versiunea moldoveneasca русская версия


Să nu fii necredincios, ci credincios! – tâlcuirea Evangheliei în duminica Tomei

Să nu fii necredincios, ci credincios! – tâlcuirea Evangheliei în duminica Tomei

11 мая 2024

Învierea din morți a Domnului şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos ne încredinţează, mai mult decît orice altă dovadă, că El este Fiul lui Dumnezeu şi Izbăvitorul a toată lumea. Iudeii, ca unii ce nu cred în Hristos, răstălmăcesc proorociile despre Dînsul, susținind, fără socoteală, că unele privesc pe lisus al lui Navi, altele pe Solomon, iar altele pe alţii. Minunile cele preaslăvite, de la zămislirea lui Hristos pînă la moartea şi îngroparea Lui, ei socotesc că sînt asemenea cu cele ce s-au făcut de Moise, de Ilie şi de Elisei. Dar, pentru Învierea cea din... 

ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, a coliturghisit la mănăstirea Ciuflea

ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, a coliturghisit la mănăstirea Ciuflea

10 мая 2024

În ziua de vineri a Săptămânii Luminate, 10 mai 2024, Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești a coliturghisit la mănăstirea „Sf.M.Mc.Teodor Tiron” din Chișinău, cu prilejul aniversării a 34 de ani de slujire preoțească a  Preasfințitului Nicolae, Episcop de Ciadîr-Lunga. Dumnezeiasca Liturghie a fost condusă de Înaltpreasfințitul Anatolie, Arhiepiscop de Cahul și Comrat, de asemenea, participând și Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești și episcopii-vicari: Preasfințitul Ioan, episcopul Sorocii, Preasfințitul Siluan,... 

Un pelerinaj de suflet la sfintele mănăstiri

Un pelerinaj de suflet la sfintele mănăstiri

8 мая 2024

„Mănăstirea este tinda raiului, casa lui Dumnezeu, poarta cerului, locul împlinirilor, cerul cel de pe pământ și locul în care se arată iubirea lui Dumnezeu” (Părintele Teofil Părăian). În săptămîna luminată, anul 2024, cu ajutorul lui Dumnezeu și binecuvîntarea Înaltpreasfințitului Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, un grup de elevi de la L.T. „Olimp” din or. Sîngerei, a vizitat sfintele mănăstiri din centrul Moldovei: Răciula, Hîrbovăț și Hîrjauca. Organizatorul acestui pelerinaj a fost protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei, profesor... 

Festivalul Pascal din raionul Glodeni 2024: „Sub Lumina Învierii”

Festivalul Pascal din raionul Glodeni 2024: „Sub Lumina Învierii”

8 мая 2024

Cu binecuvântarea ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, cea de-a X-a ediție a Festivalului – concurs raional al cântecului sacru pascal ”Sub lumina Învierii”, a fost organizat a treia zi după Paști în satul Limbenii Noi. La acest eveniment de suflet au luat parte: părintele-blagocin Victor Guleac, părintele-paroh Andrei Scobioală, conducerea raionului Glodeni, consilieri raionali, funcționari publici, primari și preoți ai localităților raionului. Tradițional, Festivalul pascal are parte de expoziția bucatelor de Paști, cu organizarea primăriilor participante.... 

Festivalul pascal 2024 din raionul Fălești: „Cânta-voi Dumnezeului meu”

Festivalul pascal 2024 din raionul Fălești: „Cânta-voi Dumnezeului meu”

7 мая 2024

Cu binecuvântarea ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, marți, 7 mai 2024, a treia zi după Paști, în incinta Palatului de Cultură din or.Fălești, a avut loc cea de-a XII-a ediție a Festivalului cântecului Pascal „Cânta-voi Dumnezeului meu”. Activitatea a fost organizată de către Direcția de Cultură a Consiliului raional Fălești în parteneriat cu Blagociniile 1 și 2, Fălești. În deschidere au luat cuvântul Tudor Palade, vice-președintele raionului; Dvorschi Rovena, șef adjunct al Direcției Generale de Educație; părintele-blagocin Ioan Pelin. În cadrul... 

Sfințirea chipului marelui domnitor Ștefan cel Mare

Sfințirea chipului marelui domnitor Ștefan cel Mare

6 мая 2024

Luni, 6 mai 2024, când Biserica Răsăritului face pomenirea Sfântului Mucenic Gheorghe, este și Ziua Hramului orașului Sîngerei. După sfânta Liturghie un sobor de preoți, avându-l ca protos pe părintele-blagocin Maxim Guzun, au sfințit chipul sfântului Ștefan cel Mare. Acest lucru se datorează inițiativei primarului orașului, Arcadie Covaliov. Sculptura a fost instalată în fața Primăriei. Părintele Maxim a felicitat locuitorii cu Hramul orașului dorindu-le multă sănătate, mântuire sufletească și sărbători luminate.  

Slujba din noaptea Învierii la catedrala din Bălți

Slujba din noaptea Învierii la catedrala din Bălți

5 мая 2024

„Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne înveselim în ea!” În noaptea Învierii Domnului, 5 mai 2024, ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, a săvârșit Utrenia Pascală și Sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor au coliturghisit un sobor de preoți și diaconi constitute din: Prot.Mitr.Ioan Purici, chelarul catedralei, Prot.Mitr.Valentin Pânzaru, Prot.Igor Gordilă, Protodiacon Mihail Bâcu, Protodiacon Ștefan Rotari, Protodiacon Marcel Ceban, precum și alți slujitori.  

Pastorală la Învierea Domnului, a Înaltpreasfințitului Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove

Pastorală la Învierea Domnului, a Înaltpreasfințitului Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove

5 мая 2024

„Cerurile după cuviință să se veselească şi pământul să se bucure. Şi să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută; că a înviat Hristos, Bucuria cea veșnică.” (Din canonul Învierii). Preasfințiți arhipăstori, Preacuvioşi şi Preacucernici părinți, Cuvioși monahi şi monahii, Iubiți întru Domnul frați şi surori, Hristos a Înviat! Această aleasă şi sfântă zi, praznic al praznicelor, unește astăzi cerul cu pământul, oferindu-ne tuturor prilej de bucurie şi veselie duhovnicească „căci, iată, ne-a venit sărbătoarea cea dorită şi mântuitoare,... 

Pastorala ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, la sărbătoarea Învierii Domnului, 2024

Pastorala ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, la sărbătoarea Învierii Domnului, 2024

4 мая 2024

Sfântul Ioan Gură de Aur spune: De este cineva binecredincios și iubitor de Dumnezeu, să se bucure de acest Praznic frumos și luminat, … că, HRISTOS A ÎNVIAT! Mîntuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos – Izvor al tot ce este viu – fără răgaz și neostenit, ne îndeamnă să năzuim, arătîndu-ne totodată calea spre Adevăr, spre viață. Viața pentru care S-a jertfit de bunăvoie pe Cruce. Omenirea însă, cu mici excepții – și să ne rugăm să nu se împuțineze nici acestea măcar – se face a nu auzi înalta chemare…, preferînd o altă cale, calea abisului.... 

Vecernia

 Motto: “şi a fost sear? şi a fost diminea??” (Facere 1,5).

Definişie. Vecernia reprezin? o grupare de rug?ciuni, care se citesc sau se cÎnt? În biseric? seara.

CuvÎntul vecernie provine de la cuvÎntul de origine slav? “vecer”, care Înseamn? sear?. Este lauda bisericeasc? cu care se Începe serviciul divin public al fiec?rei zile liturgice. Aceasta pentru c? ziua liturgic? Începe de seara (conform Facere 1,5).

Scopul ei este s? aducem lui Dumnezeu mulţumire pentru ziua care a trecut şi s?-I cerem ajutorul pentru petrecerea În pace a nopşii care se apropie. Prin aceste rug?ciuni de sear? urm?m exemplul lui Iisus Hristos, care obiÎnuia s? se roage seara (Mt. 26,36-44; Luca 6,12). Acelaşi obicei, de a se ruga În special seara şi diminea?a, ?l Înt?lnim la mulşi sfinţi.

Timpul s?v?rşirii vecerniei cel mai fregvent este s?mb?t? seara variind Între orele 16:00 – 18:00, dar şi În ajunul s?rb?torilor.
Semnificaşia principal? a vecerniei este Vechiul Testament. Ea simbolizez? şi aminte?te de vremea dinainte de venirea MÎntuitorului.
RÎnduiala.
1.     Formula de binecuvÎntare de la Începutul vecerniei (BinecuvÎntat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi În vecii vecilor) arat? c?, În epoca de Început a istoriei mÎntuirii, pe care o reprezit? aceast? slujb?, omenirea nu ?tia altceva despre Dumnezeu dec?t c? El exist? şi c? e Unul singur. Caracterul nedes?v?rşit al revelaşiei din acele Îndep?rtate vremuri este simbolizat şi prin faptul c?, la Începutul slujbei, se deschide numai dvera (perdeaua uşilor ?mp?r?te?ti), pe cÎnd uşile ?mp?pr?te?ti r?mÎn Închise, Închipuind astfel cunoa?terea nedesluşit? şi vag?, pe care lumea o avea atunci despre Dumnezeu şi care se Întemeia mai mult pe amintirea revelaşiei primordiale, de la creaşie. Preotul d? binecuvÎntarea de Început, din altar, deaoarece altarul bisericii Închipuie cerul sau paradisul, iar preotul şi Închipuie acum pe oameni, În timpul c?t erau În rai, Înainte de c?derea lor În p?cat.
2.     Psalmul 103 ne vorbe?te despre creaşia, frumuse?ea şi armonia celor f?cute de Dumnezeu şi cÎnd toate c?te f?cuse Dumnezeu erau “foarte bune” (Facere 1,31). Ieşirea preotului din altar şi r?mÎnerea lui În fa?a uşilor ?mp?r?te?ti Închise, unde cite?te (În tain?) 7 rug?ciuni simbolizeaz? alungarea din rai a primilor oameni, dup? c?derea lor În p?cat.
3.     Ectenia mare. Preotul simbolizeaz? acum omenirea de dinainte de venirea MÎntuitorului, implorÎnd mila dumnezeiasc? În fa?a porşilor z?vor?te ale cerului.
4.     Urmeaz? cÎntarea “Fericit b?rbatul” compus? din versete alese ale psalmilor 1, 2 şi 3, care reprezint? fericrea raiului, pierdut? de omenire pentru neascultarea de porunca Domnului.
5.     Catisma de rÎnd, cuprinde c?şiva psalmi, reprezint? perioada de preg?tire a omenirii pentru venirea lui Mesia cu ajutorul poruncilor din Legea Veche, dar şi a Înv???turilor de la patriarhi şi proopoci.
6.     Doamne strigat-am… este o cÎntare din psalmul 140, 1-2. El exprim? starea de r?t?cire şi de dezn?dejde a omului desp?rşit de Dumnezeu, precum şi idea de pocşin??.
7.     C?direa de la “Doamne strigat-am” şi În timpul cÎnt?rii psalmilor 141,129,116, este simbolul v?zut al rug?ciunii noastre. A?a cum se Înal?? fumul de t?mşie, cerem ca şi rug?ciunile noastre s? se Înal?e la Cer, precum cÎnt? David: “s? se Îndrepteze rug?ciunea mea ca t?mşia Înaintea Ta”. Este o reminiscien?? a ritualului iudaic, prin care se ?mplinea porunca dat? de Dumnezeu lui Moise de a se aduce ofrand? de t?mşiere seara şi diminea?a.
8.     Vohodul sau intrarea cu cadelni?a prin uşile ?mp?r?te?ti simbolizeaz? Întreaga Revelaşie divin? a Vechiului Testament. Aceasta ne sugereaz? c? Dumnezeu n-a p?r?sit omenirea, ci S-a descoperit, le-a dat porunci şi profeşii despre venirea În lume a unui MÎntuitor, Care va deschide din nou uşile Raiului.
9.     Lumin? lin? este o cÎntare compus? de Sf. Mc. Antinoghen (16 iulie) şi este Închinat? laudei Sfintei Treimi. Purtarea sfeÎnicului indic? prezen?a MÎntuitorului În mijlocul nostru, Care S-a identificat ca “lumina lumii” (Ioan 8,12). Aces ritual se aseamÎn? cu scoaterea focului haric din sfÎntul MormÎnt al Domnului din Ierusalim la pa?ti.
10.         Paremiile sunt lecturi din Vechiul Testament, care se citesc doar la vecernie.
11.         Ectenia Întreit? este rug?ciunea st?ruitoare (Matei 15,22; Luca 11,9. 18,1)
12.         Învrednice?te-ne, Doamne este cÎntarea cea mai reprezintativ? a acestei slujbe.
13.         Ectenia cererilor Începe cu cuvintele „S? plinim rug?ciunea noastr? cea de sear? Domnului”. Este o Înşiruire de cereri şi se sf?r?esc cu rug?ciunea plec?rii capului, care Înseamn? smerirea noastr?, adic? supunerea noastr? voii lui Dumnezeu.
14.         Stihoavna este citit? s?mb?t? seara din cartea numit? Octoih.
15.         Acum sloboze?te este rug?ciunea dreptului Simeon (Luca 2,29-32). Strana ?l cÎnt?. Reprezint? sf?rşitul Vechiului Testament.
16.         Troparele se cÎnt?.
17.         Otpustul este Încheierea vecerniei.

 

Tem? de acas?: 1. De desenat o cadelni?? cu fum de t?mşie.
2. De memorat principalele etape ale vecerniei şi simbolistica ei.
 3. De ?tiut cÎntarea “Doamne strigat-am”.
Timpul r?mas cÎnt?m un psalm de la vecernie: “Doamne strigat-am”.

Doamne, strigat-am către Tine, auzi-m?; 

Auzim?, Doamne! 
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-m?;
ia aminte la glasul rug?ciunii mele, 
cÎnd strig către Tine.
Auzim?, Doamne! 
S? se Îndrepteze rug?ciunea mea 
ca t?mşia Înaintea Ta;
ridicarea mşinilor mele,
jertf? de sear?
Auzim?, Doamne! 

Mai multe detalii despre vecrnie puteşi s? desc?rcaşi: Liturgica special? de Ene Brani?te

Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.