Principala » Noutaţi » Cine a fost cuvioasa Parascheva și ce biserici au acest hram?

Cine a fost cuvioasa Parascheva și ce biserici au acest hram?

Aceasta s-a născut în satul Epivat din Tracia, nu departe de Constantinopol, și a trăit pe vremea despărțirii Bisericii de la Roma de Biserica sobornicească ortodoxă (1054). A fost crescută de părinții ei în teama de Dumnezeu și în deprinderea faptelor bune creștinești, dar mai cu osebire în deprinderea rugăciunii, a postului și a milosteniei. Nu o dată s-a dezbrăcat de hainele sale cele bune și le-a dat săracilor, îmbrăcând hainele simple ale acelora, ceea ce i-a adus mustrarea și uneori bătaie din partea părinților. Dar fecioara a arătat hotărâre în folosirea averii sale și după moartea părinților ei.
Ca una ce nutrea dorința de a se retrage din lume și de a trăi în singurătate, aproape de Domnul, auzind odată la biserică cuvintele Evangheliei: «Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie» (Marcu 8, 34),
Sfânta a înțeles că, pentru ea, a venit vremea să lase toate și să urmeze pe Mântuitorul.
Moștenind o mare avere de la părinți, împreună cu fratele ei Eftimie — care avea să fie mai târziu episcop la Madita — tânăra Parascheva și-a dăruit săracilor partea ei de moștenire și s-a retras la o mănăstire de fecioare lângă Constantinopol, ducând o viață aspră, la anii tinereții ei, după rânduiala monahilor.
________________________________________
Aprinzându-se de dumnezeiasca dorire, cine va putea spune izvorul lacrimilor și suspinurile ei cele multe și neîncetate, neavând altă grijă decât întâmpinarea Mirelui, zicând:
«Pe Tine, Mirele meu, Te caut.»
Se sârguia vrăjmașul să o ducă la deznădejde, înfricoșând-o prin năluciri și arătări. Dar a biruit pe diavolul, precum David pe Goliat, ferindu-și sufletul și trupul de păcat și de necurăție, și făcându-se mireasă iubită a lui Hristos.
________________________________________
A venit, apoi, îngerul Domnului și i-a zis:
«Să lași pustiul și să te întorci în patria ta, că acolo ți se cuvine să-ți dai trupul pământului.»
Și, înțelegând Cuvioasa că porunca este de la Dumnezeu și că viața ei este scurtă, a lăsat fără voie pustiul și, venind în cetatea împărătească, a intrat în Biserica cea prea frumoasă — în Sfânta Sofia și în biserica Vlahernei, a Născătoarei de Dumnezeu — și a dat laudă lui Dumnezeu că i-a ajutat să-I slujească cu credință.
A plecat apoi la Ierusalim, să se închine Sfintelor Locuri ale Pătimirilor Domnului. Ajungând la ținta călătoriei sale pe pământ și văzând, cu mare mulțumire sufletească, acele sfinte locuri călcate de picioarele Mântuitorului, a zburat ca o pasăre prin pustiul Iordanului și, aflând o mănăstire de fecioare, a intrat într-însa și cânta necontenit laude lui Dumnezeu, vărsând râuri de lacrimi.
O stăpânea o nesfârșită dragoste pentru Mirele Hristos și i se dăruise cea mai înaltă bunătate pustnicească: smerita cugetare. Astfel, nevoindu-se, a ajuns până la 25 de ani.
________________________________________
Cuvioasa Parascheva s-a întors în patria sa, la Epivat. Petrecând acolo încă doi ani, rugându-se pentru sine și pentru toată lumea, și-a dat obștescul sfârșit în mâinile preaiubitului ei Mire, Hristos cel viu, iar trupul ei a fost îngropat lângă biserică.
Trecând vreme de mulți ani, Dumnezeu a descoperit moaștele ei prin vedenii și le-a proslăvit cu faceri de minuni, căci bolnavii și îndrăciții dobândeau tămăduire atingându-se de sfintele ei moaște.
________________________________________
Moaștele Sfintei au fost luate de împăratul Asan și au fost așezate mai întâi la Târnovo, apoi au fost strămutate la Belgrad, pe vremea sultanului Selim al II-lea, și, în sfârșit, au fost aduse la Constantinopol, la biserica patriarhiei.
Aceste moaște, mai pe urmă, Vasile Voievod le-a adus din Constantinopol în Moldova, în orașul Iași, la mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi, la 14 octombrie, în anul 1641 de la Hristos, și au fost așezate în minunata lui ctitorie.
Dimitrie Cantemir, luminatul domn al Moldovei, descrie astfel aducerea acestor sfinte moaște la Iași:
«Sultanul Murad al IV-lea a dat voie Domnului Moldovei, Vasile, să strămute sfintele moaște din biserica patriarhicească a Constantinopolului și le-a câștigat acestora pentru cele înalte și multe binefaceri și slujbe făcute Bisericii celei mari, că a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta otomană ca să ia voie pentru strămutarea sfintelor moaște. Iar toată strămutarea este zugrăvită pe peretele de miază-zi al Bisericii Trei Ierarhi.»
________________________________________
Astăzi, moaștele Sfintei Parascheva se află în biserica Sfintei Mitropolii din Iași.
Cu ale ei sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Felicităm pe preoții, enoriașii și ctitorii, care au hramul bisericilor pe ocrotitoarea Molodvei — cuvioasa Parascheva:

1. Biserica din Bălți și pe protoiereu mitrofor Petru Ciunciuc, secretar eparhial;
2. Biserica din Doltu, r.Fălești și pe preotul Valeriu Musteața;
3. Biserica din Măgureanca, r.Fălești și pe preotul Anatolie Mandric;
4. Biserica din Mărinești, r.Sîngerei și pe preotul Nicolae Munteanu.

Pentru mai multe, vizitați pagina bisericii „Cuvioasa Parascheva” din Bălți, accesând aici.

К записи есть 1 комментарий