Principala » numerotat » Darurile credinței

Darurile credinței

Credinţa este o virtute dintre cele mai mari, fără de care nu se poate mântui nimeni, căci prin credinţă:

1. ne facem fii ai Împărăţiei cerului;
2. prin credință facem faptele cele bune ale milosteniei trupești și sufletești;
3. Credinta ne face să-i iubim pe vrăjmaşii noştri, să călcăm peste egoul nostru, peste mândrie;
4. credinţa ne face să urâm plăcerile lumeşti;
5. credinţa ne face să uităm insultele;
6. credința ne face să ne rugăm lui Dumnezeu mai fierbinte în suferințe, să răbdăm lipsuri şi să alegem viața înfrânată;
7. credința ne face să spunem şi altora despre Dumnezeu, despre viaţa veşnică şi despre osândirea păcătoşilor în iad;
8. credința ne învață să fim smeriți, (să recunoaștem că nu suntem noi buricul pământului).

Sunt mulți însă care se laudă că au credință, că sunt credincioși. Ce le spunem: DACĂ AȚI FI CREDINCIOȘI, AȚI DUCE VIAȚĂ DE CREDINCIOȘI. Faptele lor îi dovedesc că sunt mincinoşi, deoarece credința fără fapte bune este moartă, (Iacov 2,17) după cum trupul fără suflet este mort. Sufletul credinței sunt faptele. Pe creştin îl cunoaştem că are credință după fapte, aşa cum cunoaştem pomul după roade. (Matei 7,7) Credința este pomul cu crengile lui, dar faptele sunt roadele Psalmul 1. Așa cum un om nu se mulţumeşte să aibă un pom numai cu frunze şi umbră, nici Dumnezeu nu e mulțumit de creştinul fără fapte bune. Faptele bune ale credinței sunt multe. Cum putem să ne întărim în credință?

1. mergerea la biserică în duminici şi sărbători; să citim Sf. Scriptură.
2. să se stea în sfânta biserică, la slujba Sfintei Liturghii,
3. spovedania și împărtăşania,
4. păzirea posturilor, rugăciuni şi milostenii; —
5. să crezi şi să te foloseşti de cele 7 sfinte taine ale Bisericii; —
6. să spui şi altuia despre Domnul Hristos; —
7. să cinsteşti sfinții
8. să cinsteşti sfintele icoane şi să le ai în casă,
9. să ajuți biserica cu tot ce are ea nevoie,
10. să cinsteşti persoanele bisericeşti; —
11. să-ți faci semnul Sfintei Cruci drept pe față. Nu poate spune cineva că are credinţă, dacă nu are aceste fapte.

Păcatele împotriva credinței sunt mai multe, dar cele mai însemnate sunt acestea:

1. Primul păcat — tăgăduirea existentei lui Dumnezeu sau necredința totală. Cu alte cuvinte să nu fii ATEU sau AGNOSTIC. Acesta este cel mai greu păcat şi cad în el cei ce duc o viață stricată, desfrânată, destrăbălată, precum şi cei ce citesc cărți cu conținut imoral, romane de dragoste sau reviste pornografice şi alte feluri de cărți potrivnice religiei.
2. Al doilea păcat este credinţa falsă sau greşită, cum o au popoarele cu religii deosebite ca: budiştii, mahomedanii, evreii de azi şi mulți alții care nu cred în Domnul Hristos şi care au rămas tot în păgânism.
3. Al treilea păcat împotriva dreptei credințe este indiferentismul, adică indiferenţa sau nepăsarea omului față de problemele credinţei.
4. Al patrulea păcat este scepticismul sau îndoiala în materie de credinţă. Aceasta este o boală sau o trândăvie sufletească ce nu îngăduie celui atins de ea să ia hotărâri temeinice față de credință. Ei zic: ,,am credință, cred în Dumnezeu, dar nu vreau să am de-a face cu asta!». Nu vor adică să i se supună legii Lui, să vină la Dumnezeu.
5. Al cincilea păcat este apostazia sau lepădarea de credinta ortodoxă şi trecerea la altă religie. Acest păcat este foarte mare pentru că omul leapădă adevărul luminii depline şi îmbrăţişează întunericul minciunii şi al rătăcirii.
6. schisma sau dezbinarea, adică nerecunoaşterea autorității bisericeşti. Adică rămâi orthodox, dar fără preot
7. Al şaptelea păcat este erezia sau abaterea de la unul sau mai multe dintre adevărurile de credinţă creştină. Ereziile au produs mari tulburări în viața Bisericii.
8. fanatismul: credință tare, dar neluminată, care pune pret pe forme şi pe lucruri secundare şi neglijează fondul şi lucrurile principale. Cum spune unde în SS: strecori țânțarul și înghițiți cămila. Aşa cum sunt unele persoane, care-i învață pe alții multe neorânduieli, chiar şi în Biserică.
9. fariseismul sau ipocrizia, adică aparenţa de credincios.
10. Al zecelea păcat sunt superstițiile, adică credinţe şi practici care nu au nici o bază raţională. Ca de exemplu: mulți cred că le merge rău dacă au plecat din casă şi sau întors înapoi după ceva; sau au călcat cu piciorul stâng întâi; dacă le-a ieşit cineva în cale cu o caldare goală; dacă le-a trecut o pisică neagră pe dinainte; sau HOROSCOP-URILE
11. Al unsprezecelea păcat împotriva credinţei adevărate este ocultismul, adică magia, vrăjitoria, ghicitul în palmă, ghicitul în cafea şi cu bobii şi multe altele. Acestea toate sunt păcate împotriva credinței adevărate.

De aceea să luăm aminte să nu ni se pară lucru de glumă, că diavolul a întins multe curse celui ce vrea să creadă drept, ca să nu se poată mântui, să cadă într-una dintre aceste curse.

Unii așa-ziși creștini, când li se întâmplă vreo nenorocire sau o boală, mai întâi aleargă la vrăjitoare şi la descântece, se mânjesc cu vrăji diavoleşti din tălpi până în creştet, spurcându-şi şi trupul şi sufletul, arvunindu-le pe amândouă pentru iad. După ce fac toate acestea, vin apoi pe la biserică, zicând: ,,Să încercăm şi prin slujbe!»… să meargă pe la 9 biserici …

К записи есть 1 комментарий