versiunea moldoveneasca русская версия


Preoții din raionul Fălești s-au întrunit pentru mărturisire

Preoții din raionul Fălești s-au întrunit pentru mărturisire

9 июня 2026

Marți, 9 iunie 2026, biserica cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi” din sectorul Dacia al orașului Fălești a găzduit adunarea blagocinală a clerului din raionul Fălești. Întrunirea a avut un caracter duhovnicesc și administrativ, reunind preoții pentru Taina Mărturisirii, precum și pentru examinarea principalelor activități pastorale planificate pentru perioada următoare. Desfășurată cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, întâlnirea a fost coordonată de protoiereii Ioan Pelin și Oleg Fistican, blagocinii circumscripției.... 

A început postul sfinților apostoli Petru și Pavel

A început postul sfinților apostoli Petru și Pavel

8 июня 2026

#Cateheză. Biserica a intrat în Postul Cincizecimii, care precede sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel din 29 iunie/12 iulie. Acest post a fost încuviințat de Mântuitorul când „au venit la El ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc? Și Iisus le-a zis: Pot oare fiii nunții să fie triști câtă vreme Mirele este cu ei? Dar vor veni zile când Mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti” (Matei 9, 14-15). Despre vechimea acestui post mărturisesc, în secolul al IV-lea, Constituțiile Apostolice, iar Leon cel... 

Sprijin pentru instituțiile teologice din Chișinău

Sprijin pentru instituțiile teologice din Chișinău

4 июня 2026

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, preoții eparhiei sunt îndemnați să ofere, după posibilitățile fiecăruia, un ajutor financiar destinat susținerii activității Seminarului și Academiei de Teologie din Moldova. Instituțiile teologice reprezintă locul în care sunt formați viitorii slujitori ai Sfântului Altar, iar sprijinirea acestora constituie o contribuție importantă la dezvoltarea și consolidarea vieții bisericești. Donațiile vor putea fi prezentate fie în cadrul adunării de mărturisire din perioada Postului Sfinților... 

Bucuria hramului Sfinților Împărați Constantin și Elena

Bucuria hramului Sfinților Împărați Constantin și Elena

3 июня 2026

În ziua de prăznuire a Sfinților Împărați întocmai cu Apostolii Constantin și Elena, catedrala episcopală din municipiul Bălți și-a sărbătorit hramul, prilej de aleasă bucurie duhovnicească pentru cler și credincioși. Cu această ocazie, în sfântul locaș a fost săvârșită o solemnă slujbă arhierească, la care au participat numeroși credincioși veniți să aducă mulțumire lui Dumnezeu și să cinstească pe ocrotitorii cerești ai catedralei. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, înconjurat de un... 

Sub ocrotirea Sfântului Duh: gânduri, binecuvântări și reportaje foto de Ziua Copilului

Sub ocrotirea Sfântului Duh: gânduri, binecuvântări și reportaje foto de Ziua Copilului

1 июня 2026

Cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, adresăm tuturor copiilor sincere felicitări, binecuvântări și gânduri de pace și bucurie. Copiii sunt darul cel mai curat pe care Dumnezeu îl oferă lumii. În inocența lor, în sinceritatea zâmbetului și în curăția inimii lor se oglindește frumusețea creației dumnezeiești. Mântuitorul Iisus Hristos ne îndeamnă să privim spre copii ca spre un model de curăție sufletească și de încredere deplină în Dumnezeu: „Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor” (Matei... 

Lansarea cărții „Năvârneț – sat la răscruce de veacuri și generații”

Lansarea cărții „Năvârneț – sat la răscruce de veacuri și generații”

31 мая 2026

Sâmbătă, 30 mai 2026, în incinta Gimnaziului din satul Năvârneț, raionul Fălești, a avut loc lansarea cărții „Năvârneț – sat la răscruce de veacuri și generații”, semnată de cercetătorul și autorul Tudor Nastas. Evenimentul a reunit numeroși invitați de seamă, printre care Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, însoțit de un sobor de preoți, președintele raionului Fălești, Vadim Roșca, conducerea instituției de învățământ, administrația publică locală, reprezentanți ai mediului cultural, precum și numeroși locuitori ai... 

Binecuvântare pentru elevi în Catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Binecuvântare pentru elevi în Catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

29 мая 2026

În ajunul vacanței de vară la Catedrala episcopală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din municipiul Bălți, au fost înălțate rugăciuni speciale pentru elevii claselor primare ai Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”, cu prilejul încheierii anului școlar și al apropierii vacanței de vară. Însoțiți de cadre didactice, copiii au pășit pragul sfântului locaș pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate pe parcursul anului de studii și pentru a primi binecuvântare înainte de perioada vacanței.  

Pot fi scoase sufletele din iad?

Pot fi scoase sufletele din iad?

28 мая 2026

Da.  Deoarece  se spune: 1) că Jertfa răscumpărării e pentru toţi: vii şi morţi, şi 2) că Dumnezeu are puterea să scoată sufletele din iad, nu omul (Rut 2, 20; III Regi 2, 6; Ps. 48, 16; Matei 12, 32; Rom. 14, 9; I Cor. 15, 19; I Tim. 2, 6; Evr. 9, 22; I Ioan 2, 2 şi Apoc. 1, 18). Puterea şi  iertarea  lui Dumnezeu, Care  împlineşte „orice” vom cere de  la El  (Marcu 11, 24; Ioan 14, 13), sunt fără margini,  iar bunătatea Lui e atât de mare, că numai El poate schimba osânda veşnică a omului.  

10 capete teologice și practice ale sf. Simeon Noul Teolog

  1. Dumnezeu nu este nicăieri pentru cei ce privesc trupește, căci e nevăzut. Dar pentru cei ce înțeleg duhovnicește este pretutindeni; căci e de față, fiind în toate și în afară de toate. El este în toate și aproape de cei ce se tem de El (Ps. LXXXIV, 10), dar mântuirea Lui e departe de cei păcătoși (Ps. CXVIII, 155).
  2. Amintirea lui Hristos luminează mintea și alungă dracii. Lumina Sfintei Treimi, strălucind în inima curată, o desparte pe aceasta de lume și pe cel părtaș de ea îl face să se umple încă de aici, pe cât e cu putință credinciosului, de slava viitoare, ca pe unul ce se află sub lucrarea harului, deși este încă ascuns sub acoperământul trupului.
  3. Dacă, după trecerea celor văzute, nu mai este nimic altceva decât numai Dumnezeu, Care este și va fi, fără îndoială, cei ce se împărtășesc cu îmbelșugare de harul Lui în lumea aceasta, chiar dacă sunt încă pe pământ, s-au unit în cea mai mare măsură cu veacul viitor, măcar că suspină încă împovărați de umbra și de greutatea lor.
  4. Domnul nu fericește pe cei ce învață numai, ci pe cei ce s-au învrednicit mai întâi, prin lucrarea poruncilor, să vadă și privesc în ei înșiși lumina Duhului ce luminează și scânteiază. Căci datorită ei cunosc, prin vederea ei adevărată, prin cunoașterea și lucrarea ei, cele despre care vorbesc și așa învață pe alții. E de trebuință, așadar, ca cei ce vor să învețe pe alții să fie ridicați mai întâi ei înșiși, cum s-a spus, ca nu cumva, vorbind despre cele ce nu le cunosc, să piardă, prin rătăcire, pe cei ce se încred în ei și pe ei înșiși.
  5. Cel ce nu se teme de Domnul nu crede că există Dumnezeu (Ps. XIII, 1). Dar cel ce crede că există se teme de El și păzește poruncile Lui. Iar cel ce zice că se teme de Dumnezeu, dar poruncile Lui nu le păzește, mincinos este (1 Ioan II, 4) și frica de Dumnezeu nu este într-însul. Căci unde este frica de Dumnezeu, e și păzirea poruncilor (Ps. CXI, 1, 4). Iar nefiind aceasta întru noi, și nici păzirea poruncilor, nu ne deosebim întru nimic de păgâni și de necredincioși.
  6. Credința și frica de Dumnezeu și păzirea poruncilor Lui ne răsplătesc pe măsura curățirii noastre. Căci în măsura în care ne curățim, ne ridicăm de la frica de Dumnezeu la dragostea de El și, înaintând, ne mutăm, așa-zicând, de la frică la iubirea lui Dumnezeu. Și atunci auzim cuvântul Lui: „Cel ce are poruncile Mele și le păzește pe ele, acela este cel ce Mă iubește” (Ioan XIV, 21). Și așa adăugăm nevoințe peste nevoințe pentru a ne arăta iubirea prin fapte. Iar întâmplându-se aceasta, El Însuși ne iubește, precum a făgăduit. Iar iubindu-ne, ne iubește și Tatăl Său la fel, venind înainte Duhul, Care împodobește casa noastră, ca prin întâlnirea ipostasurilor în noi, să ne facem locaș al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.
  7. Sălășluirea, întru curăție cunoscută și simțită, a Dumnezeirii celei în trei Ipostasuri în cei desăvârșiți nu e împlinirea dorinței, ci mai degrabă început și cauză a unei dorințe mai puternice. Căci din acel moment, ea nu mai lasă pe cel ce a primit-o să se potolească, ci, ținându-l aprins pururea ca de un foc, îl împinge să se ridice spre flacăra unei dorințe și mai dumnezeiești. Căci neputând mintea să afle o margine și un sfârșit al Celui dorit, nu poate pune nici dorinței și iubirii sale vreo margine, ci, silindu-se să atingă și să dobândească capătul fără sfârșit, poartă în sine pururea dorința nesfârșită și iubirea nesăturată.
  8. Cel ce a ajuns la acest capăt nu socotește că a aflat începutul dorinței sau al iubirii lui Dumnezeu în sine, ci socotește că nu iubește încă pe Dumnezeu, întrucât n-a putut ajunge să cuprindă plinătatea iubirii. De aceea, socotindu-se pe sine cel din urmă dintre toți cei ce se tem de Dumnezeu, se socotește din tot sufletul nevrednic chiar și de mântuirea împreună cu ceilalți credincioși.
  9. „Toate sunt cu putință celui ce crede” (Marcu IX, 23). Căci credința se socotește în loc de dreptate (Rom. IV, 9). „Că sfârșitul legii este Hristos” (Rom. X, 4). Iar credința în El îndreptează și desăvârșește pe cel ce crede. Căci credința în Hristos, socotindu-se în locul faptelor legii și fiind întărită și arătându-se prin poruncile Evangheliei, face pe cei credincioși părtași de viața cea veșnică în Hristos Însuși.
  10. Credința este puterea care ne face să murim pentru Hristos de dragul poruncii Lui și să credem că moartea aceasta este pricina vieții. Ea ne face să socotim sărăcia ca bogăție, neînsemnătatea și umilirea ca slavă și cinste adevărată; iar când nu avem nimic, să credem că stăpânim toate (2 Cor. VI, 10), mai bine-zis că am dobândit bogăția cunoștinței lui Hristos cea nepătrunsă (Efes. III, 8). Ea ne face să privim toate cele ce se văd ca țărână și fum.

Pentru continuarea lecturii, descărcați Filocalia, volumul VI.


К записи есть 1 комментарий

Filocalia, volumul VI.