Arhiva июля 2025
Sărbătoare de aleasă bucurie duhovnicească în parohia „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Cobani, raionul Glodeni
Joi, 31 iulie 2025, în lumina unei zile binecuvântate de har și rugăciune, comunitatea din satul Cobani a trăit un moment cu totul aparte, cu prilejul aniversării a 10 ani de slujire preoțească a părintelui-paroh Grigore Sobuleac. Cu acest prilej, a fost săvârșită sfânta Liturghie arhierească și sfințirea casei praznicale — un locaș mult dorit și zidit cu credință, jertfelnicie și dragoste față de Dumnezeu și de aproapele. Slujba a fost oficiată cu aleasă solemnitate de către Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți, în prezența unui număr mare de credincioși care au venit din întreaga regiune mai mult…
Durerea trece, chemarea rămâne
Cu inima grea stau astăzi în fața voastră, nu pentru a-mi plînge soarta, dar pentru a vă informa o grijă care apasă asupra sufletului meu. După cum bine știți, casa familiei mele a fost lovită de un incendiu toxic. În doar zece minute, flăcările au mistuit tot ce am construit cu trudă, lăsînd în urmă doar cenușă. Toată îmbrăcămintea mea, a soției mele și a copiilor noștri a fost redusă la nimic. Dar nu despre pierderile mele vreau să vorbesc acum, dar despre voi, turma mea lăsată de Dumnezeu mie. Mă doare nu atît ce am pierdut, cît grija că acest necaz ar putea aduce sminteală în inimile voastre, clătinîndu-vă credința sau încrederea în cele sfinte.Rugăciunea: între smerenie, încredere și stăruință
Rugăciunea noastră ca să fie bine primită de Dumnezeu trebuie:
1. Să fie făcută în numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos, adică să cerem ce vrea şi El. Că zice: „Adevărat, adevărat grăiesc vouă: orice veţi cere de la Tatăl întru numele Meu, vă da vouă” (Ioan 16, 23). Şi Mântuitorul vrea tot ce sporeşte mărirea Tatălui şi mântuirea sufletelor noastre. Deci cine cere acestea se roagă în numele lui Iisus Hristos. Prin Rugăciunea domnească cerem numai ce vrea Hristos, şi, cum El însuşi este Acela Care ne-a dat această rugăciune, când rostim Tatăl nostru înseamnă că ne rugăm în numele lui Iisus Hristos. Dacă cerem însă bogăţie, pieirea vrăjmaşului, câştig la jocurile de noroc, slavă deşartă, — adică «dacă cerem ce este primejdios sufletului, nu ne rugăm în numele lui Iisus Hristos». mai mult…
Mesajul Înaltpreasfințitului Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, adresat Înaltpreasfințitului Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, cu prilejul prăznuirii ocrotitorului ceresc.

Înaltpreasfinţite Stăpâne Mitropolit Vladimir, permiteți-ne, rogu-Vă, să Vă adresăm cele mai cordiale felicitări și doriri de bine cu ocazia prăznuirii ocrotitorului ceresc. În această zi deosebită, Vă suntem alături duhovnicește cu cele mai sincere gânduri, înălțând rugăciuni către bunul Dumnezeu ca să Vă binecuvinteze cu ani mulți, luminați de harul și pronia Sa, să ne îndrumați pe calea mântuirii. mai mult…
„Vedeți, nimeni să nu știe” – Fuga de slava deșartă
Pericopa Evangheliei din duminica a VII-a după Rusalii ne prezintă una dintre minunile discrete ale Mântuitorului: vindecarea a doi orbi. Dar ceea ce surprinde cel mai mult este porunca pe care Hristos le-o dă imediat după ce le redă vederea: „Vedeţi, nimeni să nu ştie” (Matei 9,30). Aceasta este esența smereniei și o lecție profundă despre fuga de slava deșartă, păcatul atât de subtil, dar extrem de primejdios pentru mântuirea noastră. Ce este slava deșartă? Definiție duhovnicească: Slava deșartă este slava omenească, pe care, dacă cineva o primește pe pământ, pierde slava cea cerească. Ea este dorința de a fi văzut, lăudat, admirat pentru ceea ce faci, chiar și în cele spirituale. Chiar și între oameni, lauda de sine e urâtă. mai mult…
20 de aforisme ale sfântului Nicodim Aghioritul
Sfântul Nicodim Aghioritul a fost un mare teolog și învățător al Bisericii Ortodoxe, reînnoitor al isihasmului, canonist, haghiolog și scriitor de poeme liturgice. Sfântul Nicodim a fost canonizat de Biserica Ortodoxă în 1955, iar prăznuirea sa se face în ziua de 14/27 iulie. Moaștele sfântului Nicodim Aghioritul se află pe muntele Athos, în Grecia, fiind păstrate la mănăstirea Dionysiou.
-
„Cei ce nu se păzesc de gândurile rele, seamănă cu cei care sting focul cu paie.”
📖 Războiul nevăzut mai mult…
10 semne că îți place slava deșartă, că ești mândru
#numerotat 1. Slava deșartă se cunoaște după absența în inimă a smereniei. Dacă nu ai smerenie (simplitate), înseamnă că iubești slava putredă, slava deșartă a lumii acesteia și o pierzi pe cea veșnică din ceruri.
2. Slava deșartă se hrănește cu lauda omenească, cu bogăția, cu faima neamului, cu celebritatea numelui. Ai ceva din aceste caracteristici?
3. Slava deșartă este căutarea slavei omenești — lăudăroșenia. mai mult…
Bunătăţile făgăduite nouă de Dumnezeu
#numerotat, pentru #ora de Religie. Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos făgăduieşte celor ce fac voia Tatălui ceresc viaţa veşnică, precum şi puterea, împreună cu mijloacele prin care se dobândeşte această fericire, adică: harul dumnezeiesc, sprijin în necazuri şi ascultarea rugăciunii.
-
Mântuitorul ne-a făgăduit „viaţa veşnică” (I Ioan 2, 25). „În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt… Mă duc să vă gătesc loc” (Ioan 14, 2). În pilda nunţii fiului de împărat (Matei 22, 1), a celor poftiţi la cină (Luca 14, 16), a lucrătorilor viei (Marcu 12, 1) şi altele, aflăm aceeaşi făgăduinţă. mai mult…
Știind Iisus gîndurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetaţi rele în inimile voastre?
În multe locuri ale Sfintei şi dumnezeieştii Scripturi aflăm că Dumnezeu cel a-toate-ştiutor ştie gîndurile oamenilor şi vede mai înainte toate cele ce vom face şi vom gîndi noi. Acest lucru îl arată şi psalmistul care zice: Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tăi (Psalm 138, 16). Prin proorocul Ieremia, Dumnezeu arată acelaşi lucru, zicînd: Eu sînt cel ce cerc inimile şi ispitesc rărunchii ca să dau fiecăruia după căile lui şi după roadele isprăvilor lui (Ieremia 11, 20; 17, 10; 20, 12). Proorocul David la fel zice: Cel ce cerci inimile şi rărunchii, Dumnezeule drepte (Psalm 7, 9).Aşadar, fraţii mei, nu trebuie să ne mirăm că Dumnezeu ştie gîndurile noastre, ci mai ales, să ne temem de Dumnezeu, fiindcă El nu numai că ştie gîndurile noastre, ci şi pedepseşte păcatele ce nu le vom mărturisi la duhovnic şi nu ne vom pocăi de ele, păzindu-ne mintea de gîndurile rele. mai mult…
Mottoul zilei:
Tipic:
Caută cuvântul:
Arhiva site-ului:
Categorii:
Vizitatori:
Calendarul postărilor
adunare agenda botezul pruncilor Bălți cateheză catehism cazania condoleanțe din notele Ierarhului eparhia felicitări Făleşti Glodeni judecata universală numerotat ora de Religie pangar partituri pilde post predici proloage sfântul Teofan Zăvorâtul sinaxar singerei tipic video viețile sfinților înainte de cununie înfricoșatei judecăți întrebare










