versiunea moldoveneasca русская версия


Cum a apărut sărbătoarea Acoperemântului Maicii Domnului?

Cum a apărut sărbătoarea Acoperemântului Maicii Domnului?

13 октября 2025

Praznicul de astăzi, al Acoperământului, a început a se prăznui pentru o pricină ca aceasta: În zilele împăratului Leon cel Înțelept (886–912), în Constantinopol, spre Duminică, făcându-se priveghere de toată noaptea în cinstita biserică a Vlahernei, într-u slava Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, la întâia zi a lunii octombrie, și de față stând mulțimea norodului, fiind ca la patru ceasuri din noapte, Sfântul Andrei, împreună cu ucenicul său, fericitul Epifanie, și-au ridicat ochii în sus și au văzut pe Împărăteasa cerului, pe Acoperitoarea a toată lumea,... 

Trebuie să ne iubim vrăjmașii?

Trebuie să ne iubim vrăjmașii?

11 октября 2025

Duminica a XIX-a după Rusalii are ca text evanghelic Predica de pe munte – iubirea vrăjmașilor (Luca 6, 31-36) „Iubiți pe vrăjmașii voștri și faceți bine celor ce vă urăsc.” (Luca 6, 27). Duminica aceasta ne pune înainte una dintre cele mai înalte și mai grele porunci ale Domnului: porunca iubirii vrăjmașilor. Nimic nu zguduie mai mult firea noastră omenească decât acest cuvânt: „Iubiți pe vrăjmașii voștri.” Este o poruncă ce pare omului de azi imposibilă. Și totuși, ea este măsura desăvârșirii creștine. Prin ea ne deosebim de lumea care iubește doar... 

Anunț pentru 16 octombrie 2025

Anunț pentru 16 octombrie 2025

7 октября 2025

Joi, 16 octombrie 2025, ora 8:30, după Liturghia arhierească, în catedrala „Sf. Împ. Constantin și Elena” din Bălți, va avea loc adunarea trimestrială a clerului din cuprinsul Eparhiei de Bălți și Fălești. Adunarea va fi ordinară: alocuțiunea generală a Înaltpreasfințitului Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, iar la final discuții individuale. Se vor prezenta dările de seamă pentru trimestrul III și se vor discuta cele mai importante subiecte de ordin administrativ și pastoral. Prezența este obligatorie.  

Chemarea la apostolat, în lumina credinței – sfânta Liturghie în catedrala din Bălți

Chemarea la apostolat, în lumina credinței – sfânta Liturghie în catedrala din Bălți

5 октября 2025

Astăzi, în duminica a XVII-a după Cincizecime, în catedrala „Sfinții Întocmai cu Apostolii Constantin și Elena” din municipiul Bălți, a fost săvârșită sfânta Liturghie de către Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi ai catedralei. În liniștea rugătoare a sfântului locaș s-au auzit cuvintele Evangheliei despre chemarea primilor ucenici, care au devenit apoi apostoli și vestitori ai credinței creștine, chemându-i pe toți la pocăință și la împăcare cu Dumnezeu. Cei mai râvnitori credincioși... 

Ascultarea ce aduce minunea

Ascultarea ce aduce minunea

4 октября 2025

Ascultarea ce aduce minunea – Luca 5, 1-11. Astăzi am ascultat o Evanghelie plină de lumină, în care Hristos Domnul, urcându-Se în corabia lui Petru, predică mulțimilor, iar apoi îl cheamă pe Petru și pe ceilalți apostoli la misiunea cea mare de „pescari de oameni”. Minunea aceasta a pescuirii de pe lacul Ghenizaret nu este doar o istorie din trecut, ci un cuvânt viu pentru sufletele noastre, pentru chemarea noastră, pentru viața fiecăruia.  

Talanții Domnului – comoara ascunsă în inima fiecăruia

Talanții Domnului – comoara ascunsă în inima fiecăruia

27 сентября 2025

În duminica a XVI-a după Rusalii, Biserica ne pune înainte pilda talanților, prin care Mântuitorul ne cheamă la o mare responsabilitate: să nu risipim darurile lui Dumnezeu, ci să le înmulțim. Domnul „a dat fiecăruia după puterea lui” (Matei 25,15). Niciun om nu este lipsit de daruri. Unii primesc mai multe, alții mai puține, dar toți avem ceva de lucrat. Oare noi conștientizăm cât de multe talente duhovnicești avem și cum le folosim? Stăpânul care a plecat „departe” este Hristos, Care după Înviere S-a înălțat la cer, dar Care va veni din nou, să ceară socoteală.... 

Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze

Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze

26 сентября 2025

În data de 27 septembrie sărbătorim Înălțarea Sfintei Cruci. Dar știți voi ce este Crucea? Nu este doar un semn din lemn sau din metal pe care îl vedem în biserică sau pe drum. Este mai mult. Crucea este semnul iubirii lui Iisus pentru noi. Când ne facem semnul Sfintei Cruci, oare ne gândim că Iisus S-a jertfit pentru noi pe Cruce? Să nu facem repede, ca și cum am desena ceva în aer, fără să ne pese, din obișnuință sau rutină. Voi știți că semnul Crucii este o rugăciune și o binecuvântare? Când îl facem, chemăm asupra noastră pe Dumnezeu. Deci să-l facem frumos,... 

Meditație duhovnicească în duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci

Meditație duhovnicească în duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci

20 сентября 2025

În această duminică, Biserica ne pregătește pentru marele praznic al Înălțării Sfintei Cruci. Cu câteva zile înainte de a vedea Crucea ridicată în mijlocul bisericii și cinstită de toți, Evanghelia ne pune înainte cuvintele Domnului Iisus: „Nimeni nu s-a suit la cer, decât Cel ce S-a pogorât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Și, după cum Moise a înălțat șarpele în pustie, așa trebuie să Se înalțe Fiul Omului, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3, 13-15). – Suflete al meu, conștiința mea, știi tu ce înseamnă... 

Cinci urmări ale păcatului strămoşesc

1. Păcatul strămoşesc a adus primilor oameni pierderea harului lui Dumnezeu, adică ruperea legăturii cu Dumnezeu, cu ei înşişi şi cu lumea.

2. Pierzând harul, ei au pierdut şi roadele harului. Dacă ar fi ascultat porunca dumnezeiască, Adam şi-ar fi asigurat, cu ajutorul lui Dumnezeu, putinţa de a nu muri, la care ar fi contribuit şi pomul vieţii, de care el nu s-a putut folosi, fiindcă a fost scos din Rai (Fac. 3, 22-23).

3. Prin păcatul lor, primii oameni şi-au pierdut liniştea desăvârşită a trupului, căci păcatul a trezit în ei pofta cărnii. Despărţiţi de cele veşnice şi lunecând spre piericiune, trupurile lor s-au deschis plăcerilor şi necurăţiilor. Firea întreagă s-a îmbolnăvit de păcat «prin neascultarea unuia singur». Pierzând harul care-i acoperea, ei au fost dezbrăcaţi de înălţarea spre Dumnezeu şi de privirea directă a lui Dumnezeu.

4. Acest păcat a mai adus slăbirea chipului lui Dumnezeu în om, prin întunecarea în parte a puterilor sufletului şi prin înclinarea mai mult spre rău decât spre bine. Mintea se mişcă greu, deosebeşte anevoie cele ce are de cunoscut şi mai mult se depărtează decât se apropie de luminile curate ale Duhului. Ea nu mai vede decât anevoie pe Dumnezeu, priveşte mai mult spre lucrurile pieritoare, legate de viaţa trecătoare. Dar această slăbire nu înseamnă ştergerea sau stingerea completă a chipului lui Dumnezeu în om. Omul n-a murit cu totul pentru cele dumnezeieşti. El s-a îmbolnăvit. Chipul lui Dumnezeu în el a slăbit, s-a întunecat. Prin păcatul strămoşesc, primii oameni au pierdut sfinţenia curăţia şi putinţa de a nu muri.

5. Pedeapsa cea mai mare a păcatului a fost moartea, care după Sf. Apostol Pavel este „plata păcatului” (I Cor. 15, 22); moartea, cu cele trei trepte ale ei: trupească, sufletească şi veşnică. Dumnezeu însuşi a vestit primilor oameni că vor muri dacă nu vor asculta porunca (Fac. 2, 17). Neascultând-o, pedeapsa lor a fost moartea. Nu trebuie să se creadă că Adam şi Eva şi-au atras această pedeapsă pentru că au mâncat dintr-un anumit pom purtător de nenorociri şi de moarte, ci numai pentru că au călcat porunca dumnezeiască.


Această ordine reflectă o logică teologică și pedagogică:

  1. Pierderea harului →

  2. Pierderea roadelor harului →

  3. Tulburarea trupului și a firii →

  4. Slăbirea chipului lui Dumnezeu →

  5. Moartea – ca urmare supremă.


К записи есть 1 комментарий

Catehismul