versiunea moldoveneasca русская версия


Pescarii de suflete

Pescarii de suflete

5 октября 2024

Mulți dintre noi, văzînd peştii din apă fugind de cea mai mică lovitură dată apei, cred că peştii au un bun auz. Insă ei, fiind lipsiți de organele auzului, nu au simțul auzului, ci sînt cu desăvîrşire surzi. De ce, dar, se mişcă ei şi fug cînd apa este atinsă de ceva? Orice lovire nu este nimic altceva, decît numai mişcarea pe care o face obiectul care loveşte, căci el mişcîndu-se şi învîrtindu-se, mişcă împreună cu sine şi învîrteşte apa pe care o atinge. Peştii sînt lipsiti într-adevăr de auz, însă au simţul pipăitului foarte dezvoltat. De aceea,... 

Felicitare pentru părintele Petru Ciunciuc, secretar eparhial

Felicitare pentru părintele Petru Ciunciuc, secretar eparhial

4 октября 2024

Felicitări părinte Petru, cu ziua de naștere! Vă aducem din suflet urări de mulți ani cu ocazia zilei de naștere! Rugăm pe Dumnezeu să vă binecuvânteze cu multă sănătate, fericire, bucurie și desigur vă să călăuzească pe calea mântuirii! Iar noi, cei ca vă veghem pașii vom merge încrezuți în urma dumneavoastră spre slava cerească, în ce să ne ajute Dumnezeu. E toamnă iar în calendar și asta înseamnă, Că mai petreceți înc-o toamnă, Și mai întâmpinați o alta-n cale Cu frunzele ce cad pe drum agale…  

Roadele nădejdii creștine

Roadele nădejdii creștine

30 сентября 2024

#numerotat, pentru #ora de Religie Înainte de  toate, nădejdea  înaripează sufletul cu o vie dorire spre Dumnezeu. De aceea dă  şi  o  deosebită  putere  şi  trainicie  credinţei.  Astfel cel  ce nădăjduieşte  în  Dumnezeu dobândeşte multe de la El; încât acela este în stare să mute şi munţii, zice Mântuitorul (Marcu 11, 23).  Iar  a muta munţii  se  tâlcuieşte: a birui  cele mai mari piedici. Chiar  se  şi  spune că Sfântul Grigorie Făcătorul  de minuni  (†  270)  ar  fi mutat  cu  adevărat  un munte. Moise, încrezându-se  în ... 

Declarație la întrunirea din 24.09.2024

Declarație la întrunirea din 24.09.2024

25 сентября 2024

 

Anunț pentru adunarea trimestrului III

Anunț pentru adunarea trimestrului III

20 сентября 2024

Marți, 24 septembrie 2024, ora 8:30, după săvârșirea sfintei Liturghii, în catedrala „Sf. Împ. Constantin și Elena” din Bălți, va avea loc adunarea trimestrială a preoților din cuprinsul Eparhiei de Bălți și Fălești. Adunarea va fi ordinară: alocuțiunea generală a Înaltpreasfințitului Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, iar la final discuții individuale. Se vor prezenta dările de seamă pentru trimestrul III și se vor discuta cele mai importante subiecte de ordin administrativ și pastoral. Prezența este obligatorie.  

Dreptmăritorul popor al Moldovei este îndemnat la post și rugăciune sporită

Dreptmăritorul popor al Moldovei este îndemnat la post și rugăciune sporită

19 сентября 2024

Clerul și credincioșii sunt îndemnați a ține post vreme de trei zile (25-27 septembrie), pentru a cere de la Bunul Dumnezeu pace și unitatea credinței în țara noastră și în întreaga lume, iar în ziua prăznuirii Înălțării Sfintei și de viață dătătoarei Cruci, 27 septembrie, creștinii să participe la Dumnezeiasca Liturghie și să primească Trupul și Sângele Mântuitorului, apoi, la ora 12:00 să se tragă clopotele vreme de 15 minute. Dumnezeu să binecuvânteze Țara noastră Moldova, stăpânirea, oastea și pe binecredincioșii creștini! † VLADIMIR, MITROPOLIT... 

De ce să ne bucurăm la Nașterea Maicii Domnului?

De ce să ne bucurăm la Nașterea Maicii Domnului?

18 сентября 2024

Trebuie sa stim fratilor, ca afara de cununa Duminicilor de peste an si afara de cununa sarbatorilor Domnului Hristos, anul duhovnicesc mai cuprinde si cununa sarbatorilor Sfintilor. Cea dintai mare sarbatoare din cununa Sfintilor de peste an este sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului, praznuita la 8 septembrie, adica ziua de astazi. Se si cuvenea, de altfel, sa intalnim sfintenia Maicii Domnului din cele dintai zile ale anului nou bisericesc, Maica Domnului fiind sfintenia omeneasca cea mai inalta, cunoscuta si cinstita in Biserica.  

Liturghia sobornicească din satul Măgura

Liturghia sobornicească din satul Măgura

16 сентября 2024

Marți, 17 septembrie 2024, când Biserica face pomenirea minunilor săvârșite la icoana Maicii Domnului „Potir Nesecat”, în paraclisul Sfinților Arhangheli din satul Măgura, raionul Fălești, a avut o frumoasă Liturghie sobornicească. La invitația starețului mănăstirii de lângă satul Izvoare, arhimandritul Zosima Aftene, la sfânta slujbă au participat atât localnici, cât și enoriași și ctitori din diferite sate. Răspunsurile mari au fost date de corul mixt blagocinal „Axion”. La finalul slujbei a fost săvârșit un acatist în cinstea Maicii Domnului, „Potir Nesecat”,... 

DIN NOTELE IERARHULUI: Sărbătorile sfinte

Un loc aparte în viața noastră îl ocupă sărbătorile bisericești. Nu întotdeauna conştientizate pînă la capăt, ele totuși ne zguduie pînă în adîncuri, ne opresc din goana deșartă cotidiană, ne readuc la calm, la realitate.
Venite de undeva din adîncul istoriei încărunțite, păstrate cu sfințenie și transmise nouă de străbunii noştri, de cele mai multe ori nu tare luminați de mare știință de carte, ele, sărbătorile sfinte, își păstrează vigoarea chiar pînă acum, în ciuda veacului minunilor electronice. Mirosind a vechime și împotrivindu-se cu înverşunare reformelor veacului plin de deşertăciuni, ele își păstrează frumoasele podoabe şi farmecul mîngîietor de suflet, trăgînd peste vîltoarea frămîntărilor cotidiene celestul lințoliu al eternităţii.
Zbuciumatul ritm la care este supusă astăzi întreaga societate, mișcarea haotică ce, doar la prima vedere, se crede fără de sfîrşit, veşnica căutare de ceva mai bun și poleit cu mai mult confort — toate acestea prezintă viu interes pînă la un timp, ca, la o anumită etapă, să se ofilească, să-și piardă strălucirea, rămînînd pradă indiferenței. Și numai sărbătorile bisericeşti, blagoslovite de Cel de Sus, își păstrează cu demnitate veşmîntul statorniciei, fără să țină cont de gusturile mereu schimbătoare ale prezentului, de deşertăciunea lumească.
De ce totuşi în lumea asta schimbătoare, zdruncinată de evoluția rapidă a evenimentelor, cînd noul, nedovedind să se învechească, de-acum nu mai prezintă interes, sărbătorile bisericeşti, vechi de cînd lumea, cu conținutul lor îngălbenit de scurgerea veacurilor, totdeauna sunt trăite de către creştini ca întîia oară? Răspundem: pentru că ele sunt păstrătoare de har dumnezeiesc care n-a fost, nu este și nu va fi străin sufletului nostru. Asta le face sfinte şi mereu dorite.
Au sărbătorile noastre bisericești ceva nepămîntesc ce le face ademenitoare. Un Glas etern le cheamă, un Cuget înnoitor le îndeamnă către noi, un Înger le îmbracă în haina veşniciei, scoțîndu-ni-le în față drept călăuză, drept povaţă.
Provenienţa sărbătorilor bisericeşti este de origine duhovnicească. În cel mai fericit mod, ele leagă pămîntul de cer şi omul de Dumnezeu. Sărbătorile aduc linişte cerească pe pămîntul nostru zbuciumat, aduc pace-n suflet și bunăvoinţă, bunătate între oameni. Ele, pe bună dreptate, domnesc ca nişte împărătese maiestuoase peste rutina vieții noastre zilnice. Trecînd prin negura încercărilor regimurilor totalitare, ele şi-au păstrat identitatea, veacuri întregi purtînd mesaj duhovnicesc pentru însetații de sacru şi de dreptate sfîntă.
Un caz aparte, de reală valoare, ar fi atitudinea noastră, a creștinilor, față de sărbătorile bisericești. Pentru că sunt de origine duhovnicească şi leagă, cum spuneam, pămîntul de cer şi omul de Dumnezeu, ele merită toată atenția și străduinţa noastră ce constă în a ne apropia cu viața de Cel sărbătorit, pentru că în asta rezidă, de fapt, esența sărbătorii.
O abatere de la adevărul sacru este opinia unora că sărbătorile bisericeşti pot şi trebuie marcate doar la mese mari cu bucate. E şi acesta un element al sărbătorii, nu negăm. Esența sărbătorii e însă logodirea cugetărilor noastre cu îndemnurile şi învățăturile sfintului sau cu evenimentul sărbătorit. Iar această logodire se realizează cel mai reuşit prin frecventarea slujbelor bisericeşti, citirea Sf. Scripturi şi a vieții sfinților.
Toate acestea, luate în ansamblu, au servit drept izvor de inspirație duhovnicească străbunilor noştri care au supraviețuit, înfruntînd lipsuri şi strîmtorări, doar cu ajutorul lui Dumnezeu, Căruia I-au slujit cu toată firea și întreaga conştiinţă.
Ţine de datoria noastră, a contemporanilor, să păstrăm tradiţia creştinească şi s-o transmitem generațiilor viitoare. E o misiune sfîntă și plăcută lui Dumnezeu de care poporul nostru s-a călăuzit de la începuturi. Vă îndemn s-o prelungim și noi, ținîndu-ne cu toții de tradițiile noastre creştineşti. Adevăr este, cine-şi uită obîrşia n-are de unde, n-are cum să se învrednicească de un viitor demn de menirea ce i-a juruit-o Cel de Sus pe acest pămînt. Dumnezeu să ne ajute.


К записи есть 1 комментарий

(Revista Făclia, 01.2011)