Principala » pastorala » PASTORALA LA NAŞTEREA DOMNULUI 2024/2025

PASTORALA LA NAŞTEREA DOMNULUI 2024/2025

Din mila lui Dumnezeu, Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, preacucernicilor blagocini, preacucernicilor preoți și diaconi, cinului monahal și tuturor binecredincioșilor creștini din cuprinsul Eparhiei.
„Unde sînt doi sau trei adunați în numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor”. (Mt.18:19-20) Fraților, surorilor, venirea Domnului nostru Iisus Hristos în lumea oamenilor a fost născută din marea Lui dorință să-și vadă cununa creației Sale — omul, trăind în pace și bună înțelegere cu semenii săi. Pacea, aşadar, fiind darul dumnezeiesc hărăzit omului, din vicleana invidie devine ținta atacului duhului răutății (1In:4.6.) și, ca urmare, destinatarul acestuia se pomenește adeseori lipsit de el. Așa începe înstrăinarea omului de Dumnezeu — Izvorul bunătăților, continuând mai apoi în „răceala dragostei” (Mt. 24:12), avansînd pînă la ură și chiar pînă la dezbinarea adunărilor omeneşti, a societății în întregime.

Chiar de la început Nașterea Domnului a fost consemnată de imnul îngeresc: — „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pămînt pace, între oameni bunăvoire” (Lc. 2:14.), astfel așezîndu-se în ordinea valorică datoriile noastre, ale oamenilor, în fața Celui ce ne-a creat după chipul și după asemănarea Sa, înzestrîndu-ne cu cele mai alese calități.

Aşadar, exprimarea recunoștinței și slăvirea Lui Dumnezeu pentru binefacerea Lui, precum și păstrarea păcii pe pămînt care este unicul model de conviețuire plăcut lui Dumnezeu și oamenilor, dar și comuniunea armonioasă între membrii societății, aceasta de pe urmă asigurînd petrecerea permanentă și neîntreruptă a lui Dumnezeu în societatea umană, ar fi datoriile noastre de căpătîi pentru o viață plină cu Dumnezeu şi în Dumnezeu.

Născută din iubirea lui Dumnezeu și trainic întemeiată pe ea, trăirea oamenilor în grădina Domnului, avea perspectiva infinitului, a veșniciei, dar strămoșii noștri atunci, ca și noi acum, au preferat necunoscutul, orbeşte punîndu-şi nădejdea în el. Viciu de care nu vrem să ne despărțim, iată mii de ani, rădăcinile căruia au pătruns adînc în firea noastră, producînd, cu timpul, și alte „roduri”, de asemenea păgubitoare de suflet.

Evenimentele din toamna anului trecut desfăşurate în societatea noastră au dezgolit și mai mult metehnele omenești de origine străină, însă îmbrățișate conștient de noi, care încearcă să-L expulzeze pe Dumnezeu din mijlocul nostru, pe Dumnezeu care a venit în lumea noastră s-o ridice din căderea păcatului, s-o sfințească, s-o îndumnezeiască. Căci pentru aceasta Fiul lui Dumnezeu se face Fiu al Omului.

Omul însă, preferă să rămînă mărunt și ieftin, respingînd Iubirea Absolută și rodurile Ei: cu ușurință irosește smerenia și ascultarea, înlocuind-o cu încăpăținare și chiar cu răzvrătire; ruga, slăvirea și mulțumirea lui Dumnezeu, sînt uşor trecute cu vederea în favoarea înșelăciunilor, exagerat tirajate în spațiul mediatic; pacea, mai ales cea sufletească, care este Darul de nepreţuit al Celui de sus, încearcă să fie așteptată, dobîndită nu de la Izvorul Păcii, dar de la… sculele războiului. Vrem pace, dar cumpărăm arme!!! Ceva asemănător cu tentativa dobândirii fericirii prin… gustarea fructului oprit. (Fac. 2:17)

IUBIȚI CREDINCIOŞI,

Consecințele depărtării societății de la obîrșia-i creștinească au dat buzna peste noi, aducînd multă dezordine în suflete, dar fiind și distrugătoare de tradiții. Aici e de menționat că, tradiția populară moldovenească este adînc înrădăcinată în Învățătura Evanghelică, care, de fapt, este condiția și esența culturii naționale.

Și, iată, s-a ajuns ca la nunți și cumetrii, unde moldovanul își răscolește sufletul, mîngîindu-l cu plăcute amintiri, oamenii… se sfădesc la cuțit, se împrăștie în mai multe tabere dușmănoase, — proporțional numărului partidelor politice… Tema discuției, care se petrece în tonalități exclamante, este doar politică și nu are nimic comun cu evenimentul celebrat. Se face multă pălăvrăgeală și de cea mai joasă calitate! Se ridică baricadele neînțelegerilor între cei, care mai ieri, unindu-se în gînd și dorință, la clacă, ridicau casele tinerilor însurăței.

Tragedia cea mai mare este că această dezbinare se stimulează de „mai marii” poporului, care încurajează cele mai amorale, cele mai josnice elemente ale societății, instigîndu-le la ură în adresa celor care împărtășesc alte păreri. Anume așa arată „democrația europeană” care ni se impune contra voinței. Cu adevărat: divide et impera (dezbină şi stăpîneşte). Anume aşa fac ei cu noi.

S-a ajuns la o degradare morală de care nu s-a mai auzit. Se pare că stăm pe marginea prăpastiei care vrea să ne înghită. Şi asta din ambițiile unor politicieni care sînt gata să jertfească liniștea şi fără de asta şubredă a unui întreg popor. Mă întreb: nu e prea mare prețul ambiției oarbe? Oare chiar să fi pierdut ei cu totul simțul măsurii?

STIMAŢI CREŞTINI,

Ura nu duce la bine, de aceea îndemnăm și pe cei „mai mari”, şi pe cei mai simpli: — haideți să ne oprim! Aşa nu se mai poate! Dușmănia care a împînzit societatea e capabilă să-L ,,alunge” pe Dumnezeu din mijlocul nostru! Dar El, totuși, vine. Vine smerit. Vine modest cum nu se mai poate, intrînd în lumea noastră prin peştera dobitoacelor. Vine cu darurile Sale cele sfinte: cu pacea Sa; cu bunăvoința Sa. Haideți să nu-L împiedicăm, fraților. Haideți să-L primim, să insistăm, rugîndu-L, să intre în viața noastră. Să se statornicească în ea. Doamne, nu ne părăsi pînă în sfîrșit ! (Ps. 118:8)

HRISTOS SE NAŞTE, SLAVIȚI-L! HRISTOS DIN CERURI, ÎNTÎMPINAȚI-L!

+Marchel,
ARHIEPISCOP DE BĂLȚI ȘI FĂLEȘTI.

Naşterea Domnului, municipiul Bălți, 2024/25.

К записи есть 1 комментарий