versiunea moldoveneasca русская версия


De ce postim în ajunul Botezului Domnului?

De ce postim în ajunul Botezului Domnului?

17 января 2025

Sărbătoarea Botezului Domnului, celebrată pe 6/19 ianuarie, este precedată de o zi de post aspru, cunoscută sub numele de ajunul Botezului Domnului. Această zi de post, ce datează din secolele IV-VI, era destinată pregătirii catehumenilor prin post și rugăciune pentru a primi botezul în ziua praznicului Botezul Domnului. După botez, aceștia puteau participa pentru prima dată la Liturghia credincioșilor și se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului. Postul din 5/18 ianuarie are rolul de a ne pregăti duhovnicește pentru a gusta cu vrednicie din Agheasma Mare și pentru... 

Fișă-pliant la sărbătoarea Botezului Domnului

Fișă-pliant la sărbătoarea Botezului Domnului

15 января 2025

Cu binecuvântare, recomandăm tuturor parohilor să distribuie acest pliant la fiecare casă, odată cu vizita pastorală. Printează în word sau pdf. Izvoarele credinței. Ziarul parohial, nr.1, din 18.01.2025. „Să luăm aminte”. Motoul zilei: „Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28,19), „Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, (învățătorii mincinoși = ereticii), care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori” (Matei 7,15). Vă felicit, dragii mei creștini,... 

Mesajul de felicitare al ÎPS PETRU, Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni, adresat ÎPS MARCHEL, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, cu ocazia zilei sfântului ocrotitor

Mesajul de felicitare al ÎPS PETRU, Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni, adresat ÎPS MARCHEL, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, cu ocazia zilei sfântului ocrotitor

12 января 2025

Înaltpreasfințite MARCHEL, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, în această zi deosebită și semnificativă, pentru Înaltpreasfinția Voastră, când îl cinstiți pe sfântul al cărui nume îl purtați cu multă demnitate și bucurie duhovnicească din ziua călugăriei, dorim a Vă adresa alese cuvinte de felicitare și urări de bine. Cu acest binecuvântat prilej, Vă dorim ca Dumnezeu să Vă dăruiască ani binecuvântați de mâna Sa Proniatoare, întărindu-Vă sufletește în toată lucrarea cea mântuitoare și în înalta slujire bisericească. Pe drumul vieții pământești... 

ÎPS Mitropolit Vladimir a adresat mesaj de felicitare Arhiepiscopului Marchel de Bălți și Fălești cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

ÎPS Mitropolit Vladimir a adresat mesaj de felicitare Arhiepiscopului Marchel de Bălți și Fălești cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

12 января 2025

Biserica Ortodoxă cinsteşte astăzi, 11 ianuarie, pe Cuviosul Marchel, egumenul Mănăstirii Neadormiților (485). În această zi, Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscopul de Bălți și Fălești, îşi cinsteşte ocrotitorul spiritual. La acest moment de sărbătoare, Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova i-a adresat un mesaj de felicitare. Înaltpreasfinția Voastră, Înaltpreasfințite Arhiepiscop Marchel, Vă aducem sincere felicitări și urări de bine cu ocazia prăznuirii Patronului ceresc al Înaltpreasfinției Voastre, Cuviosul... 

Sărbătoarea Sf.Cuv. Marchel, marcată cu evlavie în catedrala din Bălți

Sărbătoarea Sf.Cuv. Marchel, marcată cu evlavie în catedrala din Bălți

11 января 2025

Într-o atmosferă festivă, joi, 11 ianuarie 2025, când Biserica Ortodoxă prăznuiește pe Sfântul Cuvios Marchel, egumenul mănăstirii Neadormiților, în catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din municipiul Bălți a fost săvârșită sfânta Liturghie. Slujba a fost oficiată de omagiatul zilei, Înaltpreasfințitul Marchel, Arhiepiscop de Bălți și Fălești, alături de Preasfințitul Ioan, Episcop de Soroca și Drochia și Preasfințitul Filaret, Episcop de Căpriana. Sărbătoarea a fost deosebită de frumoasă, pentru că împreună s-au rugat foarte mulţi preoţi,... 

Mesajul de felicitare adresat Înaltpreasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

Mesajul de felicitare adresat Înaltpreasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

10 января 2025

Înaltpreasfinția Voastră, în această zi aleasă, se-nalță gând curat, cu urări de bine, smerite și senine. Vă înconjurăm cu rugăciuni divine cu prilejul sfânt al zilei onomastice. Cerem Domnului sănătate multă și har de Sus să aveți, ani lungi, binecuvântați, drept învățând Cuvântul dumnezeiesc, luminând suflete în adevăr ceresc. Noi, cler și enoriași, cu drag azi ne-adunăm, în rugă fierbinte să vă bucurăm.  

Reportaj: Cum a fost sărbătorită Nașterea Domnului în Eparhie

Reportaj: Cum a fost sărbătorită Nașterea Domnului în Eparhie

7 января 2025

Hristos se naște slăviți-L, Hristos din ceruri întâmpinați-L! Fie ca această sfântă sărbătoare a Nașterii Domnului să vă aducă în sufletul vostru lumina speranței și căldura iubirii divine! În liniștea nopții de Naștere, când stelele par să cânte slavă cerurilor, să simțiți harul și pacea revărsându-se asupra voastră și asupra familiilor voastre. Domnul, născut în umilința ieslei, ne învață puterea credinței și a iubirii necondiționate. Să ne bucurăm de darul vieții, să răspândim bunătate și să ne unim inimile în rugăciune. Fie ca fiecare zi... 

Duminica OrtodoxieiНеделя 1-я Великого поста. Торжество Православия

Rabi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu,
Tu esti ?mp?ratul lui Israel! (Ioan I, 49)
      Ast?zi este prima duminică din Postul Mare, numit? «Duminica Ortodoxiei» sau «a cinstirii sfintelor icoane». 

В день Торжества Православия мы празднуем церковное событие: заключение эпохи семи Вселенских соборов. На седьмом Вселенском соборе был провозглашен догмат об иконах, который говорит нам, что, став человеком, Бог стал изобразим, что воплощением Своим невидимый, непостижимый Господь приобрел человеческий лик, и что лик Божий может быть запечатлен линиями и красками; не как портрет, а как внутренний, таинственный образ Божий, познанный, пережитый, знаемый в Церкви.

      A trecut prima s?pt?mÎn? din SfÎntul Post, numit? şi «S?pt?mÎna Mare». Ne bucur?m c? bisericile iar?şi s-au umplut de credincioşi, c? aşi postit cu toşii şi c? v? Îndreptaşi cu credin?? şi evlavie spre Dumnezeu, MÎntuitorul şi n?dejdea noastr?.
      CuvÎntul  din Duminica Ortodoxiei trebuie s? Înceap?, cu Întrebarea: Ce este Ortodoxia?
    
Ortodoxia este adev?rata cunoa?tere a lui Dumnezeu şi cinstire a lui Dumnezeu. Ortodoxia este Închinarea la Dumnezeu În Duh şi Adev?r. Ortodoxia este proslăvirea lui Dumnezeu prin adev?rata Lui cunoa?tere şi Închinare la El. Ortodoxia este proslăvirea de către Dumnezeu, prin d?ruirea harului AtotsfÎntului Duh, a omului care sluje?te Lui cu adev?rat. Duhul este slava cre?tinilor (Ioan 7, 39). Unde nu este Duhul, acolo nu este Ortodoxie.
      Nu este Ortodoxie În Înv???turile şi filosof?rile omene?ti: În ele domne?te ?tiin?a cu nume mincinos, care e road? a c?derii. Ortodoxia este Înv???tura SfÎntului Duh, dat? de Dumnezeu oamenilor spre mÎntuire.  «Cine voie?te s? se mÎntuiasc?, mai Înainte de toate, se cade lui s? şin? credin?a soborniceasc? pe care dac? nu o va p?zi omul Întreag? şi f?r? de prihan?, f?r? nicio Îndoial?, va pieri pe veci».
        Biserica lui Hristos dreptm?ritoare pr?znuie?te ast?zi un mare a?ez?mÎnt apostolesc şi sobornicesc, anume cultul sfintelor icoane. Acesta s-a a?ezat prin hot?r?rea SfÎntului şi marelui Sinod Ecumenic al ?aptelea de la Niceea din anul 787, la care au luat parte trei sute ?aizeci şi ?apte de Sfinţi P?rinşi şi o sut? treizeci şi ?ase de arhimandrişi şi stareşi de Mănăstiri. Sinodul a fost condus din partea Bisericii Ortodoxe de R?s?rit de SfÎntul Tarasie, Patriarhul Constantinopolului. Din partea Bisericii de Apus, a fost Petru, Arhiepiscopul Romei, Însoşit de Petru, prezbiter şi egumen al Mănăstirii SfÎntul Sava din Roma, din partea Papei Adrian.
      Toşi ace?ti Sfinţi P?rinşi au hot?r?t cinstirea Sfintelor Icoane şi au dat anatema pe toşi ereticii lupt?tori de icoane, de la care mulşi sfinţi au suferit mari prigoane şi moarte timp de aproape dou? secole, de la Leon Isaurul, primul lupt?tor ?mpotriva sfintelor icoane, şi pÎn? la Teofil, cel de pe urm?. Dup? moartea lui Teofil, prin r?vna ?mp?r?tesei Teodora şi a Sfinţilor P?rinşi, s-a stabilit din nou dreapta credin?? şi cinstirea sfintelor icoane, cum a fost şi pe vremea MÎntuitorului şi a Sfinţilor Apostoli, c?ci Iisus Hristos, prin minune nef?cut? de mşini, a zugr?vit chipul fe?ei Sale pe mahram? şi l-a trimis lui Avgar, regele Edesei. Dup? tradişia apostolic?, sfÎntul apostol şi evanghelist Luca, fiind mare pictor, a zugr?vit chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus În bra?e pe cÎnd era ea În via??. Acest mare adev?r ?l adevere?te şi SfÎntul Sinod al 7-lea ecumenic, zicÎnd: «Noi p?str?m predaniile Bisericii, pe cele scrise, dar şi pe cele din tradişia nescris?»
      SfÎntul Ioan Damaschin, care a suferit mult pentru sfintele icoane, scrie despre ele: «În orice lucru este bine de cunoscut ce este În el adev?rat sau mincinos şi care este scopul lui, bun sau r?u». Tot a?a, cÎnd este vorba despre sfintele icoane, trebuie de cercetat dac? ele sunt adev?rate şi pentru care scop sunt f?cute. Dac? ele sunt adev?rate şi slujesc spre slava lui Dumnezeu şi a sfinţilor Lui, spre a Îndemna la fapte bune, spre Îndreptarea f?r? de prihan? şi spre mÎntuirea sufletelor, apoi noi trebuie s? le primim şi s? le cinstim, Îns? nu În alt fel, dec?t ca pe Închipuiri, ca pilde, ca exemple, ca pe ni?te c?rşi pentru oameni, ca pe monumente.
Fiindc? nu toşi ?tiu a citi şi nu pot s? se Îndeletniceasc? cu citirea, P?rinşii au judecat ca toate faptele lui Hristos vrednice de m?rire s? le Închipuiasc? pe icoane care ar sluji la scurte amintiri. De multe ori se Înt?mpl? c? noi nu gÎndim la patimile MÎntuitorului, dar, Îndat? ce vedem icoana r?stignirii lui Hristos, ne aducem aminte de mÎntuitoarele Lui patimi, c?dem şi ne Închin?m, nu materialului, ci Celui ce este Închipuit.Asemenea este şi cu Închinarea, adic? ne Închin?m nu materialului din care este f?cut? Evanghelia sau Crucea, ci la aceea ce se Închipuie?te prin ele, adic? la puterea Duhului SfÎnt ce izvor??te din ele.
Noi nu ne Închin?m materialului din care sunt f?cute icoanele. Dac? Înaintea noastr? se afl? icoana Domnului, noi ne rug?m, zicÎnd: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajut?-ne şi ne mÎntuie?te!» 
CÎnd ?mp?ratul iconomah, aidoma sectanşilor no?tri, afirma pe nedrept c? la cele ?ase Sinoade Ecumenice n-ar fi fost icoane şi c? despre dÎnsele nu s-a vorbit, atunci Papa Grigorie şi scria; «?mp?rate, vezi c? nimic nu s-a spus nici de pşine, nici de ap?, nici nu s-a spus c? se cuvine a mÎnca sau bea. Îns? tu ?tii, dup? tradişie, c? acest lucru este necesar pentru Întemeierea vieşii. A?a şi despre icoane era cunoscut din Tradişie. Înşişi arhiereii aduceau icoane la Sinod şi niciun om iubitor de Hristos nu porne?te la drum şi nu-şi face c?l?toria f?r? de icoane. A?a fac oamenii lucr?tori de fapte bune şi pl?cuşii lui Dumnezeu».
      SfÎntul Grigorie de Nyssa vorbe?te despre Închipuirea aducerii lui Isaac ca jertf? de către Avraam, icoana spre care, atunci cÎnd c?uta, v?rsa din ochi lacrimi de umilin??. El mai vorbe?te şi despre icoana sfÎntului şi Marelui mucenic Teodor Tiron şi despre icoana lui Hristos. Iar SfÎntul Ambrozie de Milan, vorbind despre vedeniile care le-a avut Înaintea descoperirii moa?telor sfinţilor mucenici, Ghervasie şi Protasie, m?rturisea c? i s-a ar?tat Apostolul Pavel, a?a cum este Închipuit pe icoan? (Scrisoarea 35).
      Pentru oamenii f?r? ?tiin?? de carte şi pentru copii, Sfintele Icoane sunt ca şi Biblia. Ceea ce În Biblie este tip?rit cu litere pe icoane este zugr?vit cu vopsele. De pild?, despre patimile MÎntuitorului nostru Iisus Hristos nu va putea citi În Biblie cel ce nu ?tie carte, Îns?, privind la icoanele reprezentÎnd suferin?ele lui Hristos, el va În?elege cu mintea ce este pictat pe icoane şi va simşi mai mult? evlavie În inima sa. Biserica lui Hristos cÎnt? a?a: «Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putin?? oamenilor, spre Care nu cuteaz? a c?uta o?tile Îngere?ti…» şi În alt loc zice despre Maica Domnului: «Iar prin tine, Preacurat?, S-a ar?tat oamenilor CuvÎntul Întrupat, pe Care, m?rindu-L cu o?tirile cere?ti, pe tine te fericim».
     V? Îndemn, iubi?i credincio?i, s? continuaşi a posti tot postul, s? v? rugaşi, s? citişi c?t mai mult SfÎnta Scriptur?, s? faceşi dup? putere milostenie. Astfel veşi simşi bucurie şi pace În suflet.S?-l rug?m pe Fiul lui Dumnezeu s? Înt?reasc? dreapta credin?? şi evlavia ortodox?, ca s? biruim cu puterea Lui pe diavoli şi pe sectanşii hulitori, dar şi pe necredincioşi.Astfel s? trşim veÎnic În bucuria şi iubirea lui Dumnezeu. Amin.
Protodiacon Maxim Guzun, cleric la biserica
 Sf. Mare Mucenic Gheorghe din or.Sîngerei.

Как это дивно: у Бога – лик, и этот лик мы можем созерцать; и перед иконой, которая выражает церковный опыт, церковное знание о Боге, мы действительно можем преклонить колена с любовью, с благоговением, с нежностью. Бог стал одним из нас, не переставая быть непостижимым, великим Богом, самой Жизнью, самой Святостью, самой Непостижимостью. И вместе с этим по-новому озаряется слово Ветхого Завета о том, что мы созданы по образу Божию; каждый из нас – икона. Как это дивно! Взирая друг на друга, так же, как когда мы взираем на икону, мы можем взором веры, взором любви, взором богопочитания прозреть образ Божий.

Есть в Новом Завете слово о том, что нам надо отдавать кесарю кесарево и Богу – то, что принадлежит Богу. Сказано было это слово, когда Спасителю Христу был представлен динарий с запечатленным лицом, образом римского кесаря, и Он отозвался: отдавайте то, на что легла печать мира, печать власти, печать земли, тем, кому это дорого; а Богу отдавайте то, что запечатлено Его печатью… И каждый из нас – образ Божий, на каждом из нас эта печать, которая делает нас Божиими, и этого мы не можем отдать никому – только Богу.

И сегодняшний праздник икон говорит нам не только о рукописных иконах, не только о том, что Бог изобразим, что Бог стал человеком и у Него человеческий лик и образ; но говорит также, как нам надо относиться к тому, что каждый из нас – святая икона Божия. Как должны мы относиться к себе и друг другу, если только мы это понимаем, если только мы можем об этом вспомнить! Бывают иконы оскверненные, попранные, изуродованные человеческой злобой; и эти иконы нам делаются так дороги, словно это иконы-мученицы; эти иконы нам хочется оберечь, окружить любовью, охранить, потому что они так пострадали от человеческой неправды… Так должны мы смотреть и друг на друга, когда человека изуродовал грех, когда человек ранен, когда так трудно в нем прозреть красоту и славу Божию; тогда-то нам надо глубоко вглядеться в этот святой и оскверненный образ, тогда-то надо приложить весь труд, всю любовь, все благоговение наше, чтобы эта икона, не на древе написанная, а в душе человека, в облике и в образе его, очистилась, исцелилась, вновь освятилась, стала иконой во славу Божию.

И вот, вступим сегодня во вторую седмицу Великого поста, в конце которой святой Григорий Палама будет провозглашать славу человека, будет говорить, что Божия благодать, живущая в человеке, почивающая на нем, касающаяся его, исцеляющая, творящая его новым, что эта благодать – Сам Бог, вселяющийся в нас. Как благоговейно должны мы глядеть друг на друга, как трепетно и благоговейно относиться друг к другу, невзирая на наши немощи, слабости, грехи, ибо мы – образ: оскверненный и, однако, освященный. Аминь.

Митрополит Сурожский Антоний
Электронная библиотека
«Митрополит Антоний Сурожский»

www.zakonbozhiy.ru

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.