunt ca doua izvoare de putere duhovniceasca in evlavia Bisericii noastre ortodoxe. Dar, pe masura ce ne apropiem de praznicul Crucii ne dam seama ca Crucea pe care o sarbatorim este de fapt lemnul Crucii pe care Domnul Hristos a fost rastignit, pentru mantuirea noastra. Marturisim, cu alte cuvinte, ca mantuirea noastra s-a infaptuit prin patimirea cea grozava a Domnului nostru Iisus Hristos pe lemnul Crucii.  

Duminica a XV-a, înaintea Înălțării Sf. Cruci

Duminica a XV-a, înaintea Înălțării Sf. Cruci

25 сентября 2022

În duminica a XV-a, cea dinaintea sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci, în data de 25 septembrie 2022, Arhiepiscopul de Bălți și Fălești, Înaltpreasfințitul Marchel, a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sfinților Împărați Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Fragmentul sfintei Evanghelii din duminica înaintea Înălțării Sf. Cruci (Ioan 3:13-17) este format doar din 5 versete, dar în ele este subliniat foarte clar mesajul iubirii nemărginite a lui Dumnezeu pentru om, Care „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a întrupat” (Crezul).  

10 modalități practice de a cinsti sfânta Cruce

10 modalități practice de a cinsti sfânta Cruce

24 сентября 2022

Porți cruce la gât; Faci corect semnul crucii; Începi și închei o activitate cu semnul crucii; Păstrezi în casă sfânta Cruce/icoana Răstignirii; Mergi în pelerinaje dedicate Drumului Crucii; Citeşti acatistul sfintei Cruci; Te închini când treci pe lângă o biserică sau pe lângă o Răstignire/Troiță;  

Pelerinii Drumului Crucii și al Pocăinței au sosit la Bălți

Pelerinii Drumului Crucii și al Pocăinței au sosit la Bălți

23 сентября 2022

În a doua parte a zilei de vineri, 23 septembrie 2022, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, participanții Drumului Crucii și al Pocăinţei au ajuns în inima capitalei de nord a țării noastre — municipiul Bălți. În catedrala Sfinților Întocmai cu Apostolii Constantin şi Elena au fost expuse spre închinare chiotele cu părticele din sfintele moaște a sfinților împărați Constantin și Elena și un chiot cu părticele a peste 40 de sfinți cuvioși. S-a săvârșit slujba Molebenului de sănătate și binecuvîntare de un... 

Mănăstirea “Sf. Treime”, Glinjeni

Stareţă – Egumena Anastasia (Marcoci)

MD-5924, s. Glingeni, r. Făleşti

Mob.: 0-794-32-048

Referinţe: 1,2,3.

Mănăstire de maici cu hramul „Sfânta Treime”. Anul înfiinţării – 25 martie 2003. Stareţă – Egumena Anastasia (Marcoci); duhovnic: protoiereu Leon Turtureanu. Obştea – 3 slujitori, 2 schimonahii, 5 monahii, 5 ascultătoare. Adresa – MD-5924, s. Glinjeni, r. Făleşti. Tel.: 0-259-71-777; mob.: 0-794-32-048. E-mail: marcoci.silvia@gmail.com URL: http://manastireaglinjeni.md
Repere istorice. Mănăstirea cu hramul Sfânta Treime este amplasată în satul Glinjeni, o localitate-centru de comună în raionul Făleşti, între satele Chişcăreni şi Mărăndeni, la 2 km de traseul Poltava, 18 km de Bălţi şi 120 km de Chişinău. Sfântul aşezământ se află chiar la intrarea în satul Glinjeni. Denumirea mănăstirii vine de la sat, care, potrivit localnicilor, s-a format între patru dealuri, fiind dosit de vânturi, iar etimologia cuvântului vine de la rusescul „глина” – „lut”, presupunându-se că aici se extrăgea lut pentru construcţii.
Este o aşezare documentată de cancelaria lui Alexandru Lăpuşneanu, voievod, la 20 aprilie 1554. Prima istorie a satului porneşte în 1871, scrisă de boierul Nicolae Raco. Conform recensământului din anul 2004 populatia este de 3 439 locuitori.
Vechea aşezare are o biserică de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care a rezistat tuturor intemperiilor, în special perioadei de restrişte din veacul trecut, activând şi în anii grei ai propagandei atee.
Cu toate că sătenii îşi aveau sfântul locaş, în anul 1920 ncepe construcţia unei noi biserici(numită de creștini mănăstire). Piatra a fost adusă de la Cosăuţi, folosindu-se carele cu boi de la o distanţă de 100 km, iar lucrările au durat timp de 10 ani. Piatra de temelie a fost pusă de un bătrân, ajutat de copiii din sat cu vârsta de până la doisprezece ani. La punerea primei pietre la temelia bisericii s-a aprins prima candelă, formată dintr-un butoi mare plin cu ulei ce ardea neîncetat. Din anii 1932-1933 continuă construcţia mănăstirii, care durează până în anul 1938, biserica fiind ridicată doar până la nivelul ferestrelor.
Din agenda de lucru a Episcopului Tit de Hotin (iunie 1936), aflăm despre vizita canonică întreprinsă în parohia Glinjeni, în care se menţionează:
„În parohia Glingeni, cercul I Bălţi, după ce a fost isgonit de locuitorii din Sarata Veche, s-a aciuat individul Nicolae Climovici, pretins preot, care propagă ura între creştini pe tema calendarului îndreptat.
Duminecă, 7Iunie a.c, Prea Sfinţitul Episcop, TIT, răspunzând rugăminţii ce i s`a făcut de primarul satului împreună cu o delegaţie de săteni, a mers în vizită canonică în parohia Glingeni, fiind însoţit de prea cucernicul referent Dionisie Iavorschi.
Prea Sfinţitul episcop a ajuns la biserica din Glingeni în timpul Sfintei Liturghii. Preotul Nicolae Huşanu şi credincioşii au făcut prea sfiinţiei sale o frumoasă primire.
La sfârşitul slujbei, Prea Sfinţitul Episcop Tit s`a adresat credincioşilor, sfătuindu-i să stea strânşi de biserică, pentrucă numai prin biserică se poate dobândi mântuirea sufletului. Să nu ia aminte la vorbele celor cari prin vicleşug şi pentru interese băneşti vor să le piardă şi sufletele şi trupurile. Le vorbeşte apoi despre calendar şi-i îndeamnă să asculte de hotărârile luate de Sfântul Sinod.
După amiază prea Sfinţitul episcop a vizitat construcţia noii biserici, care se află ridicată până deasupra ferestrelor. Cu acest prilej a dat din nou mulţimei sfaturi mântuitoare de suflet. Le-a împărţit gratuit broşuri cu sfătuiri moralizatoare şi religioase, apoi a pornit spre Bălţi”
După război se interzice finisarea bisericii, edificiul fiind transformat într-un depozit pentru păstrarea cerealelor.
„Acei care au pus primele pietre la temelia Sfîntului Locaş au părăsit deja scara pămîntului, urcînd pe cea a infinitutlui. O parte din enoriaşi priveau cu inima sîngerândă la mănăstirea delăsată, alţii erau sceptici în continuitatea construcţiei, spunând, de obicei, că nu-i dat de la Domnul s-o aducă la bun sfârşit cu cele începute cîndva”
Semion Dulghieru, un vârstnic din sat, susţine că în anii 1990-1991 credincioşii împreună cu preotul-paroh din sat Leon Turtureanu strâng o sumă de bani ca, mai apoi, în anul 1992 să continue lucrările de construcţie a bisericii. Astfel, s-a turnat tavanul altarului şi la intrare, bolta centrală rămânând deschisă. Construcţia bisericii se opreşte timp de 10 ani.
Graţie credincioasei din sat, Silvia Marcoci, care aflându-se mai bine de trei ani la muncă în Italia, a avut parte de o minune prin care primeşte binecuvântarea Domnului de a continua construcţia sfântului lăcaş. Cele prin câte a trecut această femeie, au determinat-o spre o nouă viaţă, jertfelnică, în duhul Evangheliei.
Fiind ajutată de sora ei geamănă, Iulia Marcoci (Babii), având ambele studii de contabilitate, încep căutarea şi întocmirea actelor necesare cu privire la continuarea construcţiei bisericii (documentele iniţiale nu s-au păstrat). Astfel, cu acordul preotului-paroh Leon Turtureanu şi a primarului satului Petru Gafinciuc, decid să organizeze Adunarea generală a creştinilor satului pentru a continua lucrările de construcţie. În amintirea sătenilor acest locaş figurează ca mănăstire, iar la adunarea sătenilor s-a încercat recuperarea trecutului.
Prima problemă era în cinstea cărui sfânt va fi înălţat sfântul lăcaş. După post, rugăciuni şi cereri, Dumnezeu îi vorbeşte roabei sale Silvia Marcoci, numind hramul Bisericii – „Sfânta Treime”.
La 25 martie 2003 biserica a fost înregistrată la Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor, ca parte componentă a Mitropoliei Moldovei .
La întocmirea celor mai importante acte S. Marcoci este ajutată de către verişoara sa, Angela Rusnac (Toacă), la acel moment fiind în funcţie de contabil-şef la Direcţia Cultură a jud. Bălţi. Verişorul Boris Marcoci, constructor de profesie, întocmeşte proiectul de construcţie al clădirii de pe teritoriul mănăstirii împreună cu arhitectorul din or. Bălţi domnul Constantin Andriuţă.
Silvia şi Boris Marcoci chiar din prima zi (04 martie 2004) când calcă pragul bisericii sunt martorii unei minuni, în care a avut loc arătarea chipului Mântuitorului Hristos în locul Sfintei Mese. Lumina ravarsată din chipul Dumnezeiesc s-a stins în icoanaaflată în fereastra din partea stângă a Sfântului Altar, luminând-o și descoperind-o, ea fiind cu chipul Mântuitorului, care ulterior este restaurată şi pusă la loc de cinste ca un dar de binecuvântare a mănăstirii. Aceştia mărturisesc că astfel au fost încurajaţi şi au primit binecuvântarea Celui de Sus de a porni lucrările.Cu insuficiente cunoştinţe în domeniu, fără sprijin din partea oamenilor competenţi în acest domeniu, Dumnezeu s-a arătat pentru a le mărturisi că El va fi cu dânşii şi să nu piardă curajul, El îi va învăţa toate la timpul lor şi ajutorul necesar va fi trimis tot de la El.
O consăteană, Angela Frăsîneac, scria într-un ziar: „… am aflat că doi consăteni au adunat ceva bani pentru reconstrucţia bisericii şi ei vor s-o vadă funcţionând. Silvia Marcoci a plecat pentru câţiva ani în Italia unde a agonisit o sumă de bani. Întorcându-se acasă, la Glinjeni, a decis să investească în biserică… (ea) mi-a mărturisit că gândul şi grija de biserică i-o fi curs în vine încă din copilărie.”
Cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, la 17 aprilie 2004 are loc slujba la începutul lucrărilor, serviciul divin a fost oficiat de către Arhimandritul Marchel (Mihăescu), împreună cu un sobor de preoţi, participând creştinii din sat şi din alte localităţi.
În perioada 2004-2005 se lucrează intens sub conducerea maistrului Gheorghe Gheorghiţă (în vârstă de 70 de ani), ridicându-se pereţii de la ferestre în sus şi zidindu-se turlele din cărămidă roşie. „În permanenţă, lucrează o brigadă de 9 constructori, volumul de lucrări depăşind posibilităţile reale. Într-o zi, cu binecuvântarea preotului din localitate Leon Turtureanu, au făcut o clacă aici peste o sută de oameni. A doua oară, au venit mai puţini, dar treabă s-a făcut bună. Numai că locaşul sfânt are nevoie de cu mult mai multe braţe de muncă și de bani. Numai pentru acoperiș este nevoie de 700-800 m2 de metal.
Sunt finisate cele şapte turle, cupolele şi sunt montate crucile, care sunt confecţionate din metal şi aurite fiind transportate din or. Kiev, Ucraina. Tabla pentru cele 7 cupole (725m2) a fost adusă din Polonia.
Pereţii şi turlele sunt îmbrăcate în exterior cu piatră de Cosăuţi. În acelaşi an au fost instalate cele 37 de ferestre ale bisericii, importate de firma „Fraţii Nichifor” din Germania.
Pe parcursul celor trei ani de lucru s-a zidit gardul de fier dintre mănăstire şi cimitir de către Vasile Herdic, directorul firmei de gaz „Valis” din or. Bălţi, băştinaş al satului Glinjeni. Creştinii Mihail Dombrovschi, Silvia Dombrovschi, Leonid C. Gurbulea, Leonid V. Gurblea, Vasile Pascari, Maria Bejenari, Maria Chirpicenco, Ştefan, Viorica şi Nicolae Marcoci au donat icoane, tetrapode, sfeşnice şi alte obiecte liturgice.
Sub conducerea domnului Boris Marcoci a fost construit gardul de fortan, a fost demontată batoza, cântarul, temeliile de beton rămase de pe urma vechilor construcţii, a contribuit prin mijloace băneşti, cu transport, cu materiale de construcţie şi braţe de muncă.
Cu acordul consiliului sătesc şi al primarului Petru Gafinciuc s-a întocmit titlul de teren donat mănăstirii, în jurul ei cu depozitele din piatră ce se aflau pe teritoriu .
În anul 2007 se demontează staţia electrică veche amplasată pe teritoriul mănăstirii şi se proiectează una nouă. Acest proiect a fost adus la bun sfârşit cu ajutorul domnului Valeriu Gurbulea. La instalarea liniei electrice a contribuit S. A. „Red-Nord”, filiala Făleşti, director Vladimir Rusu.
La 27 mai 2007, de hramul mănăstirii, cu binecuvântarea şi participarea Preasfinţitului Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, însoţit de un sobor de preoţi: Leon Turtureanu, Mihail Sărăcuţă, Nicolae Sărăcuţă şi un număr mare de creştini, în frunte cu primarul satului Petru Gafinciuc, preşedintele consiliului raional Alexei N. Gligor, conducătorii societăţilor agricole din sat şi invitaţi din alte localităţi, se sfinţesc cele 12 clopote turnate la Chişinău de către sculptorul Iuri Terehov.
După sfinţirea clopotelor au fost asamblate lemnul şi fierul pe acoperişul bisericii. Urmează tencuirea pereţilor în interior, confecţionarea şi montarea cornişelor.
Înanul 2008 au loc alte lucrări: finisarea pereţilor exteriori şi a arcurilor cu piatră de Cosăuţi. Aici au depus efort fraţii Suveică – Vasile, Grigore şi Vitalie, care au reuşit în timp să aplice piatra pe pereţii bisericii şi pe turle, lucrând calitativ şi având mare dragoste de biserică şi de Dumnezeu.
La iniţiativa domnului Valeriu Gurbulea s-a întocmit proiectul catapetesmei, meşterii fiind invitaţi din România, jud. Neamţ, comuna Vânători, director Adrian Muşan. Timp de 2 ani s-a lucrat la catapeteasmă.
Sfânta Masă a fost jertfită de d-na Silvia Marcoci, iar Proscomidiarul de Leonid Vasile Gurbulea. Chivotul de pe pristol – dăruit de Olga Petrovschi, sfeşnicele şi câteva icoane – transmise de creştinii din sat aflaţi peste hotare.
Lucrările efectuate în anul 2009: instalarea uşilor (7 bucăţi); instalarea încălzirii prin pardoseală şi turnarea unui strat subţire a podelelor din beton cu susţinerea firmei „Marsharcon”; instalarea conductei de apă în biserică şi în blocul de locuit (Firma “Valis”); vopsirea cornişelor şi a cornurilor exterioare; montarea icoanei „Sfânta Treime” din mozaic pe arcul altarului de către firma „MozaicArt”, Iaşi, România – ctitori Olga Petrovschi şi creştinii din sat; completarea interiorului bisericii cu icoane, răstignire, vase liturgice, cărţi pentru slujbă şi alte obiecte necesare.
Iată ce mărturisea o creştină din sat la acea vreme: „Astăzi glinjenenii sunt mândri de ceea ce văd ochii, participă şi ei cu ce pot, adunând bani şi hrănind muncitori. Cu ajutorul Domnului, lucrările exterioare au fost încheiate. Este plăcut să admiri acest locaş de o rară frumuseţe – un adevărat monument de artă în mijlocul naturii, lângă cimitir”
În urma unei furtuni au fost remontate crucile de pe cupole, afară de clopotniţă, şi legate cu cablu, la care au participat flăcăii satului – Andrei Bujag şi Dumitru Babii.
La 13 ianuarie 2010 au fost transportate din România patru uşi din stejar şi catapeteasma sculptate în lemn de stejar cu ornamente de floarea soarelui, spice de grâu şi viţă de vie. Icoanele au fost pictate în stil bizantin de zugravii Pavel şi Eugenia Curatu, dimpreună cu fiul lor Teodor din oraşul Glodeni şi de către preotul-pictor Boris Scripcari din s. Sturzovca, r-nul Glodeni. Construită în patru registre, catapeteasma este prelungită în ambele părţi cu câte un chivot, din acelaşi material, reprezentând un tot întreg. În chivote sunt pictate icoanele „Naşterea Domnului” şi „Învierea Domnului”.

La 10 aprilie 2010, Episcopul Marchel de Bălţi şi Făleşti împreună cu un sobor de preoţi sfinţeşte Sfânta Masă, iar prima Sfântă Liturghie este oficiată de către Mitropolitul Vladimir .
Construcţia mănăstirii continuă. În anul 2010 s-au efectuat următoarele lucrări: s-au turnat pragurile laterale din beton; s-a instalat piatră de granit pe podea, ctitori Veaceslav şi Lilia Pînzari;
La 24 mai 2010 are loc Adunarea generală a creştinilor din sat , fiind luată decizia de a fi transformată parohia în mănăstire. Decizia este susţinută şi binecuvântată de PS Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti.
În acelaşi an începe reconstruirea depozitului de cereale, fiind reamenajat în chilii.
În anul 2011 sunt înfăptuite următoarele lucrări: se montează trei icoane mozaic în arcurile exterioare ale bisericii, ctitori familia Pascari şi familia Toacă; se construieşte cazangeria, se instalează căldura în biserică, ctitori familia Pînzari.
La 18 octombrie 2011 este oficiată Sfânta Liturghie şi slujba de sfinţire a Catapetesmei, la care au participat Episcopul Marchel de Bălţi şi Făleşti, Episcopul Nicodim de Edineţ şi Briceni, Episcopul Sava de Tiraspol şi Dubăsari, un sobor de preoţi şi diaconi, precum şi numeroşi credincioşi.
Anul 2012 vine cu noi realizări. La 19 ianuarie mănăstirea primeşte un mare dar – chivotul cu sfintele moaşte ale Cuvioşilor Părinţi de la Lavra Peşterilor din Kiev şi a Cuvioşilor Părinţi Iov şi Amfilohie de la Poceaev, o bucăţică de piatră de la Mormântul Domnului din Ierusalim, icoana Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiţi”, icoana Sf. Treimi, icoana Maicii Domnului cu Pruncul, donate de Iurie Erineac.
S-a executat pavajul în jurul bisericii, iar în cadrul unui proiect ecologic au fost instalate 10 scaune de parc şi 8 urne; se pregăteşte terenul pentru material săditor.
La 3 iunie 2012, Episcopul Marchel sfinţeşte locul unde ulterior s-a săpat fântâna arteziană în cinstea icoanei Maicii Domnului „Izvorul tămăduirilor”. Localnicii suferă din cauza insuficienţei de apă, astfel fântâna va asigura cu apă atât mănăstirea, cât şi locuitorii din apropierea sfântului aşezământ.
La 16 iunie 2012 a fost lansat site-ul mănăstirii: http://manastireaglinjeni.md, care reflectă viaţa mănăstirii: programul slujbelor, evenimentele, realizările etc.
La 07.08.2014, reorganizarea din Biserică în mănăstire. Primirea Statutului de Mănăstire de la Ministerul Cultelor.
Ctitori: Cei care au statla baza înfiinţării şi construcţiei sfintei mănăstiri sunt Silvia şi Boris Marcoci, Maria și Iurie Erineac (Maria Erineac – monahia Amfilohia), Veaceslav şi Lilia Pînzari, Liubovi Amorţitu, Valeriu Gurbulea, Andrei Melnic, Anatolie Salovatov, Nicolae și Viorica Marcoci. Însă o astfel de lucrare nu ar fi fost posibilă fără implicarea autorităţii publice locale, a credincioşilor din sat, în special a copiilor şi tinerilor din sat, care mereu vin să dea o mână de ajutor. Sunt mulţi ctitori neştiuţi, care ştiind necesităţile mănăstirii, aduceau jertfa pe neobservate sau rugau să nu le fie ştiute numele.
La hramul mănăstirii din anul 2013 Episcopul Marchel a sfințit locul pentru a începe construcția blocului de chilii cu biserica Sf.M.Muc.Gheorghe. Pe parcursul anilor 2013-2015 s-a construit blocul de chilii și gardul mănăstirii ctitor Iurie Erineac.
2014- a fost elibirat de primărie pământul pentru cimitirul mănăstirii. S-a sfințit locul pentru cimitirul maicilor.

Obştea monahală.
În Postul cel Mare, la 10 aprilie 2011, sunt tunse în monahism şapte surori ale mănăstirii: Anastasia (Silvia Marcoci), Parascheva (Maria Chirpicenco), Feofania (Alina Pîrţac), Polixenia (Elena Prodan), Mavra (Ana Bocan), Raisa (Batîr), rasoforă. Tunderea în monahism a fost oficiată de către PS Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti.
La 13 aprilie 2011, în funcţie de stareţă a mănăstirii este numită Monahia Anastasia (Marcoci). La 16 septembrie 2014 Episcopul Marchel i-a conferit cinul de egumenă.
Monahia Anastasia (Silvia Marcoci),născută la 19 ianuarie 1969, al şaptelea copil în familie, din gemeni, originară din s. Glinjeni. Vine dintr-o familie de credincioşi. Absolveşte colegiul cooperatist din Chişinău (1986-88), revine în sat şi timp de 11 ani activează la Asociaţia de consum în calitate de contabil-economist, apoi de preşedinte de Asociaţie. Din 19 ianuarie 2000 plecată la muncă în Italia.Urmează Academia Teologică din Chişinău (2004-2009), are 2 copii Andrei şi Irina, soţul Serghei decedează în anul 2008.
Monahia Agnesia (Galina Ucraineţ), blagocină, născută la 7 aprilie 1981 în satul Iabloana, raionul Glodeni. Călugărită la 21 august 1994 la Mănăstirea Hâncu, venită la mănăstire la 1 martie 2011.
Monahia Antonina (Evghenia Martinici), născută la 5 august 1938 în satul Glinjeni, a lucrat în colhoz, apoi timp de 25 de ani la biserica din sat în calitate de epitrop.Călugărită la 19 octombrie 2006 în Mănăstirea Coada Iazului, vine în mănăstire în anul 2011.
Monahia Parascheva (Maria Chirpicenco), născută la 13 iulie 1954 în satul Glinjeni. Absolveşte Colegiul de tehnologie a tutunului din or. Orhei (1987-1990), a activat în calitate de secretară în primăria Glinjeni. La mănăstire vine din 2004, călugărită la 10 aprilie 2011.
Monahia Polixenia (Elena Prodan), născută la 9 decembrie 1928 în satul Glinjeni, activează în colhoz.Primită în mănăstire din anul 2010, călugărită la 10 aprilie 2011.

Ascultătoare:
Pe data de 05.04.2013 a avut loc a doua călugărie efectuată de Preasfințitul Marchel.
Olga Verjinsca, născută la 7 martie 1930 în satul Ţipleşti, raionul Sângerei, activează la ferma din sat. În mănăstiredin 12 iunie 2011. , călugărită monahia Ștefana.
Evghenia Bădărău, născută la 4 decembrie 1931 în satul Glinjeni, r. Făleşti, absolveşte 2 clase şiactivează în colhoz. Primită în mănăstire din 12 iulie 2011., călugărită monahia Macaria, decedată 28 iunie 2014.
Eugenia Bînzari, născută la 14 mai 1941 în s. Catranâc, r. Făleşti, activează pe lângă parohia din sat. Venită în mănăstire la 12 iunie 2011., călugărită monahia Cronida.
Ioana Erineac, născută la 19 ianuarie 1947 în or. Făleşti, fiică de dascăl, a absolvit Cursurile Crucii Roşiidin Făleşti, activează în calitate de soră medicală în or. Bălţi. Acceptată în mănăstire din 15 august 2011., călugărită monahia Amfilohia.
Monahia Taisia
Rasofoara Nionela
Ascultătoarea Anastasia
Ascultătoarea Elena
Ascultătoarea Lucia
Ascultătoarea Lidia
Ascultătoarea Mariana
Ascultătorul Alexandru
Slujitori:Duhovnic Protoiereu Leon Turtureanu 10.04.2010.
Mariana Pascari, cântăreț 10.04.2010.
Domeniul mănăstiresc. Nevoitoarele mănăstirii trăiesc din recoltarea pământului mănăstiresc de circa 10 ha , strâng plante medicinale şi cresc animale. În mănăstire activează un atelier de cusut pentru veşminte bisericeşti, straie monahicești, se împletesc metanii, tibiteici, se brodează paramane și se coase icoane în biser.
Complexul monahal. Actualmente serviciile divine sunt oficiate în soborul central cu hramul Sf. Treime. Au fost amenajate câteva chilii din fostul depozit de păstrare a cerealelor. În blocul de chilii se preconizează construirea unui paraclis cu hramul în cinstea Naşterii Maicii Domnului. În perspectivă se proiectează o nouă biserică pe un teren adiacent de 0, 60 ha cu hramul în cinstea Naşterii Domnului şi clopotniţa cu paraclisul Învierea Domnului. Se vrea şi un paraclis în cinstea Înălţării Domnului pe pământul arabil al mănăstirii din preajma satului. S–a construit blocul de chilii N2 în incinta căruiea se află Biserica cu hramul Sf. M.Mc. Gheorghe.
Inventar liturgic. De rând cu toate podoabele bisericii sunt instalate şi puse spre închinarea credincioşilor icoane recente executate la atelierul Mănăstirii Nicoreni. Pe Sfânta Masă sunt trei cruci din sec. XIX: una cu suport donată de Preotul Leon Turtureanu de la biserica Adormirea Maicii Domnului din sat, altele două datează cu anul 1880 şi respectiv 1891. Prima este donată de către creştina Victoria Iurii, moştenită de la bunelul său care era dascăl în zona Ungheni, cea de-a doua a fost jertfită de un preot necunoscut, care era în treacăt la mănăstire.

Anul 2015
_S-a prelungit construirea blocului de chilii, sa-u instalat ușile și ferestrele, s-a tras electrecitatea, s-au tencuit pereții înăuntru, s-au terminat lucrările definitiv cu acoperișul.
-S-a prelungit construirea gardului din cotileț în jurul mănăstirii.
-Au fost aduși și plantați pomi fructiferi și decorativi donați de Bucațel Sergiu cu familia.
_S-a construit casa de la odaia mănăstirii, s-au tencuit pereții, s-au instalat uși și ferestre, s-a tras apă și canalizare.
_Pavel Curatu a pictat și a donat icoana Maicii Domnului de la Betleem în riză împodobită cu pietre scumpe. Pietrele și trandafirul din aur și argint donate de Victor N.Ceșevik
_Mănăstirea aprimit Sfintele Moaște ale Soborului Cuvioaselor de la Diveevo și a Sfântului
Serafim, a Sfinților Mucenici necunoscuți din Gruzia, Crucea Sf. Nina, a Sf. Elepterie.
-S-a montat gardul de fier la cimitirul maicilor.

Anul 2016
Prin binecuvântarea Patriarhului Kiril s-au adus Sf. Moaste ale Cuvioșilor de la Optina.
Moșcevicul a fost donat de Olga Kondrașova.
-S-a montat pompă nouă cu țevi de fier și cablu la fântâna arteziană
-S-au instalat podșeuca și ulucile cu țevile de scurgerea apei la blocul de chilii
-La cimitirul maicilor s-au pus crucile din stejarla morminte. Răstignirea din piatră donată de Valeriu, sfințită la duminica Floriilor. S-a montat Crucea Mare donată de VictorN. Ceșevik, sfințită Luni în săptămâna luminată. S-au pavat cărările.
Pe teritoriul Mănăstirii s-a montat Răstignirea din piatră donată de Dumitru Marcoci cu familia, sfințită la Duminica Floriilor. S-a pavat drumul de la biserică spre blocul de chilii.
Au fost donate icoanele în pictură ale Sfinților: Maica Domnului Hrănitoare cu lapte ctitori Mihail și Olga; Sf. Irh. Luca al Crimeei ctitori Nicolaie și Ala Ucraineț; Sf. Arh. Mihailși Gavriil, Sf. Ap. Petru și Pavel ctitori Dionis Stavciuc și Cristina, Sf. Mr. Mcc. Gheorghe și Dumitru ctitor Dumitru Babii; Sf. Mr. Mcc. Pantelimon ctitor Prot. Leon Turtureanu cu creștinii satului Glinjeni; Sf. Mr. Mc. Anastasia ctitor Bujag.
-Mănăstirea a primit în dar de la Arhim. Porfirie părticele din sfintele moaște ale: Sff. 40 de mucenici, Cuv. Macrina, Sf.Mr.Mc. Teodor Stratilat, Sf. Mr.Mc. Anastasia, Sf. Mr.Mc. Pantelimon, Sf. Mr.Mc. Gheorhge, Lemn din Sf. Cruce.
-Ascultătoarea Anastasia a primit cinul călugăriei cu numele: monahia Atanasia. Tunderea in monahizm a fost săvârșită de cătrePreasfințitul Marchel Episcop de Bălți și Fălești.
În catedrala mănăstirii ,,Sf. Treime”s-au făcut următoarele lucrări:
-a fost reparată electricitatea
-s-au tencuit pereții cu cnauf
-s-a montat un brâu din granit de înălțimea 1,60m
-au fost scimbate ferestreledin clopotniță și pereții clopotniței s-au tencuit cu cnauf
La 26.11.2016 s-a săvârșit slujba de mulțumire lui Dumnezeu pentru toate împreună cu rânduiala la înoirea bisericii. Slujba afost oficiată de către Preasfințitul Marchel Episcop de Bălți și Fălești cu un sobor de preoți.
În data de 26.11.2016 Egumena Anastasia a fost decorată cu cruce cu pietre scumpede către Preasfințitul Marchel Episcop de Bălți și Fălești.
Sa-u efectuat și alte lucrări de amenajare a teritoriului, reparatia casei de oaspeți.
Au fost primite la ascultare patru surori: Lucia, Aurelia, Lidia, Natalia.

Anul 2017
Slujitori: Prot. Leon Turtureanu
Prot. Igor
Prot. Victor sat. Pietroasa
În anul 2017 după Sintele Paști cu binecuvântarea PS Marchel s-a început pictura soborului care a durat până pe data de 22.01.2020.

Anul 2020
-S-a împodobit soborul cu străni de lemn din stejar 76 buc.
– La 12 februarie 2020, s-au primit documentele de dare în expluatare a soborului, a blocurilor de chilii, a casei preotului, a depozitelor de pe teritoriu.
Anul 2020 este și un an jubiliar al mănăstirii. La 10 aprilie 2020 mănăstirea ,,Sfânta Treime” a împlinit 10 ani de la deschidere și slujire și, totodată, 100 de ani de la punerea primei pietre de temelie. La 25 aprilie, anul curent, a avut loc sfințirea Soborului principal al mănăstirii, după săvârșirea picturii, la care au participat PS Marchel Episcop de Bălți și Fălești cu un sobor numeros de preoți și creștini.