Și ne iartă nouă…precum și noi iertăm…

Cel care iartă, îi cere lui Dumnezeu, Celui care nu poate fi imitat, să-l imite pe el, zicînd: „şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”.

Acela se înfăţişează pe sine lui Dumnezeu pildă de virtute — dacă e îngăduit să spunem aşa — cerînd Celui ce nu poate fi imitat, să-l imite pe el, zicînd: «şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri».

El roagă adică pe Dumnezeu ca, precum a fost el oamenilor, aşa să-i fie şi lui, Dumnezeu. Deci dacă, precum a iertat el greşelile celor ce i-au păcătuit lui, vrea să i se ierte şi lui din partea lui Dumnezeu, e vădit că, precum Dumnezeu iartă fără patimă pe cei ce-i iartă, la fel şi el iartă celor ce i-au greşit, arătîndu-se fără patimă faţă de cele ce i s-au întîmplat. mai mult…

NU DISPERA . MAI ÎNCEARCĂ!

Alergăm în goana mare prin viață, rîvnind mereu să ne depășim unul pe altul, de parcă ne-am afla într-o neîntreruptă competiție. Depunem eforturi nemăsurate, deși nu suntem permanent singuri pe situație. Suntem robi ai propriilor iluzii, ai închipuirii de mari învingători.  Nedorind să ne împăcăm cu gîndul că cele trecute nu se mai întorc, ne lăsăm ușor mîngîiați de-o speranță neîntemeiată, apărută așa, din senin. Și ,,competiția» continuă, nestăvilită, părînd să nu aibă capăt, iar noi continuăm să accelerăm viteza. Fiecare dintre noi ne vedem deja jubilînd, cu trofeul învingătorului în mîini! Și cînd iată-iată ne simțim ajunși aproape de limanul rîvnit, Judecătorul (El e și Juriul suprem) anunță: ,,Fals-start!» Și ne trezim atunci în fața dilemei: mai încercăm sau nu?

(Episcop Marchel , ,,FRUMOASA, DURUTA NOASTRĂ COMOARĂ » p.38)

__________________________________________________________

Celebrarea sărbătorii ,,Întîmpinarea Domnului” , la catedrala episcopală ,,Sf. Împ. Constantin și Elena”, or. Bălți.

„Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpîne, după cuvîntul Tău, în pace, că văzură ochii mei mîntuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor; lumină spre descoperirea neamurilor şi slava poporului Tău Israel” .    (Luca 2, 29-32).

 

mai mult…

În Duminica a XXXVI-a după Pogorârea Duhului Sfânt, Preasfinţitul Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, a conliturghisit împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în Catedrala episcopală „Sf. Împ. Constantin şi Elena” din orașul Bălţi.

În această duminică, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, s-a rugat alături de un sobor de preoți și diaconi, în catedrala epicopală din Bălți.  

În adresarea Sa, către popor, Ierarhul, a menționat puterea rugăciunii care ne poate schimba spre bine, căci tot omul, indeferent de mulțimea păcatelor, este fiul Tatălui Ceresc.

În cadru Sfintei Liturghii, au fost rostite ecteniile de cereri pentru Unitatea Ortodoxă și pentru statornicia Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Ierarhul, a precizat imporanța rugăciunii pentru desăvîrșirea sufletelor noastre, Preasfinția Sa, a îndemnat credincioșii pentru a se ruga neîncetat, a spori în virtuțile cardinale sufletești și în îmbunătățirea sufletelor cu fapte bune.

După Sfînta Liturghie, în plăcuta armonie a sărbătorii, soborul preoțesc a săvîrșit rînduiala Aghesmei Mici, înălțind rugăciuni către  Sfântului Mucenic Trifon . mai mult…

Predică la Duminica lui Zaheu Vameşul (Lc. 19:1-10)

,,Pentru că Fiul Omului a venit să caute și să mîntuiască pe cel ce era pierdut».

                                                                                                                                                              (Luca 19,10) 

Preacuvioși și Preacucernici părinți, iubiți credincioși și credincioase!                 

În Sfînta Evanghelie de astăzi vedem un vameș bogat, care se pocăiește, iar pocăința lui este însoțită de faptele pocăinței. Vameșul pe nume Zaheu, era un om avut, însă averea care o deținea, el, a agonisit-o pe nedrept. Dar el se mîntuiește, pentru că își schimbă viața, se pocăiește și dă înăpoi împătrit celor pe care i-a năpăstuit.

mai mult…

„Colonizarea din perioada feudală a fost înlocuită de sclavia tehnologică modernă”

Președinte al „Institutului Kurchatov” NRC, membru corespondent al Academiei de Științe din Rusia, Mihail Kovalchuk:

Elitele care conduc lumea au visat întotdeauna să creeze o subspecie de oameni cu conștiință de sine limitatăadica semioameni. Astăzi ne-am apropiat de acest lucru. La „masa rotundă” „Apărare psihologică. Lupta pentru istorie — lupta pentru viitor ”, desfășurată în cadrul forumului internațional„ Armata-2020 ”, președintele Centrului de Cercetare al Institutului Kurchatov, membru corespondent al Academiei de Științe din Rusia, Mihail Kovalchuk a ținut un discurs. Raportul său a provocat un strigăt public mare. Invităm cititorii să se familiarizeze cu el. mai mult…

În Duminica a XXXV-a după Pogorârea Duhului Sfânt, Preasfinţitul Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, a conliturghisit împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în Catedrala episcopală „Sf. Împ. Constantin şi Elena” din orașul Bălţi.

Şi oprindu-Se, Iisus a poruncit să-l aducă la El; şi apropiindu-se, l-a întrebat: Ce voieşti să-ţi fac? Iar el a zis: Doamne, să văd! Şi Iisus i-a zis: Vezi! Credinţa ta te-a mântuit.

În timpul Sfintei Liturghii, Preasfințitul, a explicat pasajul Scripturic, unde este prezentă una din minunile adînci ale Mîntuitorului, predica Chiriarhului a fost înmiresmată cu tîlcuirile Sfinților Părinți asupra acestei descoperiri Hristologice, care ca urmare a rănit pe deplin inimele creștinilor, pentru a dobîndi vederea ce sufletească. mai mult…

ÎNVĂȚĂTURI ALE SFÂNTULUI PAISIE AGHIORITUL…

SIMPLIFICAŢI-VĂ VIAŢA!

Mirenii spun: „Fericiţi sunt cei care trăiesc în palate şi au toate înlesnirile”.

Însă fericiţi sunt cei care au izbutit să-şi simplifice viaţa şi s-au eliberat din laţul acestui progres lumesc al multor înlesniri, sau mai degrabă al multor greutăţi, şi au scăpat de acest stres înfricoşător al vremii noastre de azi. Dacă omul nu îşi simplifică viaţa, se chinuieşte. în timp ce dacă şi-o simplifică, nu va avea acest stres. mai mult…

Ce-i lipsește preotului de azi din Moldova, Prea Sfinția Voastră, pentru a deveni adevărat păstor al turmei de enoriași, pentru a fi, într-un anumit fel, model de sacrificiu în numele Ortodoxiei?

-Bănuiesc că, mai întîi, conștientizarea, profundă conștientizare a resposabilităților misiunii pe care a îmbrățișat-o. Și adevărata dragoste de neamul, din care se trage, de poporul care îl păstorește. Dacă nu le are în deplină măsură, nu mai putem vorbi de modele. Admit că nu fiecare preot conștientizează că și-a asumat o misiune sfîntă și-l slujește, mai întîi de toate pe Dumnezeu. Preoția nu este o meserie. Este o slujire, o chemare de la Dumnezeu. Vreau să lămuresc că meseria se deosebește de slujire, pentru că slujirea lui Dumnezeu nu se mărginește doar cu a îndeplini un lucru de la…și pînă la. Să nu se uite și cele rostite la Jurămîntul preoțesc, unde se mărturisește atît hotarul binelui, cît și hotarul răului, unde nu ar trebui să pășească preotul.

Spre atenția preoțimii Eparhiei de Bălți și Fălești, a Bisericii Ortodoxe din Moldova

Întru depășirea încercărilor provocate de Covid-19, precum și pentru exprimarea vădită a încrederii noastre că, Milostivul Dumnezeu, care este Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre ne va păstra, în aceste timpuri grele, nevătămați și ne va ajuta să învingem ispitele provocate de această nenorocire,

BINECUVINTEZ:

În fiecare zi de slujbă să se slujească moleben de sănătate pentru bolnavi, după rînduiala anexată mai jos. Timpul slujirii molebenului (pînă la Sfînta Liturghie, sau după) rămîne la hotărîrea preotului paroh.

+Marchel
EPISCOP DE BĂLȚI ȘI FĂLEȘTI

mai mult…