versiunea moldoveneasca русская версия


Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

20 августа 2017

Duminică, 20 august 2017, în orașul Fălești, cartierul Dacia, a avut loc adunarea creștinilor pentru construcția unei noi biserici cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”. Adunarea a fost convocată de preotul responsabil pentru cartierul Dacia, părintele Ioan Buciuceanu. La întrunire a fost prezenți: părintele — blagocin Oleg Fistican; primarul orașului Vladimir Rusu, dar și alte persoane care s-au implicat la primele etape ale construcției bisericii. Părintele Oleg a prezentat creștinilor o dare de seamă  

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Dreapta şi reaua întrebuinţare a limbii

vindecarea-a-doi-orbi.jpg„Orice om să fie grabnic la ascultare, zăbavnic la grăire” (Iacov 1, 19) „Mulţimea cuvintelor nu scuteşte de păcătuire” (Pilde 10, 19). Nu este nici un mădular al trupului prin care diavolul să poată aşa de lesne a ne amăgi şi a ne pierde, ca printr-o limbă neînfrânată şi printr-o gură nepăzită. Prin ele săvârşim greşeli nenumărate şi fărădelegi grele, iar cât de uşor poate cineva păcătui cu limba ne arată înţeleptul Sirah prin cuvintele: „Mulţi sunt cei ce au căzut de sabie, dar mai mulţi au pierit prin limba lor” (Sirah 28, 19).

Cât de grea însă este această cădere, arată acelaşi înţelept, în alt loc, prin cuvintele: „Mai bună este căderea pe pământ, decât căderea din pricina limbii” (Sirah 20, 19). El voieşte să zică prin aceasta că este mai bine a cădea jos de pe un loc înalt şi a fi zdrobit, decât a vorbi un cuvânt care să arunce sufletul nostru în pierzare.

Sirah, însă, nu numai că vorbeşte despre cădere, dar ne şi îndeamnă cu toată osârdia de a nu cădea, şi de aceea zice: „Fă gurii tale uşă şi încuietoare” (Sirah 28, 28), nu ca şi cum noi, literar, ar trebui să punem lacăt la gură, ci pentru a opri cu toată îngrijirea gura noastră de la vorbe deşarte.

În alt loc, Sfânta Scriptură ne arată că noi, pentru păzirea limbii, pe lângă râvna noastră proprie, avem nevoie şi de ajutorul lui Dumnezeu, spre a putea ţine în frâu această fiară sălbatică. Psalmistul, întinzând mâinile la cer, zice: „Ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară; pune, Doamne, pază gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele” (Psalmul 140, 2-3).

Iar Sirah, cel amintit mai sus, zice: „ O, de ar pune cineva pază gurii mele, şi peste buzele mele pecetea înţelepciunii!” (Sirah 22, 30).

Vezi cum amândoi, şi înţeleptul Sirah şi psalmistul, se tem de păcatele limbii, le tânguiesc, dau sfaturi împotriva lor şi se roagă ca limba să fie totdeauna păzită şi privegheată cu îngrijire?

Dar vei întreba tu, pentru ce ne-a dat Dumnezeu acest mădular, dacă el pricinuieşte atâtea nenorociri? Pentru aceea, răspund eu, că ea aduce şi foarte mult folos. Aşa, dacă suntem cu luare-aminte, limba aduce numai folos şi nici o vătămare. Ascultă ce zice înţeleptul Solomon: „În puterea limbii este viaţa si moartea” (Pilde 18, 21). Acelaşi lucru îl arată şi Hristos prin graiurile: „Din cuvintele tale te vei îndrepta, şi din cuvintele tale te vei osândi” (Matei 12, 37). Adică limba se poate întrebuinţa în două feluri şi stă în puterea ta cum să o întrebuinţezi.

De asemenea, şi sabia se poate întrebuinţa în două chipuri. De o întrebuinţezi împotriva vrăjmaşului, ea este pentru tine o unealtă de mântuire; iar dacă tu cu dânsa te răneşti pe tine, pricina rănirii tale nu este firea fierului, ci propria ta voinţă.

Tot aşa trebuie să gândim despre limbă, încă şi ea este o sabie ce se poate întrebuinţa în două chipuri. Ascuţeşte-o deci, pentru ca să pârăşti propriile tale păcate, dar nu o întrebuinţa ca să vatămi pe fratele tău. De aceea, Dumnezeu a îngrădit limba cu un zid îndoit, adică cu dinţii şi cu buzele, pentru ca ea să nu poată cu uşurinţă şi fără băgare de seamă a rosti cuvinte deşarte. Aşadar, ţine-o în frâu. Când ea nu voieşte să asculte, pedepseşte-o cu dinţii. Este mai bine ca ea, acum, când voieşte a păcătui, să sufere o muşcătură dureroasă, decât acolo, în focul cel veşnic, să dorească în zadar o picătură de apă şi să fie lipsită de toată mângâierea.

Iar păcatele care se săvârşesc cu limba sunt de multe feluri. De la ea vin hulirile, batjocorile, vorbele de ruşine, pârele mincinoase, jurămintele şi încălcările de jurământ.

Şi cu atât mai mult este de nevoie să ne înfrânăm limba şi să nu vorbim multe, căci: „Mulţimea cuvintelor nu scuteşte de păcătuire”, precum zice Solomon (Pilde 10, 19). Numai când ai să zici ceva folositor, numai atunci deschide buzele tale; iar dacă nu ştii nimic trebuincios şi însemnat, taci! Dar dacă totuşi voieşti să vorbeşti, cântă nişte cântări duhovniceşti.

Îndeobşte să obişnuim limba noastră a vorbi numai lucruri bune, numai a mustra propriile noastre păcate, iar viaţa altor oameni a o lăsa judecăţii Aceluia Care ispiteşte inimile şi rărunchii. Cu chipul acesta vom scăpa de focul iadului.

Precum cei care se ocupă cu greşelile altora lasă nebăgate în seamă propriile lor păcate, aşa, pe de altă parte, cei care se feresc de a ocări pe alţii, se îngrijesc numai de păcatele lor, se judecă numai pe sine, iar nu pe alţii, şi de aceea, în cealaltă lume, vor afla un Judecător blând. Apostolul Pavel zice: „De ne-am fi judecat noi înşine, nu am mai fi judecaţi” (I Corinteni 11, 31).

Deci, pentru ca să scăpăm de îngrozirea ce este în aceste graiuri, să ispitim viaţa noastră cu mare râvnă, să întrebuinţăm limba noastră spre a ne ocărî pe noi înşine şi a ne judeca pe noi înşine, a înfrânge inima noastră şi totdeauna a ne cere socoteală de la noi înşine.

În sfârşit, gândeşte şi la aceasta! Cum poţi să întrebuinţezi tu limba ta la vorbe murdare, când tocmai cu această gură şi pe această limbă primeşti Sfântul Trup al lui Iisus Hristos?

În adevăr, este foarte pierzător lucru a întrebuinţa la vorbe de ocară, la huliri şi nebunii această limbă, care va lua parte la Taina cea mai sfântă, care este oarecum vopsită cu Sângele Mântuitorului, şi, aşa zicând, s-a făcut sabie de aur.

Nu pângări deci cinstea pe care Dumnezeu a dat-o limbii şi nu o întrebuinţa la nici un păcat. Iar împreună cu limba păzeşte totodată şi inima ta curată de toată viclenia şi răutatea împotriva aproapelui tău; şi tot aşa să păzeşti ochii şi urechile. Sau este oare cuviincios, ca pe de o parte să auzi glasul cel ceresc al îngerilor, iar pe de alta, cu acelaşi urechi, să asculţi cântecele cele necurate? Nu merită, oare, cea mai grea pedeapsă să pângăreşti cu privirea necurată, neînfrânată, ochii cu care te uiţi la Tainele cele mai sfinte?

Tu, iubite, eşti chemat la Cina cea cerească; deci nu intra acolo cu haine necurate, ci îmbracă haine de nuntă! Fie aceasta, prin harul şi mila Domnului şi Mântuitorului nostru, Căruia împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh se cuvine cinstea şi slava, în vecii vecilor. Amin. (sfântul Ioan Gură de Aur).

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.