versiunea moldoveneasca русская версия


Mesaj de felicitare al ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți şi Fălești, adresat ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și întregii Moldove, cu prilejul aniversării a 35 de ani de arhierie

Mesaj de felicitare al ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți şi Fălești, adresat ÎPS Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și întregii Moldove, cu prilejul aniversării a 35 de ani de arhierie

21 июля 2024

Înaltpreasfințite Stăpâne, cu adâncă venerație și bucurie în suflet, ne adresăm cu cele mai calde și sincere felicitări cu ocazia împlinirii a 35 de ani de arhierie. Această impresionantă aniversare reprezintă nu doar un prilej de sărbătoare pentru întreaga comunitate ortodoxă, ci și un moment de recunoștință pentru tot ceea ce ați realizat în slujba lui Dumnezeu și a Bisericii noastre. În toți acești ani, ați fost un far luminos pentru credincioși, un păstor vrednic care a ghidat turma sa pe calea credinței, speranței și iubirii creștine.  

Du-te, şi după cum ai crezut, fie ţie!

Du-te, şi după cum ai crezut, fie ţie!

20 июля 2024

Dintre evanghelişti, cel dintii care a scris dumnezeiasca Evanghelie, a fost Sfîntul Matei; a urmat apoi Sfîntul Marcu, Sfîntul Luca şi mai pe urmă Sfîntul Ioan. Însă, după povăţuirea lui Dumnezeu, cei ce au scris mai pe urmă au trecut sub tăcere unele fapte despre care au scris cei dinaintea lor, şi au istorisit în schimb altele, despre care aceia nu au scris nimic. Vedem acest lucru din înşăşi istorisirea Evangheliei care s-a citit astăzi. Sfîntul Luca, vorbind despre sutaş, ne spune unele amănunte nepovestite de Sfîntul Matei. Despre venirea sutaşului la Domnul şi... 

Darurile credinței

Darurile credinței

18 июля 2024

Credinţa este o virtute dintre cele mai mari, fără de care nu se poate mântui nimeni, căci prin credinţă: ne facem fii ai Împărăţiei cerului; prin credință facem faptele cele bune ale milosteniei trupești și sufletești; Credinta ne face să-i iubim pe vrăjmaşii noştri, să călcăm peste egoul nostru, peste mândrie; credinţa ne face să urâm plăcerile lumeşti; credinţa ne face să uităm insultele;  

Încrederea în pronia dumnezeiască

Încrederea în pronia dumnezeiască

13 июля 2024

Încrederea în Dumnezeu se mai numește încrederea în pronia divină sau providența dumnezeiască, sau mai simplu spus — în purtarea de grijă a Domnului. Această învățătură arată mai întîi cum trebuie să fie sufletul omului, pentru ca să nu-l stăpînească patima iubirii de argint. După aceea, dumnezeiescul Învățător înalță inima omenească de la grijile față de lucrurile pămînteşti, care o frămîntă adesea atît de mult, şi aprinde în suflet încrederea desăvîrşită în iubirea şi purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru om. Deci ascultați cu toată... 

La hramul bisericii „Sf.Ap.Petru și Pavel” din Bălți

La hramul bisericii „Sf.Ap.Petru și Pavel” din Bălți

12 июля 2024

Vineri, 12 iulie 2024, când Biserica Drept-măritoare sărbătorește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, a oficiat sfânta Liturghie în mijlocul enoriașilor bisericii cu hramul „Sf.Ap. Petru și Pavel” din municipiul Bălți. La invitația parohului – protoiereul mitrofor Alexandru Paiul, la hram au venit un sobor de preoți și diaconi din municipiu, au participat ctitorii și enoriașii iubitori de prăznuire și însetați după Cuvântul lui Dumnezeu. Răspunsurile mari au răsunat festiv de frumosul cor parohial.... 

Pășind pe urmele Sfinților Apostoli Petru și Pavel: misiune, martiriu și moștenire.

Pășind pe urmele Sfinților Apostoli Petru și Pavel: misiune, martiriu și moștenire.

11 июля 2024

Pentru acesti doi Apostoli, pricina de lauda nu va afla nimeni mai mare alta, decat lauda, pe care le-a dat-o, Domnul Insusi, fiecaruia. Ca, pe Petru l-a fericit, pentru marturisirea Lui, numindu-l «Piatra» si pe adevarul marturisirii lui a zidit Biserica Sa; iar, pe Pavel l-a numit «Vas ales», care avea sa poarte numele Domnului, inaintea tiranilor si a imparatilor. Dar, iata, alte cateva cuvinte despre aceste slavite capetenii ale Apostolilor. Sfantul Apostol Petru, mai intai, era pescar din Betsaida, la Marea Galileii si se chema Simon, inainte de a se intalni cu Domnul.... 

Mărturisirea preoților la biserica „Sf.Pantelimon” din Sîngerei

Mărturisirea preoților la biserica „Sf.Pantelimon” din Sîngerei

10 июля 2024

Miercuri, 10 iulie 2024, în biserica sfântului Pantelimon din orașul Sîngerei, părintele-blagocin Maxim Guzun a convocat adunarea preoților din blagocinia Sîngerei pentru mărturisire. Întrunirea a debutat cu sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe părintele-paroh Serghei Zubatîi, iar răspunsurile mari au fost date de corul parohial. Cu un cuvât de suflet ziditor s-a adresat clericilor duhovnicul circumscripției, protoiereul Grigore Cotruţa, îndemnând la respectarea pravilei de rugăciune și milostenie după putință.  

Cine sunt sfinții împărați Constantin și Elena și ce biserici au acest hram?

Marele intre imparati, fericitul si pururea pomenitul Constantin, a fost fiul lui Constantiu Clor si al cinstitei Elena. Si era pe vremea cand crudul imparat Diocletian isi luase insotitori, la carmuirea intinsei imparatii a romanilor, asa incat, partea de rasarit a imparatiei, o carmuia insusi imparatul Diocletian, avand, la randul lui, ca ajutor, pe ginerele sau Galeriu, iar capitala, era poarta Asiei, Nicomidia. Partea de apus avea ca imparat pe Maximian Hercule, insotit de fiul sau, Maxentiu, iar, ca ajutor, pe Constantin Clor, tatal Sfantului Constantin si sotul Sfintei Elena, capitala fiind la Roma. Si avea Constantin, sub stapanirea sa, intinse tinuturi: Galia, Spania si Britania. Dar, pe cand, in toate partile imparatiei, crestinii indurau cele mai crunte prigoniri, in tinuturile sale, Constantin, nu numai ca a oprit orice prigoana impotriva lor, ci, socotindu-i cei mai cinstiti dintre cetateni, ii folosea pe crestini la carmuirea treburilor imparatiei.

Deci, murind bunul Constantin, in locul lui a venit fiul sau, marele Constantin, precum la Roma, in locul lui Hercule, a venit fiul sau, Maxentiu. Si s-a intamplat ca Maxentiu, sa porneasca razboi contra lui Constantin. Si istoriseste episcopul Eusebiu, care a fost duhovnicul lui Constantin, ca, plecand in intampinarea dusmanului sau, imparatul Constantin se ruga, cerand ajutor de la Dumnezeu, inainte de a incepe lupta, stiind ca oastea lui este mai slaba, decat oastea lui Maxentiu. Ca raspuns la rugaciunea lui, Constantin a vazut ziua, in amiaza mare, stralucind pe cer, o cruce luminoasa, pe care scria, cu slove alcatuite din stele: «Prin acest semn vei invinge». Iar, in noaptea ce a urmat, tot el a vazut, in vis, pe Insusi Domnul Iisus Hristos, apropiindu-se de el si indemnandu-l sa-si faca steag ostasesc cu semnul Sfintei Cruci pe el. Deci, chipul cinstitei Cruci, punandu-l pe arme, a mers la Roma si a biruit pe pierzatorul Maxentiu, care, cazand in raul Tibru, s-a inecat, la podul Milvius, in anul 312; si asa, Constantin a eliberat pe cetatenii Romei, de tirania lui Maxentiu.

Incredintat ca, prin biruinta lui a fost ajutat de Dumnezeul crestinilor, fericitul Constantin, a dat in anul 313, ca imparat al Romei, o hotarare, prin care a oprit prigonirea crestinilor si a dat libertate credintei in imparatia romanilor. Actul acesta mare se numeste «Decretul din Milan».

Mai tarziu, fericitul Constantin si-a mutat capitala imparatiei, de la Roma, la Bizant. Deci, a zidit din nou aceasta cetate si, impodobind-o cu tot felul de palate, ca pe o adevarata noua Roma crestina numita, apoi, Constantinopol, dupa numele sau. Aceasta cetate, a fost adusa, de Imparatu; Constantin, lui Hristos, ca o roada a credintei sale (330).

Ca imparat al crestinilor, Constantin a aratat multa ravna si pentru unitatea credintei crestine. Si aceasta s-a vazut pe vremea, ereziei lui Arie, cea mai mare ratacire din viata Bisericii lui Hristos. Arie invata ca Hristos n-a fost Dumnezeu adevarat, imbracat in fire de om si coborat in lume, cum socoteste dreapta credinta, Hristos, pentru el, era numai o creatura trimisa sa izbaveasca omenirea. Si era mare tulburare in Biserica. Deci, intelegand ca numai prin unitatea credintei, Biserica era un mare sprijin pentru unitatea imparatiei, marele Constantin a hotarat tinerea Sinodului de la Niceea, la care el insusi a fost de fata. Aici, episcopii din toata lumea crestina au osandit ratacirea lui Arie si au marturisit dreapta credinta, alcatuind cea mai mare parte din Crez, pe care, de atunci, il rostim si noi, la orice Sfanta Liturghie.

Si a fost ajutat Sfantul Constantin si de evlavia si ravna mamei sale, pe care imparatul a trimis-o la Ierusalim, pentru descoperirea locurilor sfinte din Evanghelii. Si, descoperind locul Golgotei, al Sfantului Mormant si lemnul Sfintei Cruci, imparateasa a zidit, cu imparateasca darnicie, biserica Sfantului Mormant (Anastasis), biserica din Betleem, pe cea din Nazaret si alte sfinte locasuri.

Multe alte fapte de folos credintei lui Hristos au savarsit marele Constantin si maica sa Elena, pentru care s-au invrednicit a se numi «Sfintii cei intocmai cu Apostolii, imparati». Si a murit Sfantul Constantin, dupa ce s-a botezat, la anul 337, cu zece ani in urma mortii mamei sale, Sfanta Elena.

Felicităm bisericile care au cest hram și pe preoții care slujesc:

  1. Obreja Veche, r. Fălești, protoiereu Victor Gîrjău;
  2. Făleşti, sectorul Fabrica de Zahăr, protoiereu Marin Friptuleac;
  3. Limbenii Noi, r. Glodeni, protoiereu Andrei Scobioală;
  4. Ciuciueni, r. Sîngerei, protoiereu Rodion Stoian.

De asemenea felicităm pe preoții care își sărbătoresc ziua onomastică: preotul Constantin Guțu; protoiereul Constantin Călman și protoiereul mitrofor Constantin Cemschi.


К записи есть 1 комментарий

Proloagele