Rubrica "cazania"
Tată, am greșit la cer și înaintea ta!
Cînd fariseii şi cărturarii au văzut că Domnul Hristos primeşte pe vameşi şi pe păcătoşi şi stă împreună cu ei şi mănîncă, cîrteau asupra Lui, zicînd: «Acesta primeşte pe păcătoşi la Sine şi mănîncă cu dînşii». Atunci Domnul, deschizînd vistieria învăţăturilor Lui, celor în pilde, a răspuns împotriva cîrtirii lor nedrepte. Le-a vorbit despre veselia păstorului, care şi-a găsit oaia sa cea pierdută şi despre bucuria femeii, care şi-a găsit drahma ei pierdută, arătînd că şi cerul şi îngerii se bucură de pocăinţa celui păcătos. Ca să-i facă pe farisei şi pe toţi ceilalţi vameşi şi păcătoşi, care stăteau în preajma Lui şi-L ascultau, să înţeleagă cit de trebuincioasă este în viaţa fiecărui om pocăinţa şi cît de mare este bucuria lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăieşte, mai mult…
De unde provine rugăciunea: „Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului”?
Faptele bune, ca şi păcatele, care se săvîrşesc cu trupul, de vreme ce cad sub simțurile trupeşti, fiecare om lesne le aude, le vede şi le pipăie. Însă fapta bună sau răutatea sufletului, care sînt ascunse simturilor trupeşti, şi care nici nu se văd, nici nu se aud, sufletul cu anevoie le simte şi mintea cu anevoie le cunoaşte. Astfel, smerenia este o înclinare a sufletului, sfîntă şi mîntuitoare. Mîndria, în schimb, este o patimă a sufletului, rea şi pierzătoare. Dar numai cu greu cunoaştem şi înţelegem cînd cineva este smerit şi cînd este mîndru. Iisus, cunoscătorul a toate, ştiind că oamenii sînt mult mai uşor înclinaţi spre mîndrie şi că numai puţini dintre ei sînt înclinaţi spre smerenie, prin pilda Evangheliei de astăzi, ne-a arătat semnele cele din afară şi trupeşti ale omului mîndru şi ale omului smerit, cum şi vătămarea mai mult…
Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia!
Duminica trecută am aflat, din Sfînta Evanghelie, despre călătoria pe care a făcut-o Domnul Iisus Hristos spre cetatea Ierihon, însoţit de ucenicii Săi şi de o mare multime de oameni. La intrarea în lerihon, Mintuitorul a vindecat pe orbul care stătea la marginea drumului şi cerşea, şi care a mers apoi după Dînsul, slăvind pe Dumnezeu pentru însănătoşirea ochilor săi. Împreună cu el, tot poporul care văzuse minunea vindecării celui orb, dădea laudă lui Dumnezeu. Cu acest alai, a intrat Iisus Hristos în Ierihon, străbătînd cetatea, pe drumul care ducea spre Ierusalim, căci Ierusalimul era locul către care se îndrepta Mîntuitorul de data aceasta. mai mult…
Mare este credința ta. Fie ție cum voiești!
Să fim cu toată luarea aminte la tîlcuirea Evangheliei care s-a citit astăzi, ca să cunoaştem cît de mare era credinţa femeii cananeience, cît de mare era rivna cu care a întîmpinat ea pe Iisus Hristos şi priceperea ei în răspunsurile date Lui, cum şi stăruința în rugăciunea ei către Iisus. Şi, de vom fi cu toată luarea amintea la cuvintele Sfintei Evanghelii, vom înțelege şi chipul în care Domnul a scos la lumină şi a arătat faptele cele bune ale ei. Osebit de acestea, vom cunoaşte şi minunea săvîrşită, din milostivire, față de fiica ei, cînd, mai mult…
Rugăciunea orbului: Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă
Orbul din Evanghelia pe care ați ascultat-o astăzi avea vătămaţi ochii trupului de o boală trupească; noi însă avem întunecați ochii sufletului de păcate. El nu vedea cele pămînteşti; noi nu vedem cele cereşti. Dar orbul, auzind că lisus Hristos avea să treacă pe drumul pe care se afla el şi sta cerşind, îndată ce s-a apropiat Iisus de el, I-a cerut cu stăruință mare să-i dea lumina ochilor săi, strigînd cu mare glas: ,,Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă!”. Noi însă, deşi credem că Acelaşi Iisus Hristos este pururea înaintea noastră și zicem: ,,Văzut-am mai înainte pe Domnul, înaintea mea pururea, că de-a dreapta mea este, ca să nu mă clatin”, mai mult…
De ce nu rodește desăvârșit Cuvântului lui Dumnezeu în inimile noastre?
Domnul nostru Iisus Hristos a asemănat, în pilda care s-a citit în Sfînta Evanghelie de astăzi, propovăduirea învăţăturii Sale cu sămînţa pe care o seamănă plugarul. După cum plugarul, deschizînd mîna sa, aruncă sămînţa pe pămînt, tot aşa şi propovăduitorul Evangheliei, deschizînd gura sa, împrăştie învăţătura în urechile ascultătorilor. Sămînţa nu rodește, sau rodește, după felul pămîntului în care se seamănă. Dacă sămînţa va cădea pe drum, se va pierde cu totul, iar în pămînt pietroş îşi va arăta lăstarul, dar după puțin timp se va usca. În pămînt spinos, va răsări, dar va fi înăbuşită de spini. Numai în pămîntul cel bun semănîndu-se, va rodi însutit. mai mult…
Nu-ți îngropa talantul!

Unii dintre învățați și filozofi, necrezînd în purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de lume şi de om, zic că toată făptura este purtată şi condusă de întîmplare, sau de legile cele fireşti, care sînt într-însa. Prin pilda Evangheliei care s-a citit astăzi, despre împărțirea talanţilor, după potriva puterii fiecăruia, cum şi despre socoteala talanților care s-a făcut fiecăruia, cu răsplătirea celor care i-au înmulţit şi pedepsirea celui care i-a ascuns, învățătura cea adevărată a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos ne arată lămurit Pronia dumnezeiască, adică deosebita purtare de grijă a lui Dumnezeu, pentru fiecare om și pentru întreaga făptură. În purtarea Sa de grijă, Dumnezeu mai mult…
Care poruncă este mai mare?
Evanghelia cuprinde temelia întregii credinţe creştine şi temeiul tuturor faptelor bune. De asemenea învățăturile pe care ni le împărtăşeşte sînt atît de lămurite, încît s-ar părea că nici nu mai au nevoie de tîlcuire. Şi totuşi, cuvintele Domnului se aseamănă cu pămîntul, care are deasupra lui iarbă, pomi, flori şi roade; dar cel care doreşte argintul, aurul sau pietrele scumpe, trebuie să sape adîne şi să cerceteze cu grijă adîncurile pămîntului. Cînd citim cuvintele Evangheliei, vedem pe deasupra lor harul lui Dumnezeu, frumuseţea duhovnicească și învăţătura sfîntă; dar cel care doreşte învăţături mai adînci, mai mult…
Veniți la nuntă!
Duminica trecută, sfînta Evanghelie ne-a înfăţişat una din pildele spuse de Domnul Hristos. Astăzi, ea ne înfăţişează o altă pildă. Domnul Iisus ne-a arătat El însuşi pricina pentru care vorbea adeseori în pilde, atunci cînd a zis: «Pentru aceasta le vorbesc în pilde, fiindcă văzînd, ei nu văd şi auzind nu aud, nici înteleg». De cîte ori Iisus Hristos le vorbea iudeilor pe faţă, fără asemănări şi pilde, unii dintr-înșii erau ne-mulţumiţi şi se tulburau, căci văzînd cu ochii trupului, nu vedeau şi cu aceia ai sufletului; şi auzind cu auzul trupesc, rămîneau surzi cu auzul sufletesc. Astfel, ei au auzit pe lisus zicînd: «Cel ce mănîncă trupul Meu şi bea sîngele Meu rămîne în Mine şi Eu în el, mai mult…
Când va veni stăpânul viei ce va face lucrătorilor răi?
Pentru iubirea lui Avraam față de Dumnezeu şi pentru viața lui curată, Dumnezeu a ales neamul lui dintre toate celelalte neamuri ale pămîntului, ca să ridice printr-însul, din căderea în păcat a primilor oameni, pe tot neamul omenesc, şi să cheme pe om la fericirea pe care a avut-o în rai, după cum ne spune Apostolul Pavel, zicînd: ,,Urmaşilor lui Avraam li s-a dat înfierea şi slava şi poruncile, darea Legii şi slujba şi făgăduinţele” (Romani 9,4). Cînd Fiul şi Cuvîntul lui Dumnezeu a binevoit să se pogoare pe pămînt, ca să mîntuiască neamul omenesc, a luat trup omenesc din urmaşii neamului lui Avraam. mai mult…
Mottoul zilei:
Tipic:
Caută cuvântul:
Arhiva site-ului:
Categorii:
Vizitatori:
Calendarul postărilor
adunare agenda botezul pruncilor Bălți cateheză catehism cazania condoleanțe din notele Ierarhului eparhia felicitări Făleşti Glodeni judecata universală numerotat ora de Religie pangar partituri pilde post predici proloage sfântul Teofan Zăvorâtul sinaxar singerei tipic video viețile sfinților înainte de cununie înfricoșatei judecăți întrebare










