versiunea moldoveneasca русская версия


Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

20 августа 2017

Duminică, 20 august 2017, în orașul Fălești, cartierul Dacia, a avut loc adunarea creștinilor pentru construcția unei noi biserici cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”. Adunarea a fost convocată de preotul responsabil pentru cartierul Dacia, părintele Ioan Buciuceanu. La întrunire a fost prezenți: părintele — blagocin Oleg Fistican; primarul orașului Vladimir Rusu, dar și alte persoane care s-au implicat la primele etape ale construcției bisericii. Părintele Oleg a prezentat creștinilor o dare de seamă  

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Joc didactic la Religie. Recapitulare la unitatea: moarală creștină

Pentru printare descarcă cele 8 varianterăspunsurile corecte și foto.
Recapitulare la capitolul MORALĂ CREŞTINĂ.

 1.    Plata păcatului este… (Rom.6,23) a moartea, b viaţa, c pământul, d veşnicia.

2.Scopul vieţii creştine este:  a îmbogăţirea, b dobândirea Sf.Duh, c satisfacţia d fregventarea bisericii.

3.Păcatul este: a o neputinţă b libertate, c încălcarea poruncilor divine, d o modă veche. 

Recapitulare la capitolul MORALĂ CREŞTINĂ

  1. Plata păcatului este… (Rom.6,23) a moartea, b viaţa, c pământul, d veşnicia
  2. Scopul vieţii creştine este:  a îmbogăţirea, b dobândirea Sf.Duh, c satisfacţia d fregventarea bisericii.
  3. Păcatul este: a o neputinţă b libertate, c încălcarea poruncilor divine, d o modă veche.
  4. Păcatul nu ţine de firea omului, el a apărut prin reaua întrebuinţare: a a mâncării, b a somnului, c voinţei libere, d mâniei.
  5. Conform sf. Ioan Gură de Aur: „Păcatul îi răpeşte sufletului…” a pacea, b lumina, c neputrezirea d binecuvântarea.
  6. Nu face parte din cele trei tipuri de mânie: a supărarea, b mânia manifestată prin fapte şi cuvinte, c mânia care ţine minte răul, d durerea
  7. Mânia este pofta de: a blândeţe, b tăcere, c răzbunare, d supărare
  8. Nu este caracterisitică mâniei: a strigarea, b ocara, c bătaia d tăcerea
  9. Mânia nu se biruie prin: a uitare, b iertare, c blândeţe, d rugăciune
  10. Iisus s-a rugat pentru cei ce L-au răsignit aşa: a Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac. B Cu ce măsura măsuraţi cu aceea vi se măsura. C Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea. D Trebuie să ierăm nu doar în cuvinte, ci din toată inima.
  11. Conştiinţa înseamnă cunoştinţa despre: a religie, b lume, c bine şi rău, d lumină şi întuneric
  12. Majoritatea oamenilor: a împlinesc poruncile Domnului, b cunosc Biblia, c deosebesc binele de rău, d păcatuiesc greu.
  13. Printre cele trei tipuri de păzire a conştiinţei nu se numără cea: a faţă de Dumnezeu, b faţă de aproapele, c faţă de lumea înconjurătoare, d faţă de autocritică.
  14. Versetul „ Mânia pierde pe cei înţelepţi” se găseşte în Biblia la: a Lc.6,38, b Lc.6,31 c Proverbe 15,1 d Mt. 6,14
  15. Din categoria analizei conştiinţei faţă de aproapele nu face parte întrebarea: a Mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate? B  iubesc pe aproapele? C profit de alţii? D Am supărat pe cineva

 

Cele opt păcate capitale şi virtuţile opuse lor

  1. Nu face parte din categoria păcatelor capitale: a necredinţa, b mândria, c deznădejdea, d lăcomia.
  2. Mâncarea peste măsură, beţia, nerespectarea posturilor este caracteristică păcatului: a desfrânarea, b lăcomia pântecelui, c iubirea de argint, d mânia.
  3. Dorinţa de îmbogăţire defineşte păcatul: a lăcomia pântecelui, b mândria, c mânia, d iubirea de arginţi.
  4. Nemulţumirea, cârtirea, nerăbdarea, supărarea, invidia se referă la păcatul: a mândria, b lenea, c întristarea, d neânfrânarea.
  5. Gânduri necurate, privirea imaginilor şi filmelor indecente, îmbrăcămintea care goleşte trupul – sunt atribute pentru: a zgârcenie, b desfrânare, c furie, d pizmă.
  6. Supărarea, certurile dorinţa de răzbunare, blestemele, strigarea cu mânie, cuvintele murdare, lovirile, judecarea – sunt consecinţele: a mâniei, b îmbuibarii, c lenei, d mândriei.
  7. Aroganţa, gândul că eşti superior şi mai deştept decât alţii, neascultarea de legea divină şi de Biserică, citirea cărţilor rele se datorează păcatului: a nepostirii, b lenei, c beţiei, d mândriei.
  8. Abţinerea de la mâncarea multă şi băutură multă, respectarea posturilor – definesc virtutea: a înfrânarea b blândeţea, c castitatea d dărnicia.
  9. Deţinerea strictului necesar, să nu colecţionezi lucruri de prisos se referă la virtutea: a răbdarea, b hărnicia, c neagonisirea, d plânsul fericit
  10. Stăruinţa către orice faptă bună, discernământul, înţelepciunea, îndeplinirea pravilei de rugăciune, atenţia în rugăciune, păzirea de vorbirea în deşert şi de cuvinte care rănesc pe aproapele. Toate acestea vorbesc despre: a umilinţă, b trezvie, c feciorie, d milostenie
  11. Îndepărtarea de la toate faptele ce provoacă desfrâul: imagini indecente, cântece uşuratice, dansurilor deocheate, discotecile, consumul mare de alcool, fumatul. Respingerea gândurilor insistente, modestia, tăcerea. Este vorba despre virtutea: a înfrânarea, b plânsul, c dragostea, d fecioria.
  12. Răbdarea, iertarea, nerăutatea, nerăzbunarea sunt caracteristicile virtuţii: a blândeţea, b trezvia, c simplitatea, d dragostea. 
  13. Schimbarea atitudinii faţă de aproapele, simplitatea, altruismul, crediţa vie, conştientă  şi sinceră, fuga de lauda omenească. Toate acestea descriu virtutea: a înfrânarea, b neagonisirea, c curajul, d smerenia. 
  14. Părerea de rău pentru păcatele făcute, spovedania, răbdarea, dorinţa rugăciunii, ascultarea – descriu virtutea: a nădejdea, b bunătatea c plânsul fericit, d dărnicia
  15. Devotamentul faţă de Domnul, vederea în fiecare om a chipului dumnezeiesc, iubirea curată a aproapelui – descriu virtutea: a ascultarea, b dragostea, c curajul d dreptatea.

 Virtuţile opuse păcatelor capitale:

  1. Înfrânarea – abţinerea de la mâncarea multă şi băutură multă, respectarea posturilor.
  2. Fecioria – îndepărtarea de la toate faptele ce provoacă desfrâul: imagini indecente, cântece uşuratice, dansurilor deocheate, discotecile, consumul mare de alcool, fumatul. Respingerea gândurilor insistente, modestia, tăcerea.
  3. Neagonisirea  — deţinerea strictului necesar, să nu colecţionezi lucruri de prisos
  4. Blândeţea – răbdarea, iertarea, nerăutatea, nerăzbunarea
  5. Plânsul fericit – părerea de rău pentru păcatele făcute, spovedania, răbdarea, dorinţa rugăciunii, ascultarea.
  6. Trezvia –stăruinţa către orice faptă bună, discernământul, înţelepciunea, îndeplinirea pravilei de rugăciune, atenţia în rugăciune, păzirea de vorbirea în deşert şi de cuvinte care rănesc pe aproapele.
  7. Smerenia – schimbarea atitudinii faţă de aproapele, simplitatea, altruismul, crediţa vie, conştientă  şi sincerăm, fuga de lauda omenească.
  8. Dragostea – devotamentul faţă de Domnul, vederea în fiecare om a chipului dumnezeiesc

 Altele.

  1. Lăcomia pântecelui sau îmbuibarea — mâncarea peste măsură, beţia, nerespectarea posturilor.
  2. Desfrânarea – gânduri necurate, privirea imaginilor şi filmelor indecente, îmbrăcămintea care goleşte trupul, purtarea pantalonilor de către femei, rujarea, suleminirea.
  3. Iubirea de argint iubirea banilor, averii, dorinţa de îmbogăţire, zgârcenia, furtul.
  4. Mânia – supărarea, certurile dorinţa de răzbunare, blestemele, strigarea cu mânie, cuvintele murdare, lovirile, judecarea.
  5. Întristarea – nemulţumirea, cârtirea, nerăbdarea, supărarea.
  6. Deznădejdea – lenea pentru fapte bune, pentru rugăciune, indiferenţa, somnul mult, nerespectarea şi uitarea legilor Domnului, lipsa fricii de Dumnezeu
  7. Înfumurarea – lauda de sine, dorinţa de a fi cel mai, iubirea hainelor luxoase, ruşinarea de a-ţi mărturisi păcatele, viclenia, linguşirea, făţărnicia, minciuna.
  8. Mândria – aroganţa, gândul că eşti superior şi mai deştept decât alţii, neascultarea de legea divină şi de Biserică, citirea cărţilor rele.

 Iar acum pe 8 variante.

Evaluare la Religie al elev____ clasei a _,   ________________________

  1. Plata păcatului este… (Rom.6,23) a moartea, b viaţa, c pământul, d veşnicia
  2. Conform sf. Ioan Gură de Aur: „Păcatul îi răpeşte sufletului…” a pacea, b lumina, c neputrezirea d binecuvântarea.
  3. Mânia nu se biruie prin: a uitare, b iertare, c blândeţe, d rugăciune
  4. Printre cele trei tipuri de păzire a conştiinţei nu se numără cea: a faţă de Dumnezeu, b faţă de aproapele, c faţă de lumea înconjurătoare, d faţă de autocritică.
  5. Mâncarea peste măsură, beţia, nerespectarea posturilor este caracteristică păcatului: a desfrânarea, b lăcomia pântecelui, c iubirea de argint, d mânia.
  6. Supărarea, certurile dorinţa de răzbunare, blestemele, strigarea cu mânie, cuvintele murdare, lovirile, judecarea – sunt consecinţele: a mâniei, b îmbuibarii, c lenei, d mândriei
  7. Stăruinţa către orice faptă bună, discernământul, înţelepciunea, îndeplinirea pravilei de rugăciune, atenţia în rugăciune, păzirea de vorbirea în deşert şi de cuvinte care rănesc pe aproapele. Toate acestea vorbesc despre: a umilinţă, b trezvie, c feciorie, d milostenie
  8. Părerea de rău pentru păcatele făcute, spovedania, răbdarea, dorinţa rugăciunii, ascultarea – descriu virtutea: a nădejdea, b bunătatea c plânsul fericit, d dărnicia

 

Evaluare la Religie al elev____ clasei a _,   ________________

  1. Scopul vieţii creştine este:  a îmbogăţirea, b dobândirea Sf.Duh, c satisfacţia d fregventarea bisericii.
  2. Nu face parte din cele trei tipuri de mânie: a supărarea, b mânia manifestată prin fapte şi cuvinte, c mânia care ţine minte răul, d durerea
  3. Iisus s-a rugat pentru cei ce L-au răsignit aşa: a Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac. B Cu ce măsura măsuraţi cu aceea vi se măsura. C Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea. D Trebuie să ierăm nu doar în cuvinte, ci din toată inima.
  4. Versetul „ Mânia pierde pe cei înţelepţi” se găseşte în Biblia la: a Lc.6,38, b Lc.6,31 c Proverbe 15,1 d Mt. 6,14
  5. Dorinţa de îmbogăţire defineşte păcatul: a lăcomia pântecelui, b mândria, c mânia, d iubirea de arginţi.
  6. Aroganţa, gândul că eşti superior şi mai deştept decât alţii, neascultarea de legea divină şi de Biserică, citirea cărţilor rele se datorează păcatului: a nepostirii, b lenei, c beţiei, d mândriei.
  7. Îndepărtarea de la toate faptele ce provoacă desfrâul: imagini indecente, cântece uşuratice, dansurilor deocheate, discotecile, consumul mare de alcool, fumatul. Respingerea gândurilor insistente, modestia, tăcerea. Este vorba despre virtutea: a înfrânarea, b plânsul, c dragostea, d fecioria.
  8. Devotamentul faţă de Domnul, vederea în fiecare om a chipului dumnezeiesc, iubirea curată a aproapelui – descriu virtutea: a ascultarea, b dragostea, c curajul d dreptatea.

Evaluare la Religie al elev____ clasei a _,   ________________

  1. Plata păcatului este… (Rom.6,23) a moartea, b viaţa, c pământul, d veşnicia
  2. Păcatul este: a o neputinţă b libertate, c încălcarea poruncilor divine, d o modă veche.
  3. Mânia este pofta de: a blândeţe, b tăcere, c răzbunare, d supărare
  4. Majoritatea oamenilor: a împlinesc poruncile Domnului, b cunosc Biblia, c deosebesc binele de rău, d păcatuiesc greu
  5. Nu face parte din categoria păcatelor capitale: a necredinţa, b mândria, c deznădejdea, d lăcomia.
  6. Gânduri necurate, privirea imaginilor şi filmelor indecente, îmbrăcămintea care goleşte trupul – sunt atribute pentru: a zgârcenie, b desfrânare, c furie, d pizmă.
  7. Deţinerea strictului necesar, să nu colecţionezi lucruri de prisos se referă la virtutea: a răbdarea, b hărnicia, c neagonisirea, d plânsul fericit
  8. Schimbarea atitudinii faţă de aproapele, simplitatea, altruismul, crediţa vie, conştientă  şi sinceră, fuga de lauda omenească. Toate acestea descriu virtutea: a înfrânarea, b neagonisirea, c curajul, d smerenia.

 

Evaluare la Religie al elev____ clasei a _,   ________________

  1.  Scopul vieţii creştine este:  a îmbogăţirea, b dobândirea Sf.Duh, c satisfacţia d fregventarea bisericii.
  2. Păcatul nu ţine de firea omului, el a apărut prin reaua întrebuinţare: a a mâncării, b a somnului, c voinţei libere, d mâniei.
  3. Nu este caracterisitică mâniei: a strigarea, b ocara, c bătaia d tăcerea
  4. Majoritatea oamenilor: a împlinesc poruncile Domnului, b cunosc Biblia, c deosebesc binele de rău, d păcatuiesc greu
  5. Nu face parte din categoria păcatelor capitale: a necredinţa, b mândria, c deznădejdea, d lăcomia
  6. Gânduri necurate, privirea imaginilor şi filmelor indecente, îmbrăcămintea care goleşte trupul – sunt atribute pentru: a zgârcenie, b desfrânare, c furie, d pizmă.
  7. Deţinerea strictului necesar, să nu colecţionezi lucruri de prisos se referă la virtutea: a răbdarea, b hărnicia, c neagonisirea, d plânsul fericit
  8. Schimbarea atitudinii faţă de aproapele, simplitatea, altruismul, crediţa vie, conştientă  şi sinceră, fuga de lauda omenească. Toate acestea descriu virtutea: a înfrânarea, b neagonisirea, c curajul, d smerenia.

Evaluare la Religie al elev____ clasei a _,   ________________

  1. Plata păcatului este… (Rom.6,23) a moartea, b viaţa, c pământul, d veşnicia
  2. Scopul vieţii creştine este:  a îmbogăţirea, b dobândirea Sf.Duh, c satisfacţia d fregventarea bisericii.
  3. Mânia nu se biruie prin: a uitare, b iertare, c blândeţe, d rugăciune
  4. Iisus s-a rugat pentru cei ce L-au răsignit aşa: a Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac. B Cu ce măsura măsuraţi cu aceea vi se măsura. C Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea. D Trebuie să ierăm nu doar în cuvinte, ci din toată inima.
  5. Mâncarea peste măsură, beţia, nerespectarea posturilor este caracteristică păcatului: a desfrânarea, b lăcomia pântecelui, c iubirea de argint, d mânia.
  6. Dorinţa de îmbogăţire defineşte păcatul: a lăcomia pântecelui, b mândria, c mânia, d iubirea de arginţi.
  7. Stăruinţa către orice faptă bună, discernământul, înţelepciunea, îndeplinirea pravilei de rugăciune, atenţia în rugăciune, păzirea de vorbirea în deşert şi de cuvinte care rănesc pe aproapele. Toate acestea vorbesc despre: a umilinţă, b trezvie, c feciorie, d milostenie
  8. Îndepărtarea de la toate faptele ce provoacă desfrâul: imagini indecente, cântece uşuratice, dansurilor deocheate, discotecile, consumul mare de alcool, fumatul. Respingerea gândurilor insistente, modestia, tăcerea. Este vorba despre virtutea: a înfrânarea, b plânsul, c dragostea, d fecioria.

 

Evaluare la Religie al elev____ clasei a _,   ________________

  1. Păcatul este: a o neputinţă b libertate, c încălcarea poruncilor divine, d o modă veche.
  2. Păcatul nu ţine de firea omului, el a apărut prin reaua întrebuinţare: a a mâncării, b a somnului, c voinţei libere, d mâniei.
  3. Conştiinţa înseamnă cunoştinţa despre: a religie, b lume, c bine şi rău, d lumină şi întuneric
  4. Majoritatea oamenilor: a împlinesc poruncile Domnului, b cunosc Biblia, c deosebesc binele de rău, d păcatuiesc greu.
  5. Mâncarea peste măsură, beţia, nerespectarea posturilor este caracteristică păcatului: a desfrânarea, b lăcomia pântecelui, c iubirea de argint, d mânia.
  6. Dorinţa de îmbogăţire defineşte păcatul: a lăcomia pântecelui, b mândria, c mânia, d iubirea de arginţi.
  7. Stăruinţa către orice faptă bună, discernământul, înţelepciunea, îndeplinirea pravilei de rugăciune, atenţia în rugăciune, păzirea de vorbirea în deşert şi de cuvinte care rănesc pe aproapele. Toate acestea vorbesc despre: a umilinţă, b trezvie, c feciorie, d milostenie
  8. Îndepărtarea de la toate faptele ce provoacă desfrâul: imagini indecente, cântece uşuratice, dansurilor deocheate, discotecile, consumul mare de alcool, fumatul. Respingerea gândurilor insistente, modestia, tăcerea. Este vorba despre virtutea: a înfrânarea, b plânsul, c dragostea, d fecioria

 

Evaluare la Religie al elev____ clasei a _,   ________________

  1. Conform sf. Ioan Gură de Aur: „Păcatul îi răpeşte sufletului…” a pacea, b lumina, c neputrezirea d binecuvântarea.
  2. Nu face parte din cele trei tipuri de mânie: a supărarea, b mânia manifestată prin fapte şi cuvinte, c mânia care ţine minte răul, d durerea
  3. Majoritatea oamenilor: a împlinesc poruncile Domnului, b cunosc Biblia, c deosebesc binele de rău, d păcatuiesc greu.
  4. Printre cele trei tipuri de păzire a conştiinţei nu se numără cea: a faţă de Dumnezeu, b faţă de aproapele, c faţă de lumea înconjurătoare, d faţă de autocritică.
  5. Supărarea, certurile dorinţa de răzbunare, blestemele, strigarea cu mânie, cuvintele murdare, lovirile, judecarea – sunt consecinţele: a mâniei, b îmbuibarii, c lenei, d mândriei.
  6. Aroganţa, gândul că eşti superior şi mai deştept decât alţii, neascultarea de legea divină şi de Biserică, citirea cărţilor rele se datorează păcatului: a nepostirii, b lenei, c beţiei, d mândriei.
  7. Părerea de rău pentru păcatele făcute, spovedania, răbdarea, dorinţa rugăciunii, ascultarea – descriu virtutea: a nădejdea, b bunătatea c plânsul fericit, d dărnicia
  8. Devotamentul faţă de Domnul, vederea în fiecare om a chipului dumnezeiesc, iubirea curată a aproapelui – descriu virtutea: a ascultarea, b dragostea, c curajul d dreptatea.

Evaluare la Religie al elev____ clasei a _,   ________________

  1. Plata păcatului este… (Rom.6,23) a moartea, b viaţa, c pământul, d veşnicia
  2. Nu face parte din cele trei tipuri de mânie: a supărarea, b mânia manifestată prin fapte şi cuvinte, c mânia care ţine minte răul, d durerea
  3. Conştiinţa înseamnă cunoştinţa despre: a religie, b lume, c bine şi rău, d lumină şi întuneric
  4. Din categoria analizei conştiinţei faţă de aproapele nu face parte întrebarea: a Mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate? B  iubesc pe aproapele? C profit de alţii? D Am supărat pe cineva
  5. Nu face parte din categoria păcatelor capitale: a necredinţa, b mândria, c deznădejdea, d lăcomia.
  6. Supărarea, certurile dorinţa de răzbunare, blestemele, strigarea cu mânie, cuvintele murdare, lovirile, judecarea – sunt consecinţele: a mâniei, b îmbuibarii, c lenei, d mândriei
  7. Îndepărtarea de la toate faptele ce provoacă desfrâul: imagini indecente, cântece uşuratice, dansurilor deocheate, discotecile, consumul mare de alcool, fumatul. Respingerea gândurilor insistente, modestia, tăcerea. Este vorba despre virtutea: a înfrânarea, b plânsul, c dragostea, d fecioria.
  8. Devotamentul faţă de Domnul, vederea în fiecare om a chipului dumnezeiesc, iubirea curată a aproapelui – descriu virtutea: a ascultarea, b dragostea, c curajul d dreptatea. 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.