versiunea moldoveneasca русская версия


„Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui”

„Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui”

20 мая 2026

Acest articol ne învaţă că, după ce Fiul lui Dumnezeu S-a smerit, «coborându-Se din cer», adică făcându-Se om, după Înviere S-a umplut de slavă dumnezeiască şi după firea Sa omenească, înălţându-Se cu trupul la cer şi şezând de-a dreapta Tatălui, adică la locul cel mai de cinste. De aici se desprind două lucruri: a) că Dumnezeu, Iisus Hristos, a fost totdeauna în sânul Tatălui şi în tot locul; b) după Înălţare, Iisus este cu trupul numai în cer, nu şi pe pământ, dar în chip tainic Se află şi în dumnezeiasca Euharistie, din clipa în care pâinea se... 

Predică în duminica orbului

Predică în duminica orbului

16 мая 2026

  

Așa nu se mai poate

Așa nu se mai poate

15 мая 2026

1. Nu se poate…! 2. • Ai trăit toată viața în păcate și la spovedanie vrei să primești iertare fără nici un canon … Nu se poate…! 3. • Ai stat toată ziua la televizor, iar seara vrei să ai mintea limpede și curată la rugăciune … Nu se poate…! 4. • Ai mers și tu o dată la biserică, și vrei ca Dumnezeu să-ți împlinească rugăciunea … Nu se poate…! 5. • Ai aprins și tu o lumânare la biserică și cu ea vrei să cumperi raiul … Nu se poate…! 6. • Ai făcut și tu câteva fapte bune, și vrei cu ele să compensezi... 

Sensul duhovnicesc și material al lumânării aprinse în biserică

Sensul duhovnicesc și material al lumânării aprinse în biserică

14 мая 2026

I. Lumânarea aprinsă în biserică are o semnificație duhovnicească foarte adâncă, fiind unul dintre cele mai simple, dar și cele mai grăitoare gesturi ale credinciosului. Ea vorbește fără cuvinte despre credință, jertfă, rugăciune și comuniune cu Dumnezeu. 1. Lumânarea – simbol al lui Hristos, Lumina lumii În primul rând, lumânarea ne trimite cu gândul la Hristos, Care spune în Evanghelie: „Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează nu va umbla în întuneric” (Ioan 8, 12). Aprinzând lumânarea, mărturisim că dorim să trăim în această Lumină, să ne luminăm... 

Panihidă pentru odihna sufletelor ostașilor

Panihidă pentru odihna sufletelor ostașilor

10 мая 2026

La 9 mai 2026, de Ziua Victoriei, Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, a participat la ceremonia de depunere a florilor la memorialul dedicat eroilor căzuți în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. În cadrul evenimentului comemorativ, Vlădica Marchel a săvârșit o panihidă pentru odihna sufletelor ostașilor adormiți, care și-au jertfit viața pentru credință, Patrie și viitorul pașnic al urmașilor. În cuvântul său, ierarhul a subliniat importanța păstrării memoriei despre fapta eroică, curajul și jertfelnicia celor care, cu prețul... 

Cântarea samaritencei

Cântarea samaritencei

8 мая 2026

1. La pomul umbririi, la ușa slăvirii, statea la fântână Hristos Venea samariteanca într-a sa rânduială să-ncarce al apei prinos. 2. Hristos ei i-a spus: «Ia apa de-ajuns». Iar ea îi dădură răspuns: «Eu sunt samariteană şi nu sunt iudeică cum aş putea să-ţi dau apă?»  

Lupta noastră

Lupta noastră

7 мая 2026

Lupta noastră se duce în fiecare zi și în fiecare ceas. Dacă faci reproșuri fratelui sau îl judeci sau îl întristezi, ți-ai pierdut pacea. Dacă ai căzut în slava deșartă sau te înalți deasupra fratelui, ai pierdut harul. Dacă-ți vine un gând desfrânat și nu-l depărtezi de îndată, sufletul tău pierde iubirea lui Dumnezeu și îndrăzneala în rugăciune. Dacă iubești puterea sau banii, nu vei cunoaște niciodată iubirea lui Dumnezeu. Dacă-ți împlinești voia proprie, ești biruit de vrăjmașul, și urâtul intră în sufletul tău. Dacă urăști pe fratele tău,... 

Reportaj: Cum a fost sărbătorită duminica femeilor mironosițe în Eparhia de Bălți și Fălești

Reportaj: Cum a fost sărbătorită duminica femeilor mironosițe în Eparhia de Bălți și Fălești

27 апреля 2026

Evenimentul a fost marcat în unele parohii cu participarea copiilor, tinerilor și ansamblurilor vocale, care au oferit un program artistic deosebit, alcătuit din cântări pascale, poezii și momente pline de sensibilitate. Prin vocile și prin trăirea sinceră, aceștia au mărturisit credința vie și dragostea față de Hristos cel înviat, aducând în inimile celor prezenți emoție și nădejde. Atmosfera a fost una de comuniune și sărbătoare, în care mesajul Învierii a fost transmis nu doar prin cuvânt, ci și prin frumusețea exprimării artistice și a dăruirii sufletești.  

Rubrica "Noutaţi"

Decizia JUDECĂȚII/COMISIEI EPARHIALE în vederea examinării cazului de sinucidere a lui Nichita SLEPOI

 D E C I Z I A

COMISIEI/JUDECĂȚII 

EPARHIEI DE BĂLȚI ȘI FĂLEȘTI

 HĂTĂRÎREA EMISĂ PENTRU APROBAREA/NEAPROBAREA  PROCEDEULUI DE ÎNMORMÎNTARE CREȘTIN-ORTODOXĂ A ROBULUI LUI DUMNEZEU NICHITA SLEPOI.

(HOTĂRÎRE EMISĂ ÎN BAZA CANOANELOR BISERICII ORTODOXE)

mai mult…

În duminica a-VII-a după mărețul praznic al Învierii Domnului (a Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic), ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești a săvîrșit Sfînta și Dumnezeiasca Liturghie în catedrala arhiepiscopală ,, Sfinții Împărați Constantin şi Elena» din oraşul Bălţi

 

 

În duminica a-VII-a după mărețul praznic al Învierii Domnului (a Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic), ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești a săvîrșit Sfînta și Dumnezeiasca Liturghie în catedrala arhiepiscopală ,, Sfinții Împărați Constantin şi Elena» din oraşul Bălţi.

În cadrul Dumnezeieștei Slujbe sau înalțat ectenii pentru Unitatea Ortodoxiei și pacea, liniștea și sănătatea  întregii lumi îngreunate de exagerata sperietoare ,,covid-19″.

 

 

Numai în comuniunea Sfinților se păstrează dreapta credință

‘În vremea aceea, ridicîndu-și ochii Săi către cer, Iisus a cuvîntat: Părinte a venit ceasul! Preamărește pe Fiul Tău, ca și Fiul Tău să Te preamărească pe Tine, precum I-ai dat stăpînire peste toată făptura, ca să dea viață veșnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui; iar viața veșnică este aceea ca să Te cunoască pe Tine singurul, adevăratul Dumnezeu și pe Iisus Hristos, pe care L-ai trimis. Eu Te-am preamărit pe pămînt și am săvîrșit lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac. Și acum Mă preamărește Tu, Părinte, cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea. Am făcut cunoscut numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume; ai Tăi erau, și Mi i-ai dat Mie și cuvîntul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate cîte Mi-ai dat sunt de la Tine întrucît cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor; iar ei le-au primit și au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieșit, și au crezut acum că Tu m-ai trimis. Eu pentru aceștia Mă rog; nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceștia pe care Mi-ai dat, căci ei sînt ai Tăi și toate ale Mele sunt ale Tale, și ale Tale sunt ale Mele, și M-am preamărit în ei. Mult nu mai sînt în lume, dar ei sunt în lume și Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzește-i în numele Tău pe cei pe care Mi-ai dat, ca să fie una precum suntem și Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău; pe cei pe care Mi-ai dat, i-am păzit și nici unul dintre ei n-a pierit, decît numai fiul pierzării, pentru ca să se împlinească Scriptura. Acum însă Eu vin la Tine și acestea le grăiesc cît sînt în lume, pentru ca bucuria Mea să o aibă deplin în ei.’

(Ioan 17, 1-13)

Duminica a VII-a după sărbătoarea Sfintelor Paști, numită și Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I ecumenic, este consacrată mărturisirii dreptei credințe și unității Bisericii. În primul rînd, dreapta credință înseamnă mărturisirea dumnezeirii Mîntuitorului nostru Iisus Hristos. Cînd Biserica a întocmit calendarul, a stabilit ca această duminică, a șaptea după Paști, care precede marea sărbătoare a Pogorîrii Duhului Sfînt și care urmează după Înălțarea Domnului și Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, să fie o duminică de pomenire a Sfinților Părinți de la Sinodul I ecumenic.

De ce? Mai întâi, pentru că la Sinodul I ecumenic s-a mărturisit de către 318 Sfinți Părinți din Biserica Răsăriteană și Apuseană că Iisus Hristos nu este o făptură, nu este un om devenit Dumnezeu, așa cum greșit susținea ereticul Arie din Alexandria, ci Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Care S-a făcut Om din iubire pentru oameni‘pentru noi oamenii și pentru a noastră mîntuire S-a pogorît din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfînt și din Fecioara Maria și S-a făcut Om’.

Această mărturisire a dumnezeirii Mântuitorului Iisus Hristos este necesară pentru a ști că Cel ce S-a înălțat la ceruri este Cel ce S-a pogorât din ceruri: a coborât din ceruri Fiul lui Dumnezeu Cel nevăzut și S-a înălțat la ceruri Fiul lui Dumnezeu Cel văzut prin umanitatea Sa, văzut în trupul Său omenesc; a coborât pe pământ Dumnezeu Fiul, pentru a deveni și Fiul Omului, și S-a înălțat la ceruri Dumnezeu-Omul. De aceea, Sfinții Părinți care au mărturisit dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu făcut Om sunt pomeniți tocmai în această duminică, după Înălțarea la cer a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

În același timp, duminica aceasta, a Sfinților Părinți de la Sinodul I ecumenic, este o pregătire pentru sărbătoarea următoare, și anume pentru praznicul Pogorîrii Sfîntului Duh, sărbătoare care amintește de constituirea Bisericii Mîntuitorului Iisus Hristos prin pogorîrea Duhului Sfînt peste Sfinții Apostoli, trimis de către Dumnezeu Tatăl și de Dumnezeu Fiul, Cel înălțat la ceruri, ca prin Duhul Sfînt să se adune laolaltă persoane diferite din neamuri diferite și din locuri diferite, unite între ele prin credința în Iisus Hristos. Această taină a Înălțării Domnului și Mîntuitorului nostru Iisus Hristos întru slavă este o pregătire pentru pogorîrea Sfîntului Duh, iar prin lucrarea Sfîntului Duh Hristos rămîne cu noi și în noi, în Biserica Sa pînă la sfîrșitul veacurilor. Deci, Sfinții Părinți veniți la Sinodul I ecumenic de la Niceea, din anul 325, adunați la chemarea Sfîntului Împărat Constantin cel Mare, arată că Înălțarea la ceruri a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos nu înseamnă despărțirea Lui de cei care cred în El, ci un alt mod al prezenței Lui în lume, o prezență duhovnicească, deoarece, înainte de a Se înălța la cer, Mîntuitorul a spus: ‘Iată, Eu sînt cu voi în toate zilele, până la sfîrșitul veacului’ (Matei 28, 20): prezent cu Sfinții Apostoli și cu toți cei care vor crede în El prin propovăduirea lor. După ce îi trimite pe Apostolii Săi la propovăduire, zicîndu-le: ‘Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă’ (Matei 28, 19-20), El spune: ‘Iată Eu sînt cu voi în toate zilele pînă la sfîrșitul veacurilor’ (Matei 28, 20).

În Evanghelia de astăzi vedem grija Arhiereului, a Marelui Preot sau a Păstorului Celui Mare și Bun pentru ucenicii Săi, pentru persoanele încredințate Lui spre păstorire. De aceea, această rugăciune arhierească a Păstorului Cel Mare, a Mîntuitorului Iisus Hristos, este model pentru grija tuturor păstorilor duhovnicești față de cei păstoriți de ei, dar mai ales model pentru responsabilitatea pastorală a arhiereilor care conduc eparhii, adică păstoresc cler și popor. Acești Sfinți Părinți, păstori ai preoților, diaconilor și credincioșilor încredințați lor, după ce au devenit episcopi, aveau datoria de a păzi dreapta credință în fața ereziilor, în fața sectelor, în fața dezbinărilor sau schismelor. Întrucît foarte multă lume s-a rătăcit de la dreapta credință, urmîndu-l pe Arie care spunea că Dumnezeu adevărat este numai Tatăl, Fiul nefiind Dumnezeu adevărat, ci doar o făptură îndumnezeită, Sinodul I ecumenic, prin glasul celor 318 Sfinți Părinți, a mărturisit că Iisus Hristos este ‘Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut din Tatăl mai înainte de toți vecii, născut, iar nu făcut’: este născut veșnic din Tatăl, nu este făcut, nu este o făptură, nu este o creatură, ci este Dumnezeu Cel veșnic Care S-a făcut Om, nu este un om îndumnezeit. Această învățătură a Sfinților Părinți se concentrează într-un singur cuvînt, și anume că Fiul este ‘deoființă‘ cu Tatăl, este de aceeași ființă cu Tatăl, adică Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat.

Să ne ajute Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfinților Părinți de la Sinodul I ecumenic și ale tuturor Sfinților, să păstrăm dreapta credință ca pe un mare dar, să creștem în ea și în sfințenia pe care ne-o dăruiește ea, și astfel să dobîndim bucuria despre care Mîntuitorul spune în Evanghelie: ca bucuria Mea să o aibă deplin în ei (Ioan 17, 13), adică să avem bucuria de a fi ortodocși sau drept măritori creștini, bucuria de a avea nădejdea mîntuirii și a vieții veșnice. Amin

Biroul de presă al Eparhiei de Bălți și Fălești

În duminica a-V-a dupa Paști (a Femeii Samarinence) Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești a oficiat Sfînta Liturghie în catedrala arhiepiscopală ,,Sf. Împ. Constantin și Elena” din or. Bălți

În duminica a-V-a dupa Paști (a Femeii Samarinence) Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești a oficiat Sfînta Liturghie în catedrala arhiepiscopală ,,Sf. Împ. Constantin și Elena” din or. Bălți.

 

 

Hristos cheamă la mîntuire pe toți oamenii!!!

În vremea aceea, Iisus a venit la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său. Și era acolo fîntîna lui Iacov. Iar Iisus, fiind ostenit de călătorie, S-a așezat lîngă fîntînă și era ca la al șaselea ceas. Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau. Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate, ca să cumpere merinde. Femeia samarineancă I-a zis: Cum Tu, care ești iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au amestec cu samarinenii. Iisus a răspuns și i-a zis: Dacă ai fi știut darul lui Dumnezeu și Cine este Cel ce-ți zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El, și ți-ar fi dat apă vie. Femeia I-a zis: Doamne, nici găleată nu ai, și fîntîna e adîncă; de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva ești Tu mai mare decît părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fîntînă și el însuși a băut din ea și fiii lui și turmele lui? Iisus a răspuns și i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăși; Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viață veșnică. Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot. Iisus i-a zis: Mergi și cheamă pe bărbatul tău și vino aici. Femeia a răspuns și a zis: N-am bărbat. Iisus i-a zis: Bine ai zis că nu ai bărbat. Căci cinci bărbați ai avut și cel pe care îl ai acum nu-ți este bărbat. Aceasta adevărat ai spus. Femeia I-a zis: Doamne, văd că Tu ești prooroc. Părinții noștri s-au închinat pe acest munte, iar voi ziceți că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm. Și Iisus i-a zis: Femeie, crede-Mă că vine ceasul cînd nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veți închina Tatălui. Voi vă închinați căruia nu știți; noi ne închinăm Căruia știm, pentru că mîntuirea din iudei este. Dar vine ceasul și acum este, cînd adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și în adevăr, că și Tatăl astfel de închinători își dorește. Duh este Dumnezeu și cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr. I-a zis femeia: Știm că va veni Mesia Care se cheamă Hristos; cînd va veni, Acela ne va vesti nouă toate. Iisus i-a zis: Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine. Dar atunci au sosit ucenicii Lui. Și se mirau că vorbea cu o femeie. Însă nimeni n-a zis: Ce o întrebi, sau: Ce vorbești cu ea? Iar femeia și-a lăsat găleata și s-a dus în cetate și a zis oamenilor: Veniți de vedeți un om care mi-a spus toate cîte am făcut. Nu cumva acesta este Hristosul? Și au ieșit din cetate și veneau către El.

(Ioan 4, 5-42)

mai mult…

La sfîrșitul anului de studii, numeroși elevi au venit să slăvească pe Dumnezeu pentru roadele agonisite pe parcursul anului școlar, în catedrala arhiepicopală ,, Sf. Împ. Constantin și Elena» din or. Bălți

Elevii Liceului ,,Mihai Eminescu» din Bălți au participat joi, 20 mai 2021, la Taina Spovedaniei și Împărtășaniei.

După o atentă pregătire personală, dar și în cadrul orelor de religie, numeroși tineri au luat parte la Sfînta și Dumnezeiasca Liturghie, iar la final au primit precizări și sfaturi pe care le-au făcut preoții bisericii cu privire la slujba săvîrșită și importanța ei în viața credincioșilor.

 

 «Învățăturile date cu forța nu pot dăinui în suflete, pe când învățăturile primite în suflet cu plăcere și cu bucurie rămân de-a pururi.»

Sf. Vasile cel Mare

 

 

 

mai mult…

Înaltpreasfinţiei Sale,

Înaltpreasfinţitului Părinte  MARCHEL,

Arhiepiscopul  Eparhiei de Bălţi şi Făleşti

 

Înaltpreasfinţia Voastră,

Asemenea lui Hristos, Păstorul Cel bun, episcopii, ca slujitori ai Lui şi ai oamenilor, trebuie să păstorească pe cei încredințați lor cu dragoste părintească, după cum ne învață Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, zicînd: „Păstoriți turma lui Dumnezeu dată în paza voastră, cercetînd-o nu cu silnicie, ci cu voie bună, după Dumnezeu, nu pentru cîştig urât, ci din dragoste; nu ca şi cum aţi fi stăpîni peste Biserici, ci pilde făcîndu-vă turmei. Iar cînd se va arăta Mai-Marele păstorilor, veţi lua cununa cea neveştejită a măririi” (1 Petru 5, 1-4; vezi şi 1 Timotei 4, 12-13; Tit 2, 7).

După 14 de ani de păstorire ca episcop al eparhiei de Bălţi şi Făleşti, unde a contribuit decisiv la înnoirea şi dezvoltarea vieţii bisericeşti în sprijinul întăririi prezenței ortodoxe  în acest ținut plin de istorie, credință şi cultură, astăzi *(16.05.2021) în Catedrala „Hristos Mîntuitorul” din Moscova  Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești a fost avansat în treapta de Arhiepiscop de  către  Preafericitul Kiril, Patriarh al Moscovei și al întregii Rusii.

Demnitatea slujirii de arhipăstor în eparhie este sfîntă şi mare, iar sarcinile ei sunt multiple, mai ales într-o lume aflată în criză spirituală şi materială. Însă, multele lucrări ale slujirii pastorale ne îndeamnă să ne apropiem, prin rugăciune, trăire şi lucrare, mai mult de Hristos-Capul Bisericii, de Sfînta Treime şi de toţi sfinţii lui Dumnezeu, pentru a primi ajutorul lor, spre folosul celor mulţi.

Următor acestor îndemnuri şi rînduieli sfinte, Înaltpreasfinţitul Marchel, Arhiepiscopul de Bălţi şi Făleşti, este cunoscut de către păstoriții săi ca un părinte-duhovnic  grijuliu, profund și iscusit… cu tragere de inimă pentru turma Sa, și care caută mereu să împlinească în viaţa şi activitatea sa marile responsabilităţi ale slujirii lui Dumnezeu şi a oamenilor.

 Mărturisitor și slujitor al Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos, Înaltpreasfinţitul Marchel, pe lîngă o bogată activitate teologică/liturgică  academică, a împlinit și a înmulțit faptele iubirii milostive, prin judecată dreaptă în toate parohiile eparhiei Sale.

În lumina curată a acestei înalte zile pentru întreaga comunitate creștină păstorită cu deosebit tîlc, înțelepciune de Înaltpreasfinția Voastră , aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra  Înaltpreasfinției Vostre şi asupra clerului şi credincioșilor din eparhia pe care o păstoriți.

Totodată, vă  felicităm  Înaltpreasfinţite  Machel, pentru modul în care a înmulțit darurile primite de la Dumnezeu, lucrînd „cu timp şi fără timp”, îmbinînd viața spirituală cu slujirea socială, dar şi dragostea de țară cu pacea dintre culte!

Ne rugăm Mîntuitorului Iisus Hristos, „Păstorul Cel Bun” (Ioan 10, 11) şi „Arhiereul mărturisirii noastre” (Evrei 3, 1) să-i dăruiască în continuare aceeași bunătate părintească şi aceeași rîvnă sfîntă pentru Biserică şi Neamul Moldovnesc!

Întru mulți şi plini de har ani, Înaltpreasfinţia Voastră!

 

 

A avut loc întîlnirea Episcopatului Bisericii Ortodoxe din Moldova cu Sanctitatea Sa Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii

 

 

16 mai 2021, în Duminica Sfintelor Femei Mironosițe, după Sfînta Liturghie, a avut loc întîlnirea Episcopatului Bisericii Ortodoxe din Moldova cu Sanctitatea Sa Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii.

 

La evenimentul care sa petrecut în Catedrala Patriarhală „Hristos Mîntuitorul” din orașul Moscova, au participat: Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove, ÎPS Ilarion, Mitropolit de Volocolamsk, președintele Departamentului pentru Relații Externe Bisericești a Patriarhiei Ruse, ÎPS Dionisie, Mitropolit de Voscresenk, șeful Direcției executive a Patriarhiei Ruse, ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari, ÎPS Anatolie, Arhiepiscop de Cahul și Comrat, ÎPS Petru, Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni, ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, ÎPS Nicodim, Arhiepiscop de Edineț și Briceni, PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, PS Siluan Episcop de Orhei, Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove și Protoiereul Nicolae Balașov, vice-președintele Departamentului pentru Relații Externe Bisericești a Patriarhiei Ruse.

În cadrul discuției frățești, Patriarhul Kiril i-a felicitat pe arhiereii care au fost avansați în treapta de arhiepiscop, urîndu-le ajutor de la Domnul în slujirea pastoral-misionară.

Totodată, Patriarhul a mulțumit Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, ÎPS Mitropolit Vladimir, Episcopatului BOM și poporului bine-credincios al Moldovei, pentru efortul depus la păstrarea unității Bisericii Ortodoxe din Moldova.

La fel, au fost puse în discuție mai multe aspecte legate de viața bisericească din Moldova și a moldovenilor din Diaspora.

Biroul de presă al Eparhiei de Bălţi şi Făleşti

cu referire la http://www.patriarchia.ru/

Viața Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință

Joi în săptămîna Luminată, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești s-a rugat împreună cu păstoriții oblăduirii Sale, în catedrala episcopală ,,Sf. Împ. Constantin și Elena” din or. Bălți.

În această slăvită de Dumnezeu zi, Biserica Ortodoxă îl preamărește în rugăciune pe Sfîntul Mare Mucenic Gheorghie (numit de creștinii evlavioși Purtător de Biruință, pentru ajutorul pe care îl dă acest Sfînt creștinilor care se roagă cu deplină sinceritate și putere) atît în izbăvire de necazuri/nevoi și diferite primejdii cît și în izbăvire de patimi.

Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe este un sfînt  mucenic, sărbătorit de aproape toate Bisericile tradiționale. Patron al numeroaselor țări, regiuni și orașe, Sfîntul Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Moldovei.

mai mult…

PASTORALĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI – 2021

,,…pe Începătorul vieții L-ați omorît, pe care

            însă Dumnezeu L-a înviat…”

                                                            ,,O, copii mei…Hristos va lua [oare] chip în voi?’’

                                                                                                                  (Fap.3,15; Gal.4,19)

HRISTOS A ÎNVIAT!

Tristețe, frică și disperare! Rătăcire, umilință și necunoștința omenească! Acestea sînt calificativele ce caracterizau viața omenirii la începutul erei creștine. Chiar în Țara Sfîntă!  Tocmai aceste nenorociri chinuitoare ale oamenilor, L-au și urcat pe Hristos  Mîntuitorul lumii pe Cruce. Să le curme ,,legitimitatea” perindării, și, bătîndu-le în cuie de fier, să le strivească odată și pentru totdeauna.  Dar pînă a fi strivite, ele trebuiau, mai întîi, spălate cu… sînge! Cu sînge Dumnezeiesc! Și El, din dragostea-I firească, Își asumă acest prinos jertfelnic.

Sacrificiu nemaiîntîlnit, care putea fi găsit doar numai în firea Celui ce iubește   cu adevărat. (In.3,16) Pentru că numai dragostea jertfelnică este capabilă de lucruri mari. Și El S-a isprăvit. El i-a îndreptat,  pentru că ,, Dumnezeu este Cel ce îndreptează ”  omul rătăcit. (Rom. 8,33) Pentru că își iubește pînă la nesfîrșit făptura Sa. (Ef.5,2). Pentru că firea Lui este iubire. Iubire de oameni, îndeosebi.

mai mult…

Sfîntul Paisie Aghioritul ,,Cuvinte duhovnicești II-Trezire duhovnicească” ( Ed.Evanghelismos, 2009 )

Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie Aghioritul:

Iubite Părinte Paisie, tu, care ai urcat pe treptele sfințeniei și ai ajuns desăvârșit în virtute, și pentru aceasta ai câștigat îndrăzneală deplină către Milostivul Dumnezeu, roagă-L pe Acela Căruia I-ai slujit neîncetat în viață, să nu ne piardă pentru păcatele noastre cele multe, ci să ne întoarcă la pocăința cea binecuvântată.

Tu, care cât ai fost pe pământ ai tămăduit cu atâta dragoste neputințele noastre nenumărate, boli trupești și sufletești, cu mult mai mult poți acum să ne ajuți și să ne izbăvești de toate greutățile. Deci miluiește-ne, Părinte, pentru dragostea ta cea nemăsurată, pentru bunătatea ta cea dumnezeiască, și nu ne lăsa pe noi, cei plini de atâtea păcate.

Tu, care nu ai obosit a ne povățui spre mântuire și a ne purta neputințele câtă vreme ai fost aici cu noi, înțelepțește-ne și acum ca să putem birui ispitele pe care vicleanul diavol le țese neîncetat în jurul nostru și cu care vrea să ne piardă sufletele pentru veșnicie. Luminează-ne ca să putem cunoaște voia lui Dumnezeu pentru noi și roagă-te Stăpânului ca să ne dea putere să o împlinim cu mulțumire.

Tu, care ne-ai fost o pildă nesmintită de vitejie și de jertfire de sine, întărește-ne și pe noi ca să putem să-ți urmăm în virtute, pentru a câștiga cununa cea nepieritoare, de care și tu te-ai învrednicit cu prisosință.

Așa, Părinte, nu ne lepăda pe noi, cei ce neîncetat Îl mâniem pe Îndelung-răbdătorul nostru Dumnezeu, ci stai cu îndrăzneală înaintea tronului Aceluia, mijlocind pentru noi cu lacrimi, ca Dumnezeu să ne dea, pentru tine, scumpa mântuire. Și astfel, mulțumindu-ți din adâncul inimii pentru toate câte le-ai făcut pentru noi, și încă le mai faci, să-I mulțumim și Dumnezeului nostru preabun, cel închinat în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

„Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!“

Credinţa. Credeţi că este simplu? Mai gândiţi-vă. La prima vedere, cuvintele de mai sus ne răvăşesc total, fiind greu de descifrat. Însă, dacă reuşim să le pătrundem înţelesul, aflăm comoara vieţii şi cheia rezolvării tuturor problemelor noastre.

Călătoria noastră spirituală prin Postul Mare ajunge, în acest început de săptămână, la chestiunea credinţei. De ce abia acum şi nu la început, s-ar întreba unii? Deoarece credinţa este, înainte de toate, un test valoric al personalităţii noastre. Adică este o modalitate de a afla cam cine eşti în realitate. Pentru aceasta, trebuie să treacă un timp pentru a acumula nişte valori; nu există credinţă fundamentată pe nimic.

Înainte de a trece la concret, îngăduie-mi, dragă frate cititorule, un preambul. Duminica acesta s-au citit, în Biserici, două texte evanghelice: unul, al vindecării unui copil posedat de duh rău, celălalt, textul clasic al Fericirilor. Oare câţi nu caută azi fericirea şi, deşi o au scrisă negru pe alb, nu o ajung, dimpotrivă, din ce în ce mai mulţi oameni devin depresivi?! Iar statisticile previzionează creşterea alarmantă a fenomenului.

mai mult…