Ultimеle știri
PASTORALĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI – 2021
,,…pe Începătorul vieții L-ați omorît, pe care
însă Dumnezeu L-a înviat…”
,,O, copii mei…Hristos va lua [oare] chip în voi?’’
(Fap.3,15; Gal.4,19)

HRISTOS A ÎNVIAT!
Tristețe, frică și disperare! Rătăcire, umilință și necunoștința omenească! Acestea sînt calificativele ce caracterizau viața omenirii la începutul erei creștine. Chiar în Țara Sfîntă! Tocmai aceste nenorociri chinuitoare ale oamenilor, L-au și urcat pe Hristos Mîntuitorul lumii pe Cruce. Să le curme ,,legitimitatea” perindării, și, bătîndu-le în cuie de fier, să le strivească odată și pentru totdeauna. Dar pînă a fi strivite, ele trebuiau, mai întîi, spălate cu… sînge! Cu sînge Dumnezeiesc! Și El, din dragostea-I firească, Își asumă acest prinos jertfelnic.
Sacrificiu nemaiîntîlnit, care putea fi găsit doar numai în firea Celui ce iubește cu adevărat. (In.3,16) Pentru că numai dragostea jertfelnică este capabilă de lucruri mari. Și El S-a isprăvit. El i-a îndreptat, pentru că ,, Dumnezeu este Cel ce îndreptează ” omul rătăcit. (Rom. 8,33) Pentru că își iubește pînă la nesfîrșit făptura Sa. (Ef.5,2). Pentru că firea Lui este iubire. Iubire de oameni, îndeosebi.
Sfînta şi Marea Joi
În Joia Mare, din Săptămîna Patimilor, cînd Biserica Ortodoxă comemorează Cina cea de Taină a Domnului, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, a oficiat Sfînta Liturghie, a Sfîntului Vasile cel Mare, în Catedrala Episcopală ,,Sf. Împ. Constantin și Elena ” din or. Bălți.
Duminica Floriilor ( a Intrării Domnului în Ierusalim ) la catedrala episcopală ,,Sf. Împ. Constantin și Elena» din or. Bălți
Osana! Binecuvîntat este Cel ce vine întru numele Domnului!
Sîmbătă în a-VI-a săptămînă a Postului Mare a fost oficiată de Privegherea în cinstea măreței sărbători, iar duminica Sfînta și Dumnezeiasca Liturghie în catedrala episcopală ,,Sf. Împ. Constantin și Elena» din or. Bălți.
Înainte de Paşti cu şase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea. Iar Lazăr era unul dintre cei ce şedeau cu El la masă. Deci Maria, luînd o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mireasma mirului. Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vîndă, a zis: Pentru ce nu s-a vîndut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor? Însă el a zis aceasta nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, avînd punga, lua din ce se punea în ea. A zis, deci, Iisus: Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat. Că pe săraci totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. Deci mulţime mare de iudei au aflat că este acolo şi au venit nu numai pentru Iisus, ci să vadă şi pe Lazăr, pe care-l înviase din morţi. Şi s-au sfătuit arhiereii ca şi pe Lazăr să-l omoare, căci, din pricina lui, mulţi dintre iudei mergeau şi credeau în Iisus. A doua zi, mulţimea cea mare, care se adunase la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, a luat ramuri de finic şi a ieşit întru întîmpinarea Lui şi striga: Osana! Binecuvîntat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!
Şi Iisus, găsind un asin tînăr, a şezut pe el, precum este scris: «Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine şezînd pe mînzul asinei». Acestea nu le-au înţeles ucenicii Lui la început, dar, când S-a preaslăvit Iisus, atunci şi-au adus aminte că acestea erau scrise despre El şi că acestea I le-au făcut Lui. Aşadar, dădea mărturie mulţimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea L-a şi întîmpinat mulţimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta.
(Ev. Ioan 12: 1-18 )
Gînduri la Evanghelia Duminicii Floriilor
Predică la măreața sărbătoare ,, Intrarea Domnului în Ierusalim»:
Sfîntul Paisie Aghioritul ,,Cuvinte duhovnicești II-Trezire duhovnicească” ( Ed.Evanghelismos, 2009 )
Rugăciune către Cuviosul Părintele nostru Paisie Aghioritul:
Iubite Părinte Paisie, tu, care ai urcat pe treptele sfințeniei și ai ajuns desăvârșit în virtute, și pentru aceasta ai câștigat îndrăzneală deplină către Milostivul Dumnezeu, roagă-L pe Acela Căruia I-ai slujit neîncetat în viață, să nu ne piardă pentru păcatele noastre cele multe, ci să ne întoarcă la pocăința cea binecuvântată.
Tu, care cât ai fost pe pământ ai tămăduit cu atâta dragoste neputințele noastre nenumărate, boli trupești și sufletești, cu mult mai mult poți acum să ne ajuți și să ne izbăvești de toate greutățile. Deci miluiește-ne, Părinte, pentru dragostea ta cea nemăsurată, pentru bunătatea ta cea dumnezeiască, și nu ne lăsa pe noi, cei plini de atâtea păcate.
Tu, care nu ai obosit a ne povățui spre mântuire și a ne purta neputințele câtă vreme ai fost aici cu noi, înțelepțește-ne și acum ca să putem birui ispitele pe care vicleanul diavol le țese neîncetat în jurul nostru și cu care vrea să ne piardă sufletele pentru veșnicie. Luminează-ne ca să putem cunoaște voia lui Dumnezeu pentru noi și roagă-te Stăpânului ca să ne dea putere să o împlinim cu mulțumire.
Tu, care ne-ai fost o pildă nesmintită de vitejie și de jertfire de sine, întărește-ne și pe noi ca să putem să-ți urmăm în virtute, pentru a câștiga cununa cea nepieritoare, de care și tu te-ai învrednicit cu prisosință.
Așa, Părinte, nu ne lepăda pe noi, cei ce neîncetat Îl mâniem pe Îndelung-răbdătorul nostru Dumnezeu, ci stai cu îndrăzneală înaintea tronului Aceluia, mijlocind pentru noi cu lacrimi, ca Dumnezeu să ne dea, pentru tine, scumpa mântuire. Și astfel, mulțumindu-ți din adâncul inimii pentru toate câte le-ai făcut pentru noi, și încă le mai faci, să-I mulțumim și Dumnezeului nostru preabun, cel închinat în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
„Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!“
Credinţa. Credeţi că este simplu? Mai gândiţi-vă. La prima vedere, cuvintele de mai sus ne răvăşesc total, fiind greu de descifrat. Însă, dacă reuşim să le pătrundem înţelesul, aflăm comoara vieţii şi cheia rezolvării tuturor problemelor noastre.
Călătoria noastră spirituală prin Postul Mare ajunge, în acest început de săptămână, la chestiunea credinţei. De ce abia acum şi nu la început, s-ar întreba unii? Deoarece credinţa este, înainte de toate, un test valoric al personalităţii noastre. Adică este o modalitate de a afla cam cine eşti în realitate. Pentru aceasta, trebuie să treacă un timp pentru a acumula nişte valori; nu există credinţă fundamentată pe nimic.
Înainte de a trece la concret, îngăduie-mi, dragă frate cititorule, un preambul. Duminica acesta s-au citit, în Biserici, două texte evanghelice: unul, al vindecării unui copil posedat de duh rău, celălalt, textul clasic al Fericirilor. Oare câţi nu caută azi fericirea şi, deşi o au scrisă negru pe alb, nu o ajung, dimpotrivă, din ce în ce mai mulţi oameni devin depresivi?! Iar statisticile previzionează creşterea alarmantă a fenomenului.
Mesajul Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești în legătură cu vaccinul împotriva noului covid-19.
Mesajul meu este adresat preoțimii Eparhiei de Bălți și Fălești, a Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Cinstiți părinți, mă văd impus de situație să revin în fața sfințiilor voastre din nou, și vă propun acestă întîlnire pentru a discuta pe maginea unui subiect deja învechit, este vorba despre vaccinare…
Vorba e că chiar zilele trecute cineva a postat în rețelele de socialializare precum că îndemnul Episcopului Marchel, îndemnul care cheamă întreaga lume la o vaccinare totală motivînd că chiar și Episcopul Marchel a conștientizat necesitatea pentru vaccinarea totală, care este salvarea din oricare nevoie, de orice nenorocire.
Vreau chiar din start să dezmint această declarație, și să vă spun sus și tare ACESTE CUVINTE NU ÎMI APARȚIN.
Unde s-a prăpădit smerenia?
Smerenia este haina lui Dumnezeu, spune Sfîntul Isaac Sirul, iar înomenindu-se prin ea acoperă slava Sa ca să nu fie arsă zidirea la vederea Lui. Sfinţii Părinţi disting între feluri de smerenie şi de mîndrie, în raport cu omul şi cu Dumnezeu. Smerenia începe cu iubirea faţă de semeni şi implică recunoaşterea faptului că sursa întregii noastre vieţi biologice şi spirituale este exterioară, este Dumnezeu. Nu este însă doar un act comprehensiv, de înţelegere raţională, ci de cunoaştere prin încercări şi lupte de dobîndire a virtuţilor.
În funcţie de criteriul duhovnicesc luat în consideraţie, smerenia prezintă mai multe aspecte. După subiectul raportării, omul cu Dumnezeu, distingem două trepte. În acest sens, Sf. Părinți explica: «Smerenia cea dintâi constă în a socoti cineva pe fratele său mai înţelept decât pe sine şi întrecându-l pe el în toate şi, simplu grăind, aşa cum a zis sfântul acela (Apostolul Pavel), în a se socoti pe sine mai jos decât toţi. Iar a doua smerenie constă în a pune pe seama lui Dumnezeu toate isprăvile. Aceasta este smerenia desăvârşită a sfinţilor (…) Aceasta se naşte în chip firesc în suflet din lucrarea poruncilor. Astfel, sfinţii, cu cât se apropie mai mult de Dumnezeu, cu atât se văd pe ei mai păcătoşi». Iar Sfântul Ioan Casian întăreşte acest adevăr: «Nimeni nu poate atinge ţelul final al desăvârşirii, adică al curăţiei, decât numai printr-o umilinţă adevărată, pe care o arată mai întâi faţă de fraţi şi apoi chiar lui Dumnezeu».
De sărbătoarea ,,Bunei Vestiri” , Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești a oficiat Sfînta Liturghie la catedrala episcopală ,, Sf.Împ. Constantin și Elena” din or. Bălți.
Bucură-te, zice, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine.
Troparul Bunei Vestiri:
Astăzi este începutul mîntuirii noastre şi arătarea Tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face şi Gavriil Harul Îl binevesteşte. Pentru aceasta şi noi, împreună cu Dînsul, Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm: Bucură-te, cea Plină de har, Domnul este cu tine!
Acatistul ,,BUNEI VESTIRI”…
Acatistul ,,BUNEI VESTIRI”
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum…
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în Cer așa și pe pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.
Mottoul zilei:
Tipic:
Caută cuvântul:
Arhiva site-ului:
Categorii:
Vizitatori:
Calendarul postărilor
adunare agenda botezul pruncilor Bălți cateheză catehism cazania condoleanțe din notele Ierarhului eparhia felicitări Făleşti Glodeni judecata universală numerotat ora de Religie pangar partituri pilde post predici proloage sfântul Teofan Zăvorâtul sinaxar singerei tipic video viețile sfinților înainte de cununie înfricoșatei judecăți întrebare














