De ce Patriarhia Română e pe calea schismei prin deciziile luate?

Să analizăm împreună câteva dintre deciziile ce rănesc unitatea Bisericii lui Hristos:

1. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie 2024 decide:  punctul 11: Binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Adică, acolo unde deja este o Biserică Canonică, sub omoforul Mitropolitului Onufrie care slujește inclusiv în română (ex. Mitropolitul Longhin Jar), doriți să mai deschideți o biserică… Ceva de genul: Rușii rup din Ucraina cu armele dintr-o parte iar românii vor rupe cu biserica din altă parte. Oare nu e aceeași dorință de expansiune? Oare nu aceasta a fost cauza și Marii Schisme din 1054? Și dacă totuși, e pentru ucrainenii români, de ce Patriarhia Română publică pe pagina lor slujba înmormântării în limba ucraineană? Canonul 2 Sin. II ec. (Autonomia ierarhilor şi a unităţilor bisericeşti) si celelate (34, 37 ap.; 4, 5, 6, 7 sin. I ec; 3 sin. II ec; 8 sin. III ec; 17, 19, 28 sin. IV ec; 8, 25, 36, 38, 39 Trul.; 3, 6 sin. VII ec; 9, 16, 18,19, 20,23 Antioh.; 40 Laod.; 11, 13, 18, 26, 34, 73, 76, 95, 98, 120 Cartag.; 3 Sard.; 14) mai mult…

Rezultatele recensământului, eșec pentru politica românizării R. Moldova?

Recensământul din 2024, lasă tot niște gânduri pentru Sinodul Patriarhiei Române! Din totalul populației care a declarat etnia, la recensământul din 2024, persoanele care s-au declarat moldoveni constituie 77,2% iar români 7,9%. Dintre minoritățile etnice, s-au declarat ucraineni 4,9%, găgăuzi 4,2%, ruși 3,2%, bulgari 1,6% și romi/țigani 0,4%. Biserica Ortodoxă din Moldova a fost, este și rămâne Biserica tuturor, nu doar a românilor! În genere, despre o Biserică etnofiletistă în R. Moldova nu poate fi vorba datorită mai multor considerente: Transnistria, Găgăuzia, Briceni sau Cahul, sunt raioane preponderent vorbitoare de limbă rusă, găgăuză sau a romilor spre exemplu la Soroca. Preoții din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, au știut să rămână exact preoții Întregii Moldove, slujind tuturor în graiul lor, așa încât limba să nu constituie un impediment în unirea lor cu Hristos.

Pentru 7,9% din populație, nu vă pare c-am mult 4 episcopi? Sau, decizia anume în acest context vine? Cu tot cu investițiile de milioane de euro în structura numită „mitropolia basarabiei”, rezultatul este departe de cel așteptat, nu? Fraților, mie mi se pare josnic, antrenarea Bisericii lui Hristos în astfel de jocuri. Misiunea noastră e alta în această lume. mai mult…

Artileria grea

Evident, gândurile mele sunt îndreptate și spre persoana Părintelui Arhimandrit Nectarie Clinici. După câte cunosc, Părintele e destul de apreciat de fiii săi duhovnicești. Părinte, chiar de dragul de a binecuvânta cu amândouă mâinile sunteți gata să vă pierdeți statutul canonic? Este la noi în R. Moldova o expresie frumoasă: e rău soldatul, care nu dorește să devină general. Dar înțelegeți foarte bine faptul că nu veniți în R. Moldova ca să uniți, ci ca să dezbinați Biserica Lui Hristos! Citez: „Slujirea dincolo de Prut reprezintă o misiune sfântă și plină de provocări, dar sunt conștient de importanța acestei responsabilități și de nevoia de a răspunde cu devotament și dragoste chemării lui Dumnezeu. „Vi se pare că veniți într-o țară de musulmani sau de budiști? mai mult…

Se dorește legitimarea canonică a „mitropoliei basarabiei?”

Dacă prin alegerea totuși a unei candidaturi din cuprinsul Patriarhiei Române se dorește legitimarea așa numitei „mitropolii a basarabiei”, fiind aduși oameni cu nume și reputație ireproșabilă, trebuie să vă asigur că vă înșelați amarnic. Părintele Arhimandrit Nectarie (Ionel) Clinci, are statutul canonic și este cleric universal recunoscut, cu reputație ireproșabilă exact până în momentul Hirotoniei de Episcop pentru o entitate necanonică, la care va participa unul sau mai mulți episcopi necanonici (Petru Păduraru, Veneamin Goreanu sau Antonie Telembici). Ca să nu fie loc de interpretare, citez: Canonul 11 apostolic (Osândirea comuniunii cu cei caterisiţi): Dacă cineva, cleric fiind, s-ar ruga împreună cu un cleric caterisit, să se caterisească şi el. (28 ap.; 4 Antioh.; 10 Cartag.). Trebuie să vă amintesc că Petru Păduraru este caterisit… mai mult…

Autonomie doar pe foaie

Chemarea la această treaptă a cuiva din afară, e de fapt o lovitură sub centură și asupra imaginii „mitropoliei basarabiei”. Au autonomie, da episcopii vin din România. Ceva de genul: ”O fi voi buni, da numai conduși de noi!” Sau e altceva la mijloc: Repetarea scenariului din anii 20 ai secolului trecut, când preoții de aici au fost înlocuiți cu preoți din România, astfel forțându-se românizarea populației (sunt cunoscute cazurile când oamenii erau respinși de la Taina Sfintei Spovedanii pentru că nu cunoșteau limba). În aceeași ordine de idei, se cunosc deja tendințe de schimb și de preoți. Tot aici e de menționat și faptul că toți aceștia s-au și retras de frica represaliilor comuniste imediat ce pericolul a bătut la ușă în anii ’40 ai secolului trecut. Păstorii și-au lăsat turma imediat ce lupul a apărut prin preajmă… Probabil, că trebuia să vedem pe viu textul biblic: „Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru oile sale. Iar cel plătit şi cel care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind şi lasă oile şi fuge; şi lupul le răpește şi le risipește” (Ioan 10,11-12). mai mult…

Desemnarea unui episcop vicar pentru ”mitropolia basarabiei” din afară

Recenta decizie de a hirotoni un episcop vicar pentru ”Mitropolia Basarabiei” ridică întrebări firești în Republica Moldova. Alegerea unui episcop din afara granițelor țării sugerează o lipsă de încredere chiar din partea Patriarhiei Române față de cei din ”Mitropolia Basarabiei” și la sigur slăbește unitatea acestei entități, și așa lipsită de credibilitate, pe bună dreptate. Sau se dorește acapararea instituțiilor atât cele de Stat, cât și a celor Eclesiastice. Se ridică o întrebare firească: chiar nu s-a găsit în toată Republica Moldova un clericvrednic de a fi hirotonit episcop? E evident că în cadrul unei entități necanonice, vorba de vrednicie nu poate fi, dar cel puțin să se mimeze, ca în cazul lui Veneamin Goreanu. Alegerea unui episcop din afara țării ridică serioase semne de întrebare asupra moștenirii spirituale lăsate de Petru Păduraru. Dacă în interiorul acestei structuri nu există candidați considerați potriviți, ar fi necesară o reflecție profundă asupra valorii duhovnicești și administrative pe care această mitropolie le cultivă în rândul propriului cler, lipsit astfel nu doar de canonicitate, dar după cum se vede și de credibilitate. mai mult…

Scrisoare deschisă către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhia Română pe calea schismei?

După ce au răstignit pe Iisus, ostaşii au luat hainele Lui şi le-au făcut patru părţi, fiecărui ostaş câte o parte, şi cămaşa. Dar cămaşa era fără cusătură, de sus ţesută în întregime. Deci au zis unii către alţii: Să n-o sfâşiem, ci să aruncăm sorţii pentru ea, a cui să fie; ca să se împlinească Scriptura care zice: „Împărţit-au hainele Mele loruşi, şi pentru cămaşa Mea au aruncat sorţii”. Aşadar ostaşii acestea au făcut. (Ioan 19,23-24). 

Preafericite Părinte Patriarh, Înalt Prea Sfințiți și Preasfințiți Părinți, cu profund respect și preocupare față de unitatea Bisericii lui Hristos, doresc să mă adresez Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitor la recentele decizii ce privesc viața bisericească din Republica Moldova.

Biserica este chemată să fie izvor de pace, unitate și comuniune, iar orice decizie trebuie să fie luată cu responsabilitate pastorală și discernământ duhovnicesc. Contextul actual ridică serioase preocupări referitoare la posibilele efecte ale unor astfel de hotărâri asupra stabilității și unității Ortodoxiei în regiune.

Cuvintele Evangheliei pe care le-am citat dintr-u început ne arată că unitatea Bisericii este asemenea cămășii lui Hristos – un întreg ce nu trebuie sfâșiat. Orice acțiune care duce la dezbinare contravine învățăturilor evanghelice și principiilor canonice. mai mult…

Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului!

Faptele bune, ca şi păcatele, care se săvîrşesc cu trupul, de vreme ce cad sub simțurile trupeşti, fiecare om lesne le aude, le vede şi le pipăie. Însă fapta bună sau răutatea sufletului, care sînt ascunse simturilor trupeşti, şi care nici nu se văd, nici nu se aud, sufletul cu anevoie le simte şi mintea cu anevoie le cunoaşte. Astfel, smerenia este o înclinare a sufletului, sfîntă şi mîntuitoare. Mîndria, în schimb, este o patimă a sufletului, rea şi pierzătoare. Dar numai cu greu cunoaştem şi înţelegem cînd cineva este smerit şi cînd este mîndru. mai mult…

Duminica smereniei. Predica ÎPS Marchel în duminica vameșului și a fariseului

mai mult…

Preoția este arta artelor și știința științelor

20 de maxime ale sfântului Grigorie de Nazians din lucrarea „Cuvânt de apărare pentru fuga din Pont” sau cuvânt despre (fuga de) preoție.

1. Nimic nu mi se pare atât de frumos ca viața pustnicească! Să-ți încui simțurile, să ajungi în afară de trup și de lume; să te adâncești în tine însuți; să nu te apropii de nimic din cele omenești decât atât cât e de neapărată trebuință; să vorbești cu tine însuți şi cu Dumnezeu (cap.7)
2. Unii păstori au să fie învățători, în loc de ucenici ai lui Dumnezeu (cap.8)
3. Virtutea se prinde greu de om, ca și focul de lemne ude (cap.12) mai mult…