Ultimеle știri
Duminica lăsatului sec de brînză (a izgonirii lui Adam din Rai), comemorată la Catedrala episcopală ,, Sf. Împ. Constantin si Elena”, or. Bălți.
Iubiţi credincioşi!
Astăzi, cu ajutorul Domnului, am urcat a patra treaptă a Triodului pe care, păşind, intrăm în Sfântul şi Marele Post. Astfel, în seara aceasta, lăsăm sec de brînză, de aici şi denumirea acestei duminici. Dar ea se mai numeşte, ştim cu toţii, a izgonirii lui Adam din Rai.
Avem, aşadar, trei noţiuni: izgonire, Adam, Rai, cuvinte asupra cărora vom zăbovi în cele ce urmează.
Postul care Îi place lui Dumnezeu este atît cu sufletul, cît şi cu trupul, sprijinit și întărit de rugăciune, fapte bune, spovedanie şi pecetluit cu Sfînta Împartăşanie.
Primul lucru pe care trebuie să îl facă creştinul înainte de a posti, pentru a începe vindecarea sufletului său, este să se împace cu toţi semenii, căci Dumnezeu este iubire şi porunca cea mai mare este porunca iubirii de Dumnezeu şi de oameni. Una din legile iubirii se numeşte iertare şi, împlinind-o, vom înfrînge mînia.
În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, Preasfinţitul Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvîrșit Sfânta Liturghie în Catedrala episcopală „Sf. Împ. Constantin şi Elena” din orașul Bălţi.
În Duminica Înftricoșătoarei Judecăți s-a citit în timpul Dumnezeieștei Liturghii textul Biblic de la Matei (25, 31-46) în care sunt prezentate criteriile Judecății Universale.
În omilia Sa, Ierarhul, le-a vorbit celor adunați în biserică despre criteriile Judecății Universale care vor avea loc la sfîrșitul veacurilor, și despre ce ne îndeamnă Evanghelia acestei duminici.
Și anume despre :
- Dumnezeu și libertatea omului ;
- Milostenia cale directă spre Urcușul Mîntuirii;
- Rugăciune, blîndețe și virtute.
Să respectăm perioada pregătitoare dinainte de post!!!
Imaginaţi-vă că urmează să vă înscrieţi la un concurs ce implică mult efort fizic. Nu vă pregătiţi înainte? În mod cert răspunsul este afirmativ. La fel şi pentru un examen este nevoie de o pregătire intelectuală prealabilă.
Folosind un limbaj plastic, Postul Mare reprezintă un atât un „concurs fizic”, cît şi un „examen sufletesc”, pentru care trebuie să ne pregătim.
În caz contrar, nu o să dăm randament maxim, iar rezultatele noastre vor fi sub aşteptări. Poate în alte cazuri lipsa pregătirii poate fi trecută cu vederea, dar când vine vorba de viaţa duhovnicească această lipsă poate duce la o plafonare spirituală cu urmări dezastruoase pentru suflet.
Postul Mare, cel mai aspru şi lung din perioada anului bisericesc.
Biserica a avut în vedere acest aspect şi a rânduit o perioadă preparatorie de trei săptămâni şi patru duminici, în care omul se obişnuieşte treptat cu abstinenţa şi starea duhovnicească specifică timpului liturgic.
Păzește-ți inima! „Luminează-ţi inima cu credinţa, întăreşte-o cu nădejdea, încălzeşte-o cu dragostea, cădeşte-o cu rugăciunea, curăţă-o cu lacrimile, hrăneşte-o cu Sângele Domnului şi o înalţă spre cer precum o candelă aprinsă.” – Sfântul Nicolae Velimirovici
„Dacă şarpele te muşcă de deget, otrava lui n-ar lucra, dacă sîngele n-ar duce-o la inimă. Cînd doctorul pune pe deget un leac, leacul nu ar ajuta dacă sîngele nu l-ar duce la inimă. La inimă ajunge şi otrava, şi leacul. Tot ce otrăveşte viaţa şi tot ce lecuieşte viaţa trebuie să ajungă la inimă şi să treacă prin inimă.
Acolo unde este centrul sistemului circulator sanguin trupesc, acolo este şi centrul sistemului circulator duhovnicesc. Inima trupească este organ al inimii duhovniceşti. Şi chiar dacă asta este realitatea, totuşi şi această realitate e o mare taină.
În duminica Vameșului și a Fariseului, Preasfinţitul Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvîrșit Sfânta Liturghie în Catedrala episcopală „Sf. Împ. Constantin şi Elena” din orașul Bălţi.
Zis-a Domnul pilda aceasta: doi oameni s-au dus la templu ca să se roage: unul era fariseu și altul vameș. Fariseul, stînd drept, se ruga în sine astfel: Dumnezeule, îți mulțumesc pentru că nu sînt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți și desfrînați, sau ca acest vameș. Postesc de două ori pe săptămînă și dau zeciuială din toate cîte cîștig. Iar vameșul, stînd mai departe, nu îndrăznea nici ochii să-și ridice spre cer, ci își bătea pieptul său și zicea: Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului. Vă spun vouă că acesta s-a pogorît mai îndreptat la casa sa, decît acela; pentru că oricine se înalță pe sine se va smeri; iar cel care se smerește pe sine se va înălța. (Luca 18, 10-14)
Și ne iartă nouă…precum și noi iertăm…
Cel care iartă, îi cere lui Dumnezeu, Celui care nu poate fi imitat, să-l imite pe el, zicînd: „şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”.
Acela se înfăţişează pe sine lui Dumnezeu pildă de virtute — dacă e îngăduit să spunem aşa — cerînd Celui ce nu poate fi imitat, să-l imite pe el, zicînd: «şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri».
El roagă adică pe Dumnezeu ca, precum a fost el oamenilor, aşa să-i fie şi lui, Dumnezeu. Deci dacă, precum a iertat el greşelile celor ce i-au păcătuit lui, vrea să i se ierte şi lui din partea lui Dumnezeu, e vădit că, precum Dumnezeu iartă fără patimă pe cei ce-i iartă, la fel şi el iartă celor ce i-au greşit, arătîndu-se fără patimă faţă de cele ce i s-au întîmplat. mai mult…
NU DISPERA . MAI ÎNCEARCĂ!
Alergăm în goana mare prin viață, rîvnind mereu să ne depășim unul pe altul, de parcă ne-am afla într-o neîntreruptă competiție. Depunem eforturi nemăsurate, deși nu suntem permanent singuri pe situație. Suntem robi ai propriilor iluzii, ai închipuirii de mari învingători. Nedorind să ne împăcăm cu gîndul că cele trecute nu se mai întorc, ne lăsăm ușor mîngîiați de-o speranță neîntemeiată, apărută așa, din senin. Și ,,competiția» continuă, nestăvilită, părînd să nu aibă capăt, iar noi continuăm să accelerăm viteza. Fiecare dintre noi ne vedem deja jubilînd, cu trofeul învingătorului în mîini! Și cînd iată-iată ne simțim ajunși aproape de limanul rîvnit, Judecătorul (El e și Juriul suprem) anunță: ,,Fals-start!» Și ne trezim atunci în fața dilemei: mai încercăm sau nu?
(Episcop Marchel , ,,FRUMOASA, DURUTA NOASTRĂ COMOARĂ » p.38)
__________________________________________________________
Celebrarea sărbătorii ,,Întîmpinarea Domnului” , la catedrala episcopală ,,Sf. Împ. Constantin și Elena”, or. Bălți.
„Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpîne, după cuvîntul Tău, în pace, că văzură ochii mei mîntuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor; lumină spre descoperirea neamurilor şi slava poporului Tău Israel” . (Luca 2, 29-32).
În Duminica a XXXVI-a după Pogorârea Duhului Sfânt, Preasfinţitul Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, a conliturghisit împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în Catedrala episcopală „Sf. Împ. Constantin şi Elena” din orașul Bălţi.
În această duminică, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, s-a rugat alături de un sobor de preoți și diaconi, în catedrala epicopală din Bălți.
În adresarea Sa, către popor, Ierarhul, a menționat puterea rugăciunii care ne poate schimba spre bine, căci tot omul, indeferent de mulțimea păcatelor, este fiul Tatălui Ceresc.
În cadru Sfintei Liturghii, au fost rostite ecteniile de cereri pentru Unitatea Ortodoxă și pentru statornicia Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Ierarhul, a precizat imporanța rugăciunii pentru desăvîrșirea sufletelor noastre, Preasfinția Sa, a îndemnat credincioșii pentru a se ruga neîncetat, a spori în virtuțile cardinale sufletești și în îmbunătățirea sufletelor cu fapte bune.
După Sfînta Liturghie, în plăcuta armonie a sărbătorii, soborul preoțesc a săvîrșit rînduiala Aghesmei Mici, înălțind rugăciuni către Sfântului Mucenic Trifon . mai mult…
Mottoul zilei:
Tipic:
Caută cuvântul:
Arhiva site-ului:
Categorii:
Vizitatori:
Calendarul postărilor
adunare agenda botezul pruncilor Bălți cateheză catehism cazania condoleanțe din notele Ierarhului eparhia felicitări Făleşti Glodeni judecata universală numerotat ora de Religie pangar partituri pilde post predici proloage sfântul Teofan Zăvorâtul sinaxar singerei tipic video viețile sfinților înainte de cununie înfricoșatei judecăți întrebare



















