Rubrica "Noutaţi"
Duminica lăsatului sec de brînză (a izgonirii lui Adam din Rai), comemorată la Catedrala episcopală ,, Sf. Împ. Constantin si Elena”, or. Bălți.
Iubiţi credincioşi!
Astăzi, cu ajutorul Domnului, am urcat a patra treaptă a Triodului pe care, păşind, intrăm în Sfântul şi Marele Post. Astfel, în seara aceasta, lăsăm sec de brînză, de aici şi denumirea acestei duminici. Dar ea se mai numeşte, ştim cu toţii, a izgonirii lui Adam din Rai.
Avem, aşadar, trei noţiuni: izgonire, Adam, Rai, cuvinte asupra cărora vom zăbovi în cele ce urmează.
Postul care Îi place lui Dumnezeu este atît cu sufletul, cît şi cu trupul, sprijinit și întărit de rugăciune, fapte bune, spovedanie şi pecetluit cu Sfînta Împartăşanie.
Primul lucru pe care trebuie să îl facă creştinul înainte de a posti, pentru a începe vindecarea sufletului său, este să se împace cu toţi semenii, căci Dumnezeu este iubire şi porunca cea mai mare este porunca iubirii de Dumnezeu şi de oameni. Una din legile iubirii se numeşte iertare şi, împlinind-o, vom înfrînge mînia.
Păzește-ți inima! „Luminează-ţi inima cu credinţa, întăreşte-o cu nădejdea, încălzeşte-o cu dragostea, cădeşte-o cu rugăciunea, curăţă-o cu lacrimile, hrăneşte-o cu Sângele Domnului şi o înalţă spre cer precum o candelă aprinsă.” – Sfântul Nicolae Velimirovici
„Dacă şarpele te muşcă de deget, otrava lui n-ar lucra, dacă sîngele n-ar duce-o la inimă. Cînd doctorul pune pe deget un leac, leacul nu ar ajuta dacă sîngele nu l-ar duce la inimă. La inimă ajunge şi otrava, şi leacul. Tot ce otrăveşte viaţa şi tot ce lecuieşte viaţa trebuie să ajungă la inimă şi să treacă prin inimă.
Acolo unde este centrul sistemului circulator sanguin trupesc, acolo este şi centrul sistemului circulator duhovnicesc. Inima trupească este organ al inimii duhovniceşti. Şi chiar dacă asta este realitatea, totuşi şi această realitate e o mare taină.
În duminica Vameșului și a Fariseului, Preasfinţitul Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvîrșit Sfânta Liturghie în Catedrala episcopală „Sf. Împ. Constantin şi Elena” din orașul Bălţi.
Zis-a Domnul pilda aceasta: doi oameni s-au dus la templu ca să se roage: unul era fariseu și altul vameș. Fariseul, stînd drept, se ruga în sine astfel: Dumnezeule, îți mulțumesc pentru că nu sînt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți și desfrînați, sau ca acest vameș. Postesc de două ori pe săptămînă și dau zeciuială din toate cîte cîștig. Iar vameșul, stînd mai departe, nu îndrăznea nici ochii să-și ridice spre cer, ci își bătea pieptul său și zicea: Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului. Vă spun vouă că acesta s-a pogorît mai îndreptat la casa sa, decît acela; pentru că oricine se înalță pe sine se va smeri; iar cel care se smerește pe sine se va înălța. (Luca 18, 10-14)
Și ne iartă nouă…precum și noi iertăm…
Cel care iartă, îi cere lui Dumnezeu, Celui care nu poate fi imitat, să-l imite pe el, zicînd: „şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”.
Acela se înfăţişează pe sine lui Dumnezeu pildă de virtute — dacă e îngăduit să spunem aşa — cerînd Celui ce nu poate fi imitat, să-l imite pe el, zicînd: «şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri».
El roagă adică pe Dumnezeu ca, precum a fost el oamenilor, aşa să-i fie şi lui, Dumnezeu. Deci dacă, precum a iertat el greşelile celor ce i-au păcătuit lui, vrea să i se ierte şi lui din partea lui Dumnezeu, e vădit că, precum Dumnezeu iartă fără patimă pe cei ce-i iartă, la fel şi el iartă celor ce i-au greşit, arătîndu-se fără patimă faţă de cele ce i s-au întîmplat. mai mult…
NU DISPERA . MAI ÎNCEARCĂ!
Alergăm în goana mare prin viață, rîvnind mereu să ne depășim unul pe altul, de parcă ne-am afla într-o neîntreruptă competiție. Depunem eforturi nemăsurate, deși nu suntem permanent singuri pe situație. Suntem robi ai propriilor iluzii, ai închipuirii de mari învingători. Nedorind să ne împăcăm cu gîndul că cele trecute nu se mai întorc, ne lăsăm ușor mîngîiați de-o speranță neîntemeiată, apărută așa, din senin. Și ,,competiția» continuă, nestăvilită, părînd să nu aibă capăt, iar noi continuăm să accelerăm viteza. Fiecare dintre noi ne vedem deja jubilînd, cu trofeul învingătorului în mîini! Și cînd iată-iată ne simțim ajunși aproape de limanul rîvnit, Judecătorul (El e și Juriul suprem) anunță: ,,Fals-start!» Și ne trezim atunci în fața dilemei: mai încercăm sau nu?
(Episcop Marchel , ,,FRUMOASA, DURUTA NOASTRĂ COMOARĂ » p.38)
__________________________________________________________
Celebrarea sărbătorii ,,Întîmpinarea Domnului” , la catedrala episcopală ,,Sf. Împ. Constantin și Elena”, or. Bălți.
„Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpîne, după cuvîntul Tău, în pace, că văzură ochii mei mîntuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor; lumină spre descoperirea neamurilor şi slava poporului Tău Israel” . (Luca 2, 29-32).
În Duminica a XXXVI-a după Pogorârea Duhului Sfânt, Preasfinţitul Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, a conliturghisit împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în Catedrala episcopală „Sf. Împ. Constantin şi Elena” din orașul Bălţi.
În această duminică, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, s-a rugat alături de un sobor de preoți și diaconi, în catedrala epicopală din Bălți.
În adresarea Sa, către popor, Ierarhul, a menționat puterea rugăciunii care ne poate schimba spre bine, căci tot omul, indeferent de mulțimea păcatelor, este fiul Tatălui Ceresc.
În cadru Sfintei Liturghii, au fost rostite ecteniile de cereri pentru Unitatea Ortodoxă și pentru statornicia Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Ierarhul, a precizat imporanța rugăciunii pentru desăvîrșirea sufletelor noastre, Preasfinția Sa, a îndemnat credincioșii pentru a se ruga neîncetat, a spori în virtuțile cardinale sufletești și în îmbunătățirea sufletelor cu fapte bune.
După Sfînta Liturghie, în plăcuta armonie a sărbătorii, soborul preoțesc a săvîrșit rînduiala Aghesmei Mici, înălțind rugăciuni către Sfântului Mucenic Trifon . mai mult…
Predică la Duminica lui Zaheu Vameşul (Lc. 19:1-10)
,,Pentru că Fiul Omului a venit să caute și să mîntuiască pe cel ce era pierdut».
(Luca 19,10)
Preacuvioși și Preacucernici părinți, iubiți credincioși și credincioase!
În Sfînta Evanghelie de astăzi vedem un vameș bogat, care se pocăiește, iar pocăința lui este însoțită de faptele pocăinței. Vameșul pe nume Zaheu, era un om avut, însă averea care o deținea, el, a agonisit-o pe nedrept. Dar el se mîntuiește, pentru că își schimbă viața, se pocăiește și dă înăpoi împătrit celor pe care i-a năpăstuit.
„Colonizarea din perioada feudală a fost înlocuită de sclavia tehnologică modernă”
Președinte al „Institutului Kurchatov” NRC, membru corespondent al Academiei de Științe din Rusia, Mihail Kovalchuk:
Elitele care conduc lumea au visat întotdeauna să creeze o subspecie de oameni cu conștiință de sine limitatăadica semioameni. Astăzi ne-am apropiat de acest lucru. La „masa rotundă” „Apărare psihologică. Lupta pentru istorie — lupta pentru viitor ”, desfășurată în cadrul forumului internațional„ Armata-2020 ”, președintele Centrului de Cercetare al Institutului Kurchatov, membru corespondent al Academiei de Științe din Rusia, Mihail Kovalchuk a ținut un discurs. Raportul său a provocat un strigăt public mare. Invităm cititorii să se familiarizeze cu el. mai mult…
Mottoul zilei:
Tipic:
Caută cuvântul:
Arhiva site-ului:
Categorii:
Vizitatori:
Calendarul postărilor
adunare agenda botezul pruncilor Bălți cateheză catehism cazania condoleanțe din notele Ierarhului eparhia felicitări Făleşti Glodeni judecata universală numerotat ora de Religie pangar partituri pilde post predici proloage sfântul Teofan Zăvorâtul sinaxar singerei tipic video viețile sfinților înainte de cununie înfricoșatei judecăți întrebare


















