Căutați pe Iisus Nazarineanul cel răstignit?
18 мая 2024Îngroparea trupului şi învierea cea din morți a Domnului nostru lisus Hristos au fost mai dinainte vestite de prooroci. Minunea lui Iona în pîntecele chitului a însemnat mormîntul în care s-a îngropat trupul cel de viață purtător al Domnului. Afundarea chitului cu Iona, în adincurile mării, a însemnat pogorîrea în iad a Mîntuitorului nostru. Ieşirea lui Iona după trei zile din pîntecele chitului a arătat că după trei zile Cel Unul Născut Fiul lui Dumnezeu va învia din morți. Semnul acesta cu Iona, Fiul lui Dumnezeu l-a tilcuit, zicînd: „Că precum a fost Iona în...
Pilda lumânării
13 мая 2024Mai multe #pilde. Chibritul a spus lumânării: -Te voi aprinde azi! -A, nu!, a spus lumânarea. Nu îți dai seama că dacă mă aprinzi, zilele mele vor fi numărate. Nu îmi face un astfel de rău. -Deci vrei să rămâi așa toată viața? Tristă, rece și fără să strălucești vreodată? — a întrebat chibritul. -Dar trebuie să mă ard, iar asta doare și de asemenea, îmi consumă toată energia, — murmură lumânarea. Apoi chibritul i-a răspuns: -Ai dreptate! Dar aceasta este misiunea noastră. Tu și cu mine am fost făcuți să fim lumini și să strălucim!
Să nu fii necredincios, ci credincios! – tâlcuirea Evangheliei în duminica Tomei
11 мая 2024Învierea din morți a Domnului şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos ne încredinţează, mai mult decît orice altă dovadă, că El este Fiul lui Dumnezeu şi Izbăvitorul a toată lumea. Iudeii, ca unii ce nu cred în Hristos, răstălmăcesc proorociile despre Dînsul, susținind, fără socoteală, că unele privesc pe lisus al lui Navi, altele pe Solomon, iar altele pe alţii. Minunile cele preaslăvite, de la zămislirea lui Hristos pînă la moartea şi îngroparea Lui, ei socotesc că sînt asemenea cu cele ce s-au făcut de Moise, de Ilie şi de Elisei. Dar, pentru Învierea cea din...
ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, a coliturghisit la mănăstirea Ciuflea
10 мая 2024În ziua de vineri a Săptămânii Luminate, 10 mai 2024, Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești a coliturghisit la mănăstirea „Sf.M.Mc.Teodor Tiron” din Chișinău, cu prilejul aniversării a 34 de ani de slujire preoțească a Preasfințitului Nicolae, Episcop de Ciadîr-Lunga. Dumnezeiasca Liturghie a fost condusă de Înaltpreasfințitul Anatolie, Arhiepiscop de Cahul și Comrat, de asemenea, participând și Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești și episcopii-vicari: Preasfințitul Ioan, episcopul Sorocii, Preasfințitul Siluan,...
Un pelerinaj de suflet la sfintele mănăstiri
8 мая 2024„Mănăstirea este tinda raiului, casa lui Dumnezeu, poarta cerului, locul împlinirilor, cerul cel de pe pământ și locul în care se arată iubirea lui Dumnezeu” (Părintele Teofil Părăian). În săptămîna luminată, anul 2024, cu ajutorul lui Dumnezeu și binecuvîntarea Înaltpreasfințitului Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, un grup de elevi de la L.T. „Olimp” din or. Sîngerei, a vizitat sfintele mănăstiri din centrul Moldovei: Răciula, Hîrbovăț și Hîrjauca. Organizatorul acestui pelerinaj a fost protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei, profesor...
Festivalul Pascal din raionul Glodeni 2024: „Sub Lumina Învierii”
8 мая 2024Cu binecuvântarea ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, cea de-a X-a ediție a Festivalului – concurs raional al cântecului sacru pascal ”Sub lumina Învierii”, a fost organizat a treia zi după Paști în satul Limbenii Noi. La acest eveniment de suflet au luat parte: părintele-blagocin Victor Guleac, părintele-paroh Andrei Scobioală, conducerea raionului Glodeni, consilieri raionali, funcționari publici, primari și preoți ai localităților raionului. Tradițional, Festivalul pascal are parte de expoziția bucatelor de Paști, cu organizarea primăriilor participante....
Festivalul pascal 2024 din raionul Fălești: „Cânta-voi Dumnezeului meu”
7 мая 2024Cu binecuvântarea ÎPS Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, marți, 7 mai 2024, a treia zi după Paști, în incinta Palatului de Cultură din or.Fălești, a avut loc cea de-a XII-a ediție a Festivalului cântecului Pascal „Cânta-voi Dumnezeului meu”. Activitatea a fost organizată de către Direcția de Cultură a Consiliului raional Fălești în parteneriat cu Blagociniile 1 și 2, Fălești. În deschidere au luat cuvântul Tudor Palade, vice-președintele raionului; Dvorschi Rovena, șef adjunct al Direcției Generale de Educație; părintele-blagocin Ioan Pelin. În cadrul...
Sfințirea chipului marelui domnitor Ștefan cel Mare
6 мая 2024Luni, 6 mai 2024, când Biserica Răsăritului face pomenirea Sfântului Mucenic Gheorghe, este și Ziua Hramului orașului Sîngerei. După sfânta Liturghie un sobor de preoți, avându-l ca protos pe părintele-blagocin Maxim Guzun, au sfințit chipul sfântului Ștefan cel Mare. Acest lucru se datorează inițiativei primarului orașului, Arcadie Covaliov. Sculptura a fost instalată în fața Primăriei. Părintele Maxim a felicitat locuitorii cu Hramul orașului dorindu-le multă sănătate, mântuire sufletească și sărbători luminate.
O istorie a paraclisului Maicii Domnului
Acestea sunt rug?ciunile de suferin?? ale fiilor Îndureraşi adresate Maicii cele milostive care este singura lor ap?r?toare şi speran?? În nevoi.
În cultul cre?tin ortodox exist? dou? Paraclise Închinate Maicii Domnului: primul Paraclis compus de c?lug?rul Teostirict În secolul nou? (unii spun Teofan) şi un al doilea Paraclis. Pe parcursul anului se cÎnt? doar primul Paraclis Închinat Maicii Domnului Îns? pe durata postului Adormirii Maicii Domnului (1-14 august), tipicul bisericesc spune ca primul şi al doilea Paraclis s? fie cÎntate alternativ.
În biserica ortodox? Rus?, echivalentul paraclisului este Moleben, ce are o structur? asemÎn?toare, numai c? se omite canonul, p?strÎnd doar refrenul şi Irmosul cÎnt?rilor trei, ?ase şi nou?.
Paraclisul Preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu
Motivul pentru care aceste slujbe se numesc „Paraclise“ este c? cei credincioşi se adun? pentru a se ruga Maicii Domnului s? mijloceasc? pentru ei la Fiul s?u şi Dumnezeul nostru pentru mÎntuire şi alinare. Acestea sunt rug?ciunile de suferin?? ale fiilor Îndureraşi adresate Maicii cele milostive care este singura lor ap?r?toare şi speran?? În nevoi.
Potrivit profesorului de liturgic? John Fountoulis, deşi cele dou? canoane Închinate Maicii Domnului sunt diferenşiate prin denumirea de „primul“ şi „al doilea“ de fapt ele au acelaşi num?r de cÎnt?ri şi anume treizeci şi dou?. Cu toate acestea, al doilea Paraclis este puşin mai mare. Adev?rata deosebire Între cele dou? este aceea c? al doilea Canon este cÎntat pe un ton mai vioi În timpul postului Adormirii Maicii Domnului.
Nu s-au f?cut prea multe cercet?ri asupra circumstan?elor istorice care au dus la forma final? a versurilor celor dou? Paraclise şi a morfologiei lor.
În ceea ce prive?te Îns? slujba celui de-al doilea Paraclis exist? foarte multe m?rturii. Autorul a fost Teodor II Dukas Lascaris, ?mp?ratul Niceei
Autorul şi originea primului Paraclis
Slujba primului Paraclis al Maicii Domnului este mai veche dec?t ce a celui de-al doilea şi unii i-o atribuie c?lug?rului Teostirict, care a trşit În secolul al nou?lea. alţii consider? c? este lucrarea Mitropolitului Teofan M?rturisitorul din Niceea care a trşit În acelaşi secol. Unii chiar iau În considerare alternativa c? Sf. Ioan Damaschin ar fi fost autorul.
Ceaslovul stabile?te autorul astfel: „Un poem de Teostirict C?lug?rul.“ Unii spun chiar c? aceste dou? nume au aparşinut de fapt aceleiaşi persoane şi c? Teofan ar fi fost numele lui Teostirict Înainte s? devin? c?lug?r.
Cercet?rile recente asupra autorului primului Paraclis stabilesc faptul c? a fost scris de SfÎntul Teostirict M?rturisitorul. Acesta a folosit Canonul Maicii Domnului precum şi alte surse liturgice şi ecleziastice pentru a compune Paraclisul .
SfÎntul Teostirict M?rturisitorul şi lupta sa pentru icoanele sfinte
Teostirict M?rturisitorul, stare?ul Mănăstirii Pelekete din apropierea Prusei, a p?timit pentru Sfintele Icoane sub domnia ?mp?ratului p?gÎn Constantin Copronimul (741-775). Acest sfÎnt este s?rb?torit pe 29 februarie În bisericile slave şi pe 17 martie În bisericile grece?ti.
Teostirict s-a n?scut În Triglia din Bitinia şi s-a c?lug?rit de la o v?rst? fraged? la Mănăstirea SfÎntului Ioan Teologul, cunoscut? de asemenea sub numele de Mănăstirea Pelekete, unde mai t?rziu a şi devenit stare?. În perioad ?mp?ratului Constantin V Copronimul, generalul s?u din Asia Minor, Michael Lachanodrakon a Început o persecuşie aprig? ?mpotriva c?lug?rilor care venerau Sfintele Icoane.
În 763 În seara Joii Mari generalul a venit la Mănăstirea Pelekete În timpul Sfintei Liturghii. Stare?ul Teostirict s?v?r?ea SfÎnta Liturghie ?mpreun? cu 780 de c?lug?ri aflaşi sub ascultarea sa, dintre care 70 de ieromonahi. Dintr-o dat? b?tşi puternice la poarta Mănăstirii au Întrerupt atmosfera solemn? şi 2000 de soldaşi de-ai generalului erau afar? şi strigau, provocÎnd spaim?.
Soldaşii au spart poarta şi au intrat În curte. Generalul Michael Lachanodrakon a dat buzna În biseric? ?mpreun? cu armata şi s-a Îndreptat spre stare?. Generalul i-a smuls SfÎntul Potir şi l-a izbit de podea lovindu-l pe stare? În fa??. Aceast? fapt? a condus la o lupt? Între c?lug?ri şi soldaşi.
V?zÎnd acestea, stare?ul le-a ordonat fiilor sşi duhovnice?ti s? se retrag? iar generalul i-a ÎnmÎnat o h?rtie spunÎnd pe un ton nervos:
„Ia h?rtia asta şi semneaz? imediat ?mpotriva idolilor pe care şi nume?ti icoane ori dac? nu v? vom ucide pe toşi. Este un decret al Regelui Constantin V.“
„Poate vrei s? spui Copronimul“, zise stare?ul Teostirict. „Nu vom semna nimic niciodat? ?mpotriva Sfintelor Icoane la care ne Închin?m“.
Pe cÎnd stare?ul spunea acestea, generalul a ordonat s? Înceap? m?celul. În doar c?teva minute 400 de c?lug?ri au c?zut morşi.
Dup? aceasta generalul a dat un alt ordin: ceilalţi c?lug?ri s? fie legaşi cu lan?uri şi s? fie duşi În curte. Apoi a cerut s? dea foc la fiecare din col?urile Mănăstirii pentru ca totul s? se fac? scrum. Astfel, aceast? minunat? Mănăstire a fost mistuit? de fl?c?ri.
C?lug?rii capturaşi au fost duşi la ?mp?ratul Copronim şi Înf?şi?aşi Înaintea sa.
?mp?ratul l-a Întrebat pe Mihail, generalul armatei: „C?şi sunt?“ Generalul a r?spuns: „40 de ieromonahi, 342 de monahi şi stare?ul.“
Într-un moment de furie ?mp?ratul le-a spus c?lug?rilor: „C?lug?ri netrebnici! Nesupunere şi r?zmeri?? În imperiul meu, Înf?şi?aşi-v?! Sunt Constantin al V-lea şi nu permit s? fiu luat peste picior.“
Un c?lug?r numit Sinesios z?mbind s-a apropiat de ?mp?rat şi i-a zis: „Copronime!“ Noi suntem fiii lui Teostirict şi am Înv??at de la b?trÎnul nostru s? c?lc?m pe capetele diavolilor şi ale iconocla?tilor.“
SpunÎnd asta, c?lug?rul Sinesios şi-a pecetluit destinul. ?mp?ratul a ordonat ca imediat s?-i fie tşiat capul.
Dup? asta ?mp?ratul a luat pe fiecare c?lug?r În parte şi cei ce nu s-au ab?tut de la credin?a Ortodox? au fost decapitaşi În acel moment. În timp ce Constantin se bucura În sufletul s?u, sÎngele a zeci de c?lug?ri martiri curgea ca un r?u.
Dup? m?cel ?mp?ratul i-a ordonat lui Teostirict s? se apropie. SfÎntul s-a apropiat bucurÎndu-se c? poate s?-şi m?rturiseasc? credin?a, dar şi cu triste?e şi lacrimi pentru un asemenea macabru.
MÎnios ?mp?ratul a şipat: „Criminalule! C?l?ule! Ai omor?t 780 de copii de-ai tşi cu un imn, numai ca s? nu renunşi la idolii pe care voi le numişi icoane. Criminalule, vei fi cunoscut În istorie ca un uciga? de copii.“
Stare?ul nu a spus nimic. Îns? s-a Îndreptat spre peretele unde un portret al ?mp?ratului st?tea afi?at l-a dat jos şi l-a c?lcat În picioare. şi apoi a zis: „O astfel de ruşine numai tu o merişi. M? Închin sfintelor icoane şi sunt Însetat de aceast? moarte. De fapt, m? gr?besc s?-i ajung din urm? pe sfinţii mei copii, s? c??tig coroana muceniciei.“
V?zÎnd cum a decurs m?celul, În acel moment mulşi soldaşi şi membri ai gardei ?mp?ratului s-au decis s? se ridice ?mpotriva lui, ÎnspşimÎntÎndu-l. ?mp?ratul a apelat la comandantul armatei s?-l salveze.
Comandantul şi-a scos sabia gata s? o foloseasc?, cÎnd deodat? soldatul Aimilios Teravinos a ridicat sabia, s-a Însemnat cu semnul Crucii şi a scos din sÎnul s?u o icoan? de-a lui Hristos strigÎnd cu putere:
„Fii blestemat ereticule Copronim, şi eu m? Închin sfintelor icoane. Ucide-m?!.“ Astfel a c?zut şi capul lui Aimilios.
A doua zi ?mp?ratul a chemat din nou pe stare? Înaintea sa dar primind aceleaşi r?spunsuri a ordonat s?-i fie tşiat nasul, urechile şi degetele. Apoi cu cle?ti i-au rupt f?şii de piele şi astfel fiind a fost aruncat Într-o temni?? Întunecat? f?r? mÎncare sau ap?, ca s? moar? În aceast? condişie.
Îns? stare?ul Teostirict a supravie?uit În Închisoare timp de nou? ani, datorit? milosteniei avut? de c?şiva soldaşi care şi strecurau În?untru pşine şi ap?.
În anul În care Constantin Copronim a murit, iar fiul s?u Leon al V-lea i-a urmat la tron. Deşi fragil la trup, el avea un suflet bun. Leon a eliberat toşi prizonierii care venerau sfintele icoane. Stare?ul Teostirict a fost de asemenea eliberat şi adus Înapoi În Mănăstirea sa ce acum ajunsese o ruin?.
Teostirict a primit cereri de la Mănăstirile din vecin?tate ca s? vin? la ele dar el a refuzat, preferÎnd s? locuiasc? În Mănăstirea sa, unde a locuit fericit al?turi de „copii“ sşi. Într-un col? al ruinelor s-a decis s?-şi construiasc? o colib? din lemn şi acolo s? trşiasc? singur pentru toat? via?a. Acolo, printre ruinele vechii Mănăstiri şi dup? toate suferin?ele prin care a trecut, a alc?tuit Primul Paraclis al Maicii Domnului. A Început:
De multe ispite fiind cuprins,
Alerg către tine c?utÎnd mÎntuirea mea,
O Maic? a CuvÎntului şi Fecioar?,
De rele şi de nevoi mÎntuie?te-m?.
Dup? trei ani petrecuşi În singur?tate, noi monahi au venit la acest sfÎnt b?trÎn, ce acum nu avea nici degete, nici urechi şi nici nas şi i-au cerut s? le fie stare?. NeÎndr?znind s? se opun? voii lui Dumnezeu, Teostirict i-a luat sub aripa sa şi astfel s-au adunat din nou 800 de monahi În aceeaşi Mănăstire.
Stare?ul Teostirict a mai trşit Înc? 25 de ani al?turi de ucenicii sşi şi astfel Mănăstirea Pelekete a fost reÎnviat?. Pe 17 martie 807, sufletul lui Teostirict a Înt?lnit pe cele ale copiilor sşi martirizaşi iar ultimele sale cuvinte se spune c? ar fi fost: „Icoanei Tale ne Închin?m, Bunule Doamne, cerÎnd iertare pentru p?catele noastre, Hristoase Dumnezeule…“
(Traducerea şi adaptarea: Lucian Filip; sursa: johnsanidopoulos.com)
Motivul pentru care aceste slujbe se numesc „Paraclise“ este c? cei credincioşi se adun? pentru a se ruga Maicii Domnului s? mijloceasc? pentru ei la Fiul s?u şi Dumnezeul nostru pentru mÎntuire şi alinare. Acestea sunt rug?ciunile de suferin?? ale fiilor Îndureraşi adresate Maicii cele milostive care este singura lor ap?r?toare şi speran?? În nevoi.
Din aceași categorie:
- Despre p?catul c?rtelii // 21 декабря 2012 //
- Despre taina mirungerii // 13 августа 2012 //
- Impresiile unui pelerin // 8 августа 2012 //
- Sinodul V ecumenic de la Constantinopol // 7 августа 2012 //
- Fericirile cuviosului Paisie Aghioritul // 18 июля 2012 //
Mottoul zilei:
Tipic:
Caută cuvântul:
Arhiva site-ului:
Categorii:
Vizitatori:
Calendarul postărilor
adunare agenda botezul pruncilor Bălți cateheză catehism cazania condoleanțe din notele Ierarhului eparhia felicitări Făleşti Glodeni judecata universală numerotat ora de Religie pangar partituri pilde post predici proloage sfântul Teofan Zăvorâtul sinaxar singerei tipic video viețile sfinților înainte de cununie înfricoșatei judecăți întrebare