ÎNCEPE POSTUL NAȘTERII DOMNULUI ÎN BETLEEMUL INIMII!
Cu bunăvoirea Preasfintei Treimi am ajuns și anul acesta să pășim spre Betleemul în care S-a născut Hristos pentru mântuirea noastră. Urcușul acesta este unul anevoios, dar plin de bucurie; este un urcuș din treaptă în treaptă asemenea urcușului duhovnicesc pe care marele Moise l-a făcut pe muntele Sinai pentru a primi tablele Legii. Pentru noi, cei care dorim să ne întâlnim cu Hristos la marele praznic al Nașterii Domnului, urcușul este perioada aceasta de post de 40 de zile, în care ne curățim de păcate, ne luminăm la suflete și în inimi prin rugăciune, spovedanie și mărturisire.
Suntem datori să ținem nu numai rânduiala postului referitoare la mâncăruri, ci să ne abținem de la orice păcat, așa încât, precum postim cu pântecele, să postim și cu limba, ferindu-ne de vorbirea împotrivă, de minciună, de vorbirea în deșert, de batjocură, de mânie și, în general, de orice păcat pe care-l săvârșim prin limbă.
De asemenea, este nevoie să postim și cu ochii, să nu privim la deșertăciuni, să nu agonisim îndrăzneală prin ochi, să nu examinăm cu nerușinare pe cineva. Ar trebui să ne oprim și mâinile și picioarele de la orice lucru rău.
Postind astfel, cu un post bineplăcut lui Dumnezeu, ferindu-ne de orice fel de răutate care se lucrează prin fiecare dintre simțurile noastre, ne vom apropia de Sfânta Zi renăscuți, curați și vrednici de împărtășirea cu Sfintele Taine.
Să petrecem această perioadă cu bucurie, deoarece noi, oamenii, eram răniți de păcat și El a venit ca doctor să ne tămăduiască; eram în pribegie și El a venit ca prieten; eram deznădăjduiți și El ne-a adus nădejdea; purtam o adâncă durere sufletească și trupească, iar El ne-a dăruit bucurie.
Cum poate omul să nu iubească un asemenea Dumnezeu, Care iubește, Care Se naște ca om, Care Se supune unei vieți de emigrant în Egipt, Care trăiește toate condițiile tragice ale vieții omenești și, în cele din urmă, Se jertfește spre a ne mântui? Nașterea Lui este cea mai importantă bucurie pentru lume.
Nașterea Mântuitorului se așteaptă cu postire, pentru că timpul dinaintea ei este timpul pregătirii poporului pentru venirea lui Mesia.
Noi suntem acum în timpul așteptării, asemenea popoarelor de altădată, care tânjeau după un Mântuitor. În lumea secularizată de astăzi, fără Hristos și fără morală, avem nevoie mai mult ca oricând de Hristos.
Gustul viciat devine mentalitate, iar mentalitatea deviată răstoarnă valorile, consfințind anormalitatea drept normalitate, sub pretextul unei libertăți prost înțelese. Însă libertatea nu înseamnă să facem și să spunem tot ce dorim, ci să facem ceea ce este drept și cuviincios.
Perioada postului ne pregătește să dăm răspuns la întrebarea desprinsă din Troparul Ajunului Crăciunului:
„Ce-Ți vom da noi Ție, Hristoase, pentru că Te-ai arătat pe pământ ca Fiu al Omului?”
Răspunsul ni-l oferă tot textul sfânt:
„Îngerii – cântare, cerurile – steaua, magii – darurile, păstorii – închinarea, pământul – peștera, pustiul – ieslea, iar noi, oamenii, Îți dăruim o Maică Fecioară.”
Întreaga creație răspunde la iubirea lui Dumnezeu oferindu-I ceea ce are mai de preț.
Noi trebuie să I le aducem pe toate la un loc: cântare, lumină, fapte bune, smerenie, ajutor, milostenie, curăție trupească și sufletească și, mai ales, ascultarea Cuvântului Său.
Hristos dorește să Se nască duhovnicește în sufletele tuturor oamenilor, pentru a ne reaminti că suntem frați și „datori cu iubirea unuia față de altul” (Rom. 13, 8).
Nu avem voie să trăim oricum, ci să împărtășim bucuria sfântă a Crăciunului semenilor noștri, mai ales celor săraci, bolnavi, necăjiți și întristați.
Să poposim cât mai des în sfânta biserică, aducând slavă și mulțumire lui Dumnezeu pentru darul cel mare al Nașterii Domnului și rugându-ne să fie pace pe pământ și bunăvoire între oameni.
Să facem din postul Nașterii Domnului o adevărată sărbătoare a darurilor, primind cu bucurie vestea cea minunată adusă de preoți și micii colindători.
Să aprindem făclia dragostei creștine, intrând cu milostenie în casele celor lipsiți, ale familiilor cu mulți copii, ale celor suferinzi și neajutorați, pentru că Fiul lui Dumnezeu S-a născut și pentru ei.
Despre post
-
Postul ne cheamă la luptă cu patimile și gândurile urâte.
-
Postul este mărturisire și, în parte, ispășire de păcate.
-
Postul este strigăt împotriva păcatelor și cerere de iertare.
-
Postul trebuie să aducă roadele căinței și îndreptării.
-
Postul este vremea vorbirii noastre mai dese cu Dumnezeu.
-
Postul este răspunsul nostru înaintea Mântuitorului răstignit.
-
Postul este nevoința bunei purtări și trăiri creștine.
Cu aceste gânduri, să săvârșim vremea și calea postului ca urcuș duhovnicesc spre Betleemul inimilor noastre.
Din aceași categorie:
- De ce să folosim un îndreptar la spovedanie? // 20 марта 2025 // 1
- Важность поста и его соблюдение сегодня // 27 января 2016 //
- Hotărârea cea bună // 1 декабря 2015 //
- Ceasul morții // 20 ноября 2015 //
- Bunăcuviința în biserică // 12 ноября 2015 //
К записи есть 1 комментарий
Mottoul zilei:
Tipic:
Caută cuvântul:
Arhiva site-ului:
Categorii:
Vizitatori:
Calendarul postărilor
adunare agenda botezul pruncilor Bălți cateheză catehism cazania condoleanțe din notele Ierarhului eparhia felicitări Făleşti Glodeni judecata universală numerotat ora de Religie pangar partituri pilde post predici proloage sfântul Teofan Zăvorâtul sinaxar singerei tipic video viețile sfinților înainte de cununie înfricoșatei judecăți întrebare










Eparhia de Bălți și Fălești