versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica mulțumirii. Vindecarea celor 10 leproși.

Duminica mulțumirii. Vindecarea celor 10 leproși.

21 декабря 2024

Łepra este o boală cumplită, molipsitoare, care se întîlneşte rar prin tinuturile noastre, dar care face mare prăpăd printre oamenii din ținuturile calde. Lepra este o boală care face să apară pe trupul omului o mulțime de pete şi de bube care, cu timpul, distrug tesăturile pielii, produc umflături uricioase, care de multe ori iau înfăţişarea unor răni deschise. Ea sluteşte pe om şi-l face nesuferit la înfăţişare, atît din cauza umflăturilor şi rănilor deschise, cît şi din cauza mirosului urît pe care-l împrăştie în jurul său. Cînd lepra ajunge la deplină... 

Felicitare pentru părintele-blagocin Maxim Guzun

Felicitare pentru părintele-blagocin Maxim Guzun

20 декабря 2024

Cu prilejul aniversării a 40 ani de viață, aducem cele mai sincere felicitări protoiereului mitrofor Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din orașul Sîngerei. Astăzi toate gândurile se îndreaptă spre Sfinția voastră, iar rugăciunile la Dumnezeu, ca să aveți multă sănătate, Har să binevestiți cu putere multă cuvântul Domnului și bucurii duhovnicești de la creștinii pe care îi păstoriți. De asemenea vă apreciem pentru râvna cu care slujiți lui Dumnezeu și poporului binecredincios. Vă dorim ca tot așa Judecătorul... 

Cine este sfântul Nicolae și ce localități au acest hram?

Cine este sfântul Nicolae și ce localități au acest hram?

18 декабря 2024

Sfantul Nicolae a trait pe vremea tiranilor imparati Diocletian si Maximilian (284-305) si a stralucit mai inainte in viata pustniceasca si, pentru nespusa lui bunatate, a fost facut arhiereu. Si, fiind cu frica lui Dumnezeu, cinstind crestinatatea si propovaduind cu indrazneala si cu glas slobod dreapta credinta, a fost prins de mai marii cetatii Lichiei si dandu-l la osanda si la cazne l-au inchis in temnita, impreuna cu alti crestini. Si de vreme ce marele si bine scredinciosul Constantin, din voia lui Dumnezeu, s-a facut imparat al romanilor, cei ce erau inchisi au fost sloboziti din legaturi... 

Ce să fac, să moștenesc viața veșnică?

Ce să fac, să moștenesc viața veșnică?

14 декабря 2024

Învățăturile cuprinse în Evanghelia de astăzi i-au înfricoşat atît de mult pe cei ce-L ascultau pe lisus Hristos, încît ei L-au întrebat, zicînd: „Atunci cine poate să se mîntuiască?” Din răspunsul Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, lucrul acesta este foarte greu şi aproape cu neputinţă puterilor fireşti ale omului bogat. Dar este cu putinţă, totuşi, prin lucrarea harului atotputernic al lui Dumnezeu. Ca să înţelegem răspunsul lui Iisus, să ascultăm tîlcuirea celor povestite de Sfinta Evanghelie, care ne spune că:  

Prohodul blagocinului de Bălți, părintele Mihail Saracuța

Prohodul blagocinului de Bălți, părintele Mihail Saracuța

13 декабря 2024

Vineri, 13 decembrie 2024, clopotele catedralei „Sf.Ier.Nicoale” din Bălți au răsunat trist, chemându-și fiii duhovnicești să-și ia rămas bun de la cel care le-a fost blagocin și paroh, vrednicul de pomenire protoiereul mitrofor Mihail Saracuța. În această zi alături de comunitatea îndoliată le-a fost alături Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, oficind Liturghia și prohodul pentru părintele Mihail. În cuvântarea de despărţire, Vlădica Marchel a comunicat mesajul de condoleanţă celor ce le-a fost păstor de suflete și duhovnic, părintele... 

Mărturisirea clerului din raionul Sîngerei

Mărturisirea clerului din raionul Sîngerei

12 декабря 2024

Joi, 12 decembrie 2024, în biserica „Sfânta Treime” din satul Copăceni, raionul Sîngerei, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, părintele-blagocin Maxim Guzun a convocat adunarea preoților din raionul Sîngerei pentru mărturisire. Întrunirea a debutat cu sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți. După slujba solemnă a urmat o panihidă întru pomenirea părintelui Valeriu și Iraida Dubenco. De asemenea și duhovnicul circumscripției, protoiereul Grigore Cotruţa a venit cu câteva sfaturi folositoare de suflet înainte... 

A trecut la cele veșnice părintele Mihail Saracuța, blagocinul municipiului Bălți

A trecut la cele veșnice părintele Mihail Saracuța, blagocinul municipiului Bălți

10 декабря 2024

Astăzi s-a mutat din cele trecătoare la cele veșnice blagocinul municipiului Bălți și paroh la catedrala „Sf.Ier.Nicolae”, protoiereul mitrofor Mihail Saracuța. A plecat la Domnul, Căruia i-a slujit și a dedicat toată viața. Exprimăm profunde sentimente de compasiune şi condoleanţe familiei, fiilor și fiicelor duhovnicești ai părintelui Mihail. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească cu drepții în Împărăția Cerurilor. Agenda înmormântării: miercuri părintele Mihail va fi adus la biserica „Minunea Sf.Arh.Mihail” din cartierul Dacia, str.Coneva și se va afla... 

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

9 декабря 2024

Luni, 9 decembrie 2024, tradiţional în fiecare post, în biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din cartierul Dacia, orașul Fălești, cu binecuvântarea ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, protoiereul-blagocin Ioan Pelin și protoiereul-blagocin Oleg Fistican au convocat adunarea preoților din raionul Fălești pentru mărturisire. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de duhovnicul circumscripției, arhimandritul Zosima Aftene. În cadrul sinaxei a fost anunțată data adunarii eparhiale, ce va fi marți, 24 decembrie.... 

Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta

Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta

7 декабря 2024

În multe locuri din Sfintele Scripturi vedem că Satana lovește pe om cu felurite boli. Aceasta ne-o arată suferințele dreptului lov, pe care diavolul l-a lovit cu răni de la cap pînă la picioare. Ne-o arată sufocarea lui Saul de duhul cel viclean, pe care o potolea David, cîntînd din alăută. Ne-o arată surzenia omului vindecat de Iisus Hristos. Ne-o arată, în fine, şi istorisirea Evangheliei de astăzi, din care vedem că femeia cea gîrbovă fusese legată de Satana optsprezece ani. Cum a fost vindecată această femeie şi convorbirea pe care a avut-o, cu prilejul acesta Domnul... 

Decret de oprire protodiaconului Mihail Bîcu

Decret de oprire protodiaconului Mihail Bîcu

5 декабря 2024

Pentru repetatele abateri de la normele morale ale slujitorului bisericesc, precum și pentru nerespectarea multelor promisiuni de revenire la viețuirea creștinească, sprijinindu-mă în Canonul nr. 3 al Sf. Vasile cel Mare, BINECUVINTEZ oprirea (lipsirea de drept) de a sluji Cele Sfinte pînă la îndreptare. În această perioadă a vremii ai a aduce ascultarea bisericească zilnic la strana catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena” din m. Bălți și ai a te împărtăși cu Cele Sfinte (de rând cu mirenii) doar cu binecuvântarea preotului duhovnic. +Marchel, Arhiepiscop de Bălți... 

Împotriva iubirii de argint

Nimeni nu poate sluji şi lui Dumnezeu şi lui Mamona, adică lui Satana, întrucît cel ce crede în Dumnezeu nu mai este rob al iubirii de argint, iar cel ce se face rob al iubirii de argint, acela nu poate fi credincios lui Dumnezeu. Dumnezeu ne porunceşte să căutăm Împărăţia Lui, dar noi căutăm argintul; Dumnezeu ne spune să ne îngrijim de îndreptarea noastră pe calea faptelor bune, dar noi, noaptea şi ziua, nu ne îngrijim decît să adunăm bani. Dumnezeu, de vom sluji Lui, ne făgăduieşte nu numai bunătăţile cele cereşti, ci şi pe cele pămînteşti; noi însă ne facem robi iubirii de argint şi nădăjduim de la averea aceasta pămîntească tot binele şi toată fericirea noastră. Pentru aceasta să ascultăm ce ne spune Apostolul Pavel, grăind: ,,Rădăcina tuturor răutăţilor este iubirea de argint, pe care unii, poftind-o, s-au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns pe ei înşişi cu dureri multe». Deci, după această dumnezeiască învăţătură, iubirea de argint este mama tuturor răutăţilor; ea aduce rătăcirea şi îndepărtarea omului de la credinţă, iar mai pe urmă străpunge inima omului cu dureri multe, ca o sabie ascuțită. Sînt atît de mari aceste răutăţi încît par de necrezut; dar să le cercetăm cu de-amănuntul şi vom vedea că sînt adevărate.

Să cercetăm, mai întîi, care sînt suferinţele care chinuiesc inima iubitorului de argint. Acesta rîvneşte ca totdeauna să adune bani cîți mai mulți și să nu cheltuiască nici un bănişor. Doreşte să vadă pe Mamona, adică banii, totdeauna înmulțindu-se şi niciodată împuţinîndu-se. Aceasta voieşte, aceasta doreşte, pentru aceasta îi arde inima lui. Deci el se lipseşte neîncetat, se chinuieşte rău: locuieşte în cămară strîmtă; se îmbracă cu haine ponosite; de zgîrcit, mănîncă ce găseşte; se supără şi se amărăşte pentru orice ban cheltuit. Iată în ce fel iubitorii de argint sînt cuprinşi de chinuri multe. Ca să adune bogăție, nici ziua nu se liniştesc, nici noaptea nu se odihnesc. Se urcă în munţi, se pogoară în sînurile pămîntului, trec rîuri şi mări, aleargă în toate locurile, se frămîntă în tot ceasul cum să înmulţească banii, iar cînd nu-şi pot înmulți bogățiile cum poftese, atunci inima lor este împunsă de întristare şi necaz; şi cînd îşi pierd banii, atunci, cu adevărat, sabie cu două tăişuri trece prin inima lor, făcîndu-i să suspine, să se tînguiască şi să pătimească dureri. Şi acestea sînt numai o parte din chinurile iubitorilor de argint.

Iubitorii de argint se rătăcesc însă şi de la credinţă. Omul credincios crede că numai Dumnezeu este Atotputernic; iubitorul de argint crede însă că banii sînt atotputernici. Omul credincios crede că numai Dumnezeu poate să-l izbăvească din toată nevoia şi ispita; iubitorul de argint crede însă că prin bani îşi împlineşte toate dorinţele şi îşi satisface toate nevoile. Iată deci cum se rătăcesc de la credinţă iubitorii de argint. Cînd vorbim de iubitorii de argint şi de rătăcirea lor, fără să vrem, ne vine în minte pilda lui Iuda, care, pentru treizeci de arginţi, s-a lepădat de credinţa în Hristos și L-a dat la moarte.

Iubitorul de argint, pentru ea să cîştige bani, osîndeşte, vicleneşte, înşală, minte, cleveteşte, năpăstuieşte, fură, nedreptăţeşte, vrăjmăşeşte, jură strîmb, dă pe alții la moarte, și multe alte păcate face. Dar acestea nu sînt încă toate răutăţile; pe lîngă ele mai sînt şi altele mult mai mari şi mai grele, pentru că iubirea de argint este rădăcina tuturor răutăţilor. Păcatul nu este nimic altceva decît călcarea legii dragostei faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni. În aceste două porunci, a zis lisus, se cuprinde toată Legea şi proorocii». ,,Drept aceea, împlinirea legii este dragostea», ne spune Apostolul Pavel. Dragostea este rădăcina tuturor bunătăţilor; pentru aceasta a semănat-o Dumnezeu în inimile noastre, cum ne spune Sfîntul Apostol Pavel, zicînd: ,,Dragostea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre prin Duhul cel Sfînt, care ni s-a dat nouă». Dragostea este rădăcina, iar ramurile, florile şi roadele ei sînt faptele bune. Dacă dezrădăcinezi din pămînt pomul roditor, pămîntul tău nu rodește nimic altceva decît numai spini şi pălămidă. Dacă dezrădăcinezi din inima ta rădăcina dragostei, toate faptele tale nu sînt nimic altceva decît fărădelegi şi păcate.

Dar cine este omul acela care a dezrădăcinat din inima lui rădăcina dragostei sădită de Dumnezeu? ,,Cel ce are bogăţia lumii acesteia şi vede pe fratele lui lipsit şi-şi închide inima lui dinspre dînsul», ne spune Sfîntul Evanghelist Ioan, pentru că este cu neputință ca într-unul ca acela să mai rămînă dragostea lui Dumnezeu. Deci nimeni altul, ci numai iubitorul de argint. Acesta are bogăția lumii acesteia, adică bani, aur, argint; acesta vede pe fratele său sărac, pe flămînd, pe însetat, pe gol, pe străin, pe bolnav şi îşi închide inima faţă de ei şi nici de cum nu-i miluieşte. Vede uneori pe femeia văduvă şi săracă, împovărată de mulți copii mici, care plîng de foame şi ţipă de frig; are bogăţia lumii acesteia şi ar putea să aline, să vindece aceste suferinţe şi să izbăvească aceste suflete de moarte, însă îşi închide inima lui nemilostivă şi se face orb, surd şi neputincios. Deci, iată, cum iubitorul de argint a dezrădăcinat din inima lui dragostea, adică rădăcina tuturor faptelor bune.

Să nu credeţi că acesta, care nu iubeşte pe fratele lui, ar iubi cumva pe Dumnezeu, pentru că aceasta este cu neputință, după cum ne încredinţează Sfîntul Evanghelist Ioan, zicînd: ,,Cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care îl vede, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-Liubească». Goală este inima lui de dragostea Dumnezeu, după cum goală îi este şi de dragostea faţă de aproapele său. Dumnezeu a poruncit să-L iubim pe El, zicînd: ,,Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău» ¹. Dar toată inima iubitorului de argint, tot sufletul şi tot cugetul lui îi sînt lipite de aur. De aceea unii ca aceştia nu numai că nu pot să dăruiască toată dragostea lor lui Dumnezeu, ci nici măcar o parte din această u P o pot dărui lui Dumnezeu. Deci, fiindcă lipsește rădăcina tuturor faptelor bune, adică dragostea, toate faptele lor sînt rele.

Pentru un astfel de om, care este gol de dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele său, gol de orice faptă bună şi lucrător al tuturor răutăţilor, mai este vreo nădejde de mîntuire? Îndreptarea şi pocăinţa, aceasta este singura nădejde a tuturor păcătoşilor. Prin pocăinţă ştim că desfrînatele s-au înțelepțit, vameşii sau îndreptat, tilharii s-au izbăvit, necredincioşii s-au întors la credinţă, prigonitorii s-au mîntuit, dar nu cunoaştem nici un iubitor de argint care să se fi îndreptat, sau să se fi pocăit. O singură pildă avem, care ne şi înfricoşează şi ne şi deznădăjduieşte. Iuda, iubitorul de arginti, s-a pocăit, căci ,,căindu-se, spune evanghelistul, a dat înapoi cei treizeci de arginţi arhiereilor şi bătrînilor». S-a pocăit, a mărturisit păcatul, a aruncat arginţii şi a strigat: ,,Greşit-am, vînzînd sînge nevinovat… Şi aruncind argintii în Templu, a plecat. Apoi s-a dus și s-a spânzurat». Iată roada mincinoasei lui pocăinţe, nefăcută din tot sufletul său de om ambiţios. Deci pocăinţa, care vindecă tot păcatul, nu foloseşte iubitorului de argint. Pocăinţa fiecărui păcătos, dacă este pocăinţă adevărată, îi aduce tămăduirea şi curătirea păcatelor lui; pocăinţa iubitorului de argint, fiindcă nu este pocăinţa sufletului, ci necaz trupesc de om ambiţios, îi aduce streang şi deznădejde. Dumnezeu ştie cît este de mare puterea patimii iubirii de argint, şi cîtă vătămare aduce omului. El ştie că iubirea de argint este boală care nu se poate vindeca; pentru aceasta ne-a dat nouă doctòria păzitoare de vătămarea ei, doctoria puternică şi sfîntă, pe care oricine o va lua scapă de patima iubirii de argint, mama şi rădăcina tuturor răutăţilor.

„Nu vă îngrijiti pentru viața voastră…”, ci „căutați mai întii Împărăţia lui Dumnezeu”, ne sfătuieşte Mîntuitorul. Dăruiţi toată grija voastră săvîrşirii faptelor bune, şi Dumnezeu vă va da vouă toate cele de trebuinţă. ,,Căutați mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă»: iată sfatul, iată doctoria!

Deci vai şi amar celor lacomi de bani! Însuşi argintul, căruia ei se închină şi pe care-l socotesc păzitor, ajutător şi izbăvitor de toată nevoia, le aduce ispite de tot felul şi naşte în inimile lor multe pofte vătămătoare, după cum spune Sfîntul Apostol Pavel: ,,Iar cei ce voiesc să se îmbogăţească cad în ispită şi în cursă şi în multe pofte nechibzuite şi vătămătoare, care afundă pe oameni în osîndă şi în pierzanie», ca Iuda, vînzătorul Domnului Hristos.

Unii dintre noi zic că se vor pocăi în ceasul morţii. Dar, oare, ştiu ei ceasul morții lor? Dacă ştiu că mîine vor muri, pot ei atunci să dezlege dragostea lor din legătura care-i stăpîneşte de multă vreme, a iubirii de argint, şi să o aducă toată la Dumnezeu? Oare, pot atunci să iubească pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul şi cu toată puterea lor? Şi cine ar crede că într-un ceas, sau în cîteva minute îşi vor schimba obiceiul care îi stăpîneşte de atîta îndelungată vreme? Eu mă tem că pentru patima iubirii de argint, de care este stăpînit cineva, nu este mijloc de vindecare, şi nici dezlegare; doctorii păzitoare de această patimă se găsesc numai mai înainte de a se lăsa cineva stăpînit de ea. Aceste doctorii împotriva lăcomiei de bani sînt tari şi foarte puternice numai atunci cînd sînt folosite la vreme. Ele ne sînt date nouă de Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, Care ne-a zis: ,,Nu vă îngrijiţi pentru viața voastră, ce veţi mînca şi ce veți bea; nici pentru trupul vostru, cu ce vă veţi îmbrăca. Au nu este viata mai mult decît hrana şi trupul decît haina? Uitați-vă la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în hambare, şi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte»; căci ,,stie doar Tatăl vostru cel ceresc că aveţi nevoie de acestea; căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate acestea se vor adăuga vouă». Iar „cel ce va face acestea nu se va clătina” în veci. Amin.


К записи есть 1 комментарий

Cazania