Dreptul la educaşie – perspectiv? spiritual?

În urm? cu dou? milenii, Apostolii de curÎnd trecuşi prin experien?a Învierii, aud cuvintele lui Hristos: „mergÎnd, Înv??aşi toate neamurile”. Erau cuvinte formulate În exigen?a unui veritabil Testament. Apostolii sunt invitaşi s?-şi asume exigen?a de a merge şi de a Înv??a, iar din aceast? asumare a lor s-a n?scut şi Înc? se mai na?te Biserica. Interesant este şi faptul c? Domnul trimite pe Apostoli la „toate neamurile”. Acest „toate” cuprinde În sine, f?r? excepşie, f?pturile umane ale acestei lumi, ca destinatari ai actului pedagogic al mÎntuirii.

Toşi oamenii sunt chemaşi s? afle de mÎntuirea adus? de Hristos Domnul. Nu toşi Îns? consider? c? trebuie s? r?spund? acestei invitaşii. Nu toşi au aceeaşi percepşie asupra mesajului transmis. Acest fapt arat? c?, Într-un fel tainic, nepriceput şi neexplicitat raşional, Dumnezeu respect? voin?a omului, chiar şi acea voin?? care refuz? binele şi prefer? r?ul. Aceasta nu Înseamn? c? Domnul ?şi opre?te mergerea şi c? Înv??area neamurilor sufer? un e?ec. M?rturie este faptul c? Biserica ?şi continu? şi ast?zi lucrarea m?rturisitoare. Oamenii au dreptul s? primeasc? vestea cea bună a mÎntuirii În Hristos şi, ca atare, Biserica Încearc? s? intre În dialog cu umanitatea mai mult sau mai puşin dispus? s? asculte, s? Înve?e, s? ?mplineasc?.

Modelul dialogic propus de experien?a Bisericii cre?tine este În mare şi modelul pe care s-a construit civilizaşia contemporan? european? şi ramificaşiile sale din lume. Aceast? civilizaşie este n?scut? din interacşiunea spiritual? şi cultural? a duhului cre?tin cu geniul civilizaşional greco-roman precum şi cu tradişiile popoarelor care de-a lungul istoriei au vie?uit În aceste locuri. Iar un dialog din care Biserica lipse?te, este de cele mai multe ori o experien?? problematic?, mai ales atunci cÎnd se vorbe?te despre educaşie, fie sub aspectul metodei fie sub aspectul conşinutului. Referirea la r?d?cini nu şine, În acelaşi timp, doar de recunoa?terea existen?ei unei pinacoteci a tradişiilor cu evident interes muzeistic, ci reprezint? o continu? surs? de inspiraşie pentru cre?terea şi formarea societ?şilor de azi şi de mşine.

Prezen?a Bisericii În dialogul pentru educaşia tÎn?rului de ast?zi este fundamentat? pe faptul c? valorile pe care Biserica le propune societ?şii de ast?zi sunt valori verificate În focul trecerii timpului şi al contest?rilor de lung? durat?. Modelele de formare pe care Biserica le propune sunt modele a c?ror for?? de convingere s-au dovedit benefice, conşinuturile pe care Biserica le prezint? În exercitarea actului educaşional ofer? continuitate, stabilitate şi Înnoire, iar metodele pe care ea le folose?te sunt motivate de respectul pentru demnitatea uman? şi pentru alegerile sale.

Societatea romÎneasc? este str?b?tut? ast?zi de curente care doresc regÎndirea rolului Bisericii În exercitarea educaşiei tinerelor generaşii. Ar fi incorect Îns? ca acest rol s? fie diminuat. Dimpotriv?, ar trebui c?utate cşi de cre?tere. şi aceasta pentru c? membrii acestei comunit?şi au dreptul s? interacşioneze cu un depozitar uria? de informaşie, experien?? şi practic? de civilizaşie aflat În Biseric?, cum au şi dreptul s?-l refuze. Reducerea prezen?ei Bisericii În actul educaşional ar intensifica şi mai mult tendin?ele manifestate tot mai insistent de a reduce pe om doar la ceea ce simte, doar la nevoile subzisten?ei biologice. O astfel de abordare ar conduce la o nevalorificare a unei experien?e umane care s-a dovedit viabil? şi ar d?una unei abord?ri holistice a omului. Acesta ar trebui perceput ca Întrep?trundere a unor realit?şi biologice, intelectuale, emoşionale subsumate unei dimensiuni spirituale de care, În onestitate, nimeni nu poate face abstracşie.

De aceea, În?elegerea şi practica spiritual? nu pot s? lipseasc? din experien?a educaşional? a tinerilor. Aceasta, mai ales, Într-o perioad?, cÎnd consumerismul, relativismul şi apeten?a pentru convenşional, formal şi corectitudine politic? decid destine, credin?e şi vieşi omene?ti.

Credem, prin urmare, c? dimensiunea cre?tin? a educaşiei trebuie integrat? modelului formativ al ?colii romÎne?ti iar aceasta se poate ?mplini printr-un dialog continuu cu tot ceea ce a produs umanitatea În materie de ?tiin?? a educaşiei c?t şi cu r?d?cinile ei spirituale, cu destinul ei În veÎnicia voit? de Dumnezeu.

Sursa: doxologia.ro