Autonomie doar pe foaie

Chemarea la această treaptă a cuiva din afară, e de fapt o lovitură sub centură și asupra imaginii „mitropoliei basarabiei”. Au autonomie, da episcopii vin din România. Ceva de genul: ”O fi voi buni, da numai conduși de noi!” Sau e altceva la mijloc: Repetarea scenariului din anii 20 ai secolului trecut, când preoții de aici au fost înlocuiți cu preoți din România, astfel forțându-se românizarea populației (sunt cunoscute cazurile când oamenii erau respinși de la Taina Sfintei Spovedanii pentru că nu cunoșteau limba). În aceeași ordine de idei, se cunosc deja tendințe de schimb și de preoți. Tot aici e de menționat și faptul că toți aceștia s-au și retras de frica represaliilor comuniste imediat ce pericolul a bătut la ușă în anii ’40 ai secolului trecut. Păstorii și-au lăsat turma imediat ce lupul a apărut prin preajmă… Probabil, că trebuia să vedem pe viu textul biblic: „Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru oile sale. Iar cel plătit şi cel care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind şi lasă oile şi fuge; şi lupul le răpește şi le risipește” (Ioan 10,11-12). mai mult…

Desemnarea unui episcop vicar pentru ”mitropolia basarabiei” din afară

Recenta decizie de a hirotoni un episcop vicar pentru ”Mitropolia Basarabiei” ridică întrebări firești în Republica Moldova. Alegerea unui episcop din afara granițelor țării sugerează o lipsă de încredere chiar din partea Patriarhiei Române față de cei din ”Mitropolia Basarabiei” și la sigur slăbește unitatea acestei entități, și așa lipsită de credibilitate, pe bună dreptate. Sau se dorește acapararea instituțiilor atât cele de Stat, cât și a celor Eclesiastice. Se ridică o întrebare firească: chiar nu s-a găsit în toată Republica Moldova un clericvrednic de a fi hirotonit episcop? E evident că în cadrul unei entități necanonice, vorba de vrednicie nu poate fi, dar cel puțin să se mimeze, ca în cazul lui Veneamin Goreanu. Alegerea unui episcop din afara țării ridică serioase semne de întrebare asupra moștenirii spirituale lăsate de Petru Păduraru. Dacă în interiorul acestei structuri nu există candidați considerați potriviți, ar fi necesară o reflecție profundă asupra valorii duhovnicești și administrative pe care această mitropolie le cultivă în rândul propriului cler, lipsit astfel nu doar de canonicitate, dar după cum se vede și de credibilitate. mai mult…

Scrisoare deschisă către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhia Română pe calea schismei?

După ce au răstignit pe Iisus, ostaşii au luat hainele Lui şi le-au făcut patru părţi, fiecărui ostaş câte o parte, şi cămaşa. Dar cămaşa era fără cusătură, de sus ţesută în întregime. Deci au zis unii către alţii: Să n-o sfâşiem, ci să aruncăm sorţii pentru ea, a cui să fie; ca să se împlinească Scriptura care zice: „Împărţit-au hainele Mele loruşi, şi pentru cămaşa Mea au aruncat sorţii”. Aşadar ostaşii acestea au făcut. (Ioan 19,23-24). 

Preafericite Părinte Patriarh, Înalt Prea Sfințiți și Preasfințiți Părinți, cu profund respect și preocupare față de unitatea Bisericii lui Hristos, doresc să mă adresez Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitor la recentele decizii ce privesc viața bisericească din Republica Moldova.

Biserica este chemată să fie izvor de pace, unitate și comuniune, iar orice decizie trebuie să fie luată cu responsabilitate pastorală și discernământ duhovnicesc. Contextul actual ridică serioase preocupări referitoare la posibilele efecte ale unor astfel de hotărâri asupra stabilității și unității Ortodoxiei în regiune.

Cuvintele Evangheliei pe care le-am citat dintr-u început ne arată că unitatea Bisericii este asemenea cămășii lui Hristos – un întreg ce nu trebuie sfâșiat. Orice acțiune care duce la dezbinare contravine învățăturilor evanghelice și principiilor canonice. mai mult…

Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului!

Faptele bune, ca şi păcatele, care se săvîrşesc cu trupul, de vreme ce cad sub simțurile trupeşti, fiecare om lesne le aude, le vede şi le pipăie. Însă fapta bună sau răutatea sufletului, care sînt ascunse simturilor trupeşti, şi care nici nu se văd, nici nu se aud, sufletul cu anevoie le simte şi mintea cu anevoie le cunoaşte. Astfel, smerenia este o înclinare a sufletului, sfîntă şi mîntuitoare. Mîndria, în schimb, este o patimă a sufletului, rea şi pierzătoare. Dar numai cu greu cunoaştem şi înţelegem cînd cineva este smerit şi cînd este mîndru. mai mult…

Duminica smereniei. Predica ÎPS Marchel în duminica vameșului și a fariseului

mai mult…

Preoția este arta artelor și știința științelor

20 de maxime ale sfântului Grigorie de Nazians din lucrarea „Cuvânt de apărare pentru fuga din Pont” sau cuvânt despre (fuga de) preoție.

1. Nimic nu mi se pare atât de frumos ca viața pustnicească! Să-ți încui simțurile, să ajungi în afară de trup și de lume; să te adâncești în tine însuți; să nu te apropii de nimic din cele omenești decât atât cât e de neapărată trebuință; să vorbești cu tine însuți şi cu Dumnezeu (cap.7)
2. Unii păstori au să fie învățători, în loc de ucenici ai lui Dumnezeu (cap.8)
3. Virtutea se prinde greu de om, ca și focul de lemne ude (cap.12) mai mult…

La înmormântarea răposatului Gheorghe Porcescu

Ziua de joi, 6 februarie 2025, a fost îndoliată pentru familia preoțească Porcescu, care a trecut prin clipe de grea despărțire de tatăl lor Gheorghe, un mare ctitor al mănăstirii Bocancea. Prohodul a fost oficiat de către ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dumbrăvița, raionul Sîngerei, de un mare sobor de preoți: prot.mitr. Maxim Guzun, blagocin de Sîngerei; prot. Oleg Vîrtosu, parohul bisericii; arhim. Pahomie, starețul mănăstirii Bocancea; și familia îndoliată: prot. Constantin, prot. Arcadie, diaconul Roman mai mult…

Medicamente pentru mândrie

Există trei medicamente pentru mândrie: oamenii, circumstanțele și bolile noastre. Aceste medicamente ajută omul să se smerească în diferite perioade ale vieții. Oamenii sunt cauza cea mai frecventă a smereniei: un soț beat, o soție petrecăreață, un șef rău, un subordonat încăpățânat, un coleg viclean…

Vine la spovedanie o astfel de persoană și spune: „Părinte, ce să fac cu acest om care mă chinuie?” Iar acest om care îți crează probleme ți-a fost trimis în cale pentru ca tu să te smeresti. Și prin această smerire vei recăpăta harul pierdut: Duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei. mai mult…

Mesaj pentru comunitatea din satul Răuțel

mai mult…

Predică în duminica întoarcerii lui Zaheu

A fost o vreme când era nevoie de jertfe, fiindcă acestea erau preînchipuire a singurei Jertfe adevărate, a Jertfei pe Cruce de pe Golgota — dar după ce s-a săvârşit această înfricoşată şi ultimă Jertfă, vechile jertfe au încetat şi a venit o eră nouă, era milostivirii şi a dragostei, pe care a adus-o pe pământ Domnul Iisus Hristos. mai mult…