verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Predic? la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

În tot pămîntul a ieşit vestirea lor şi la margimile lumii cuvintele lor (Psalm 18, 4) Iubişi credincioşi, SfÎnta noastr? Biseric? pr?znuie?tre ast?zi pomenirea Sfinţilor şi Întru tot l?udaşilor Apostoli Petru şi Pavel, cei dintşi pe scaun ?ez?tori şi propov?duitori ai Evangheliei lui Hristos. Cine dintre fiii Bisericii noastre nu a auzit de numele lor? Cine nu a citit c?t de puşin despre via?a lor? Cine nu s-a Îndulcit de Înv???turile lor cele folositoare de suflet care se citesc şi se cÎnt? În toate zilele prin sfintele biserici? Îns?, a vorbi dup? vrednicie despre Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ace?ti mari st?lpi ai Bisericii lui Hristos, este cu neputin?? pentru noi p?c?toşii, deoarece numai Dumnezeu ?tie ostenelile, chinurile şi nevoin?ele pe care le-au depus ei la propov?duirea Sfintei Evanghelii, dup? În?l?area Domnului la cer. Îns?, avÎnd n?dejde În rug?ciunile Sfinţilor Apostoli, Îndr?znim s? vorbim pe scurt despre via?a şi unele Înv???turi din epistolele lor spre lauda ucenicilor lui Hristos şi spre folosul nostru sufletesc. Pe SfÎntul Apostol Petru l-a odr?slit Betsaida Galileii, fiind fratele mai mic al SfÎntului Apostol Andrei şi fiu al lui Iona pescarul. AdÎncurile Înv???turilor omene?ti, neavÎnd de la cine le Înv??a, Simon-Petru, c?ci a?a se chema Înainte de alegerea sa, a r?mas fiu credincios al tat?lui s?u, care l-a deprins de mic s? prind? pe?te În apele lacului Tiberiada, pentru a-şi c??tiga pşinea cea de toate zilele. Aici, pe malurile Tiberiadei, s-a n?scut, a copil?rit şi a crescut SfÎntul Apostol Petru. Aici a deprins el me?te?ugul pescuitului. Aici a Înv??at el a v?sli pe valuri, a c?rmui corabia, a Înfrunta furtunile, a arunca undi?a În ap?, a c?rpi mrejile, a r?bda truda, a suferi de foame şi de sete sau a a?tepta f?r? somn, nopşi de-a rÎndul pÎn? putea s? pescuiasc? ceva. Apoi, c?s?torindu-se şi auzind c? SfÎntul Ioan propov?duie?te despre Mesia, a primit de la el, ?mpreun? cu Andrei, fratele s?u, botezul pocşin?ei În apele Iordanului, ne?tiind c? aproape de casa sa, În cetatea Nazaretului, locuie?te Acela care avea s? fie Dasc?lul şi Înv???torul s?u. şi iat? c? vine Hristos cel mult a?teptat. Iese la propov?duire, trece prin Capernaum şi prin Betsaida, coboar? la malul Tiberiadei, caut? corabia lui Iona Galileeanul, afl? pe Petru, ?l cheam? la Sine, şi schimb? numele din Simon În “Chifa”, care se t?lcuie?te “Piatr?” sau Petru şi astfel ?l face pescar de suflete omene?ti, sau “vÎn?tor de oameni”, cum i-a zis MÎntuitorul, cÎnd l-a chemat la apostolie. Din ceasul acela, Petru ?şi l?s? casa şi soşia, ?şi l?s? patria şi corabia În voia Tat?lui, se al?tur? lui Hristos şi devine cel mai r?vnitor apostol. La picioarele Domnului a Înv??at Petru adÎncul teologiei. Aici a auzit cuvinte nemaigrşite vreodat? de om, a v?zut minuni nemaiauzite pe pămînt, a simşit bucurii nemaicunoscute pÎn? atunci de muritori. Din aceste pricini, Petru a crezut c? Iisus este Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu (Matei 16, 16), pe Care m?rturisindu-L a primit de la El cheile ?mp?r?şiei cerurilor, adic? puterea de a lega şi dezlega p?catele oamenilor (Matei 16, 19). Cu rÎnduiala lui Dumnezeu a fost l?sat s? se lepede de Hristos de trei ori, În vremea patimii Sale, din trei pricini: pentru a se smeri mai mult, pentru a plÎnge mai cu amar În toat? via?a sa (Matei 26, 75) şi pentru a avea mai mult? mil? de cei p?c?toşi, fiind foarte aprins pentru Hristos. Dar, dup? Înviere, ar?tÎndu-i-se Domnul, i-a Încredin?at p?storia oilor şi a mielu?eilor Sşi, ca semn c? i s-a iertat p?catul s?u. Dup? pogor?rea SfÎntului Duh, SfÎntul Petru, verhovnicul celorlalţi apostoli, se umple de nespus? r?vn? şi putere de sus; leap?d? frica, arunc? valul Îndoielii, las? toat? ne?tiin?a şi Începe primul a vorbi despre Hristos În adun?ri, pe str?zile Ierusalimului, În templul lui Solomon. Peste tot Înva??, face minuni, vindec? bolnavi, mustr?, sufer? Închisoare. şi a?a, predic? Evanghelia f?r? odihn? În Ierusalim, În Samaria, În Iope, În Lidia şi ajunge pÎn? la Roma unde, apoi, este r?stignit cu capul În jos, În timpul ?mp?ratului Nero, dup? dorin?a sa, zicÎnd c? nu este vrednic s? fie r?stignit asemenea lui Hristos. Sfintele sale moa?te se p?streaz?, dup? tradişie, În biserica SfÎntul Petru din Roma. SfÎntul Apostol Pavel era tot evreu de neam, n?scut În Tarsul Ciliciei (Turcia de ast?zi), care, mai Înainte de a crede În Hristos se chema Saul. A crescut de mic la picioarele unui mare Înv??at iudeu, anume Gamaliil. De la el a Înv??at Pavel adÎncul scripturilor, t?lcul proorociilor, puterea Legii lui Moise, psalmii lui David şi sfin?enia templului, pentru care era plin de at?ta r?vn?. Nefiind Înc? luminat cu puterea Duhului SfÎnt, el nu credea c? Hristos este Mesia cel a?teptat. Nu putea În?elege taina r?scump?r?rii omului, nu ?tia c? Petru şi ceilalţi apostoli vor vÎna toat? lumea la dreapta credin?? şi c?, nu peste multe zile, va fi şi el un apostol al neamurilor, ?mpreun? cu ceilalţi doisprezece. De aceea, crezÎnd c? ucenicii lui Hristos sÎnt ni?te Încep?tori de eresuri, cu nespus? mÎnie s-a pornit asupra lor ca s?-i prind? şi s?-i dea În mşinile arhiereilor spre judecat?. Pe calea Damascului, Îns?, i se ar?t? În vedenie Iisus Hristos, şi spune gre?ala, şi ridic? sufletul pÎn? la al treilea cer (II Corinteni 12, 2), şi descoper? taina cre?tin?t?şii şi ?l trimite s? vesteasc? Evanghelia mÎntuirii la neamuri. În Damasc a primit botezul de la Apostolul Anania (Fapte 9, 17-18). Apoi a stat trei ani În pustiul Arabiei, preg?tindu-se cu multe rug?ciuni, cu post şi cu lacrimi pentru noua sa misiune. C?ci singur?tatea Întotdeauna Înal?? pe om, ?l preg?te?te pentru jertfe mari, ?l Înva?? taina rug?ciunii adev?rate. De aici, Pavel s-a suit la Ierusalim s? vad? pe Sfinţii Apostoli, de unde a luat apoi porunc? s? vesteasc? Evanghelia, ÎncepÎnd din Antiohia. SfÎntul Pavel a f?cut astfel trei c?l?torii misionare ?mpreun? cu Varnava, cu Sila, cu Marcu, cu Luca şi cu Timotei, propov?duind ziua şi noaptea, cu timp şi f?r? timp, vestea cea bună, mai Întşi În Antiohia, În Cipru; apoi În Asia Mic?, În Pamfilia, Frigia, Galatia cu cet?şile Listra, Iconiu, Derbe, Milet şi Efes, unde a p?timit multe de la p?gÎni şi iudei. Apoi, Îndemnat de Duhul SfÎnt (Fapte 16, 9) a trecut În Macedonia şi În Ahaia (Grecia), propov?duind În cet?şile Filipi, Bereea, Tesalonic, Corint şi Atena, unde a grşit de pe În?lşimile Areopagului şi a uimit pe În?elepşii ei. Înt?rind cu multe minuni cele propov?duite de el, a rÎnduit În toate cet?şile preoşi şi episcopi la bisericile Întemeiate printre p?gÎni, precum pe Timotei la Efes şi pe Tit În insula Creta. Apoi marele Apostol Pavel s-a suit pentru ultima dat? la Ierusalim, unde a fost prins de evrei şi şinut În lan?uri şi În temni?? peste doi ani. În cele din urm?, la cererea sa, a fost dus cu mari primejdii la Roma, predicÎnd şi aici Evanghelia mÎntuirii Înc? doi ani “cu a sa cheltuial?”. Iar În anul 64 dup? porunca aceluia? tiran, Nero, a fost prins şi i s-a tşiat capul, În Roma. şi a?a s-a s?v?rşit vasul cel ales, Pavel, Apostolul neamurilor, l?sÎnd În urma sa nenum?rate biserici şi episcopi, ?mpreun? cu paisprezece epistole apostole?ti pline de dumnezeieşti Înv???turi. Dup? tradişie mormÎntul s?u se afl? la Roma, În biserica “SfÎntul Pavel din afara zidurilor”. Iubişi credincioşi, Mare este praznicul de ast?zi, c?ci pr?znuim pe doi dintre cei mai r?vnitori şi mai curajoşi apostoli, pe Petru cel foarte r?vnitor şi pe Pavel, vasul alegerii, cum ?l nume?te Hristos. Petru era un pescar galileean s?rac, chemat de Domnul ?mpreun? cu fratele s?u mai mare, Andrei, Care le-a zis: Venişi dup? Mine şi v? voi face pescari de oameni. şi Îndat?, l?sÎnd mrejele, au mers dup? El (Marcu 1, 17-18). Vedeşi c? n-au mers singuri la apostolie, ci dup? ce i-a chemat Hristos? Vedeşi c? nimeni nu poate fi apostol, episcop, preot şi propov?duitor al Sfintei Evanghelii, dac? nu este chemat, ales, sfinţit prin hirotonie şi trimis de Hristos? Ast?zi sÎnt mulşi care se socotesc predicatori şi propov?duitori ai cuvÎntului evanghelic, f?r? a fi chemaşi de nimeni, f?r? a fi hirotonişi, adic? f?r? a primi harul Duhului SfÎnt. P?zişi-v? de ace?ti falţi apostoli care fac aceasta din mÎndrie sau pentru laud? şi scopuri pămînte?ti şi care r?st?lm?cesc Înv???tura Sfintei Evanghelii. Apoi vedeşi c?t de repede au l?sat Petru şi Andrei toate şi au urmat lui Hristos? Nu s-a mai gÎndit Petru la tat?l s?u, nici la corabie, nici la femeia şi soacra sa din Capernaum, c?ci el era c?s?torit, ci un singur gÎnd avea: s? urmeze şi s? slujeasc? lui Hristos pÎn? la moarte, s? Înve?e de la El tainele credin?ei, s? deprind? de la MÎntuitorul smerenia, blÎnde?ea, r?bdarea, suferin?a, iubirea de oameni şi iertarea. S? Înve?e În ?coala lui Hristos adÎncul teologiei, puterea rug?ciunii, me?te?ugul predic?rii cuvÎntului, adic? al “vÎn?rii de suflete” pentru ?mp?r?şia lui Dumnezeu, curajul de a se jertfi pentru Evanghelie şi s? primeasc? darul facerii de minuni. şi ce credincios a fost SfÎntul Petru fa?? de Hristos! C? cel dintşi dintre toşi şi urma şi lua cuvÎntul În numele celorlalţi, şi ?mplinea poruncile Lui. Trei ani a stat SfÎntul Petru cu ceilalţi Apostoli lÎng? MÎntuitorul pentru a se preg?ti s? vesteasc? Evanghelia În lume. Dar, pÎn? “nu s-au Înt?rit cu putere de sus”, adic? pÎn? nu s-a cobor?t peste Apostoli harul Duhului SfÎnt În chip de limbi de foc În ziua Cincizecimii, nici unul dintre ei nu era vrednic şi preg?tit Îndeajuns s?-L vesteasc? pe Hristos pe pămînt şi s?-şi dea via?a pentru El. C? nu-i de ajuns numai s? vezi minuni, s? vorbe?ti de Hristos, s? auzi şi s? ?tii SfÎnta Scriptur?, ci trebuie s? şi trşie?ti SfÎnta Evanghelie, s? ai via?? c?t mai curat?, s? ?mpline?ti poruncile şi s? prime?ti de sus, prin Biseric?, harul Duhului SfÎnt. Numai a?a poşi vesti cu adev?rat şi cu mult folos cuvÎntul mÎntuirii În lume. Odat? a Întrebat Domnul pe Apostoli: Cine zic oamenii c? sÎnt Eu, Fiul Omului? (Matei 16, 13) Apoi i-a Întrebat din nou: Dar voi cine ziceşi c? sÎnt? (Matei 16, 15) Atunci Petru a luat cuvÎntul Înaintea celorlalţi şi a zis: Tu e?ti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. (Matei 16, 16) şi i-a r?spuns MÎntuitorul: Fericit e?ti, Simone, fiul lui Iona, c? nu trup şi sÎnge şi-au descoperit şie aceasta, ci Tat?l Meu, Cel din ceruri. şi Eu zic şie, c? tu e?ti Petru şi pe aceast? piatr? voi zidi Biserica Mea şi porşile iadului nu o vor birui. şi ?şi voi da cheile ?mp?r?şiei cerurilor şi orice vei lega pe pămînt, va fi legat şi În ceruri şi orice vei dezlega pe pămînt va fi dezlegat şi În ceruri (Matei 16, 17-19). Aceasta este cea mai mare m?rturisire de credin?? f?cut? de Petru. Pe piatra acestei credin?e, adic? numai pe temelia credin?ei adev?rate, a zidit Hristos Biserica Sa, pe care nici “porşile iadului”, adic? gurile ereticilor hulitori, nu o vor putea birui. Deci nimeni nu poate pune Bisericii lui Hristos o alt? temelie, dec?t temelia sau piatra dreptei credin?e, pus? de Apostoli. Apoi s? În?elegeşi c? “cheile ?mp?r?şiei cerurilor” nu le-a dat numai lui Petru, ci tuturor apostolilor şi urmaşilor lor, episcopi şi preoşi. Care sÎnt aceste chei? SÎnt cele ?apte Sfinte Taine: Botezul, Mirungerea cu SfÎntul Mir, Spovedania, SfÎnta ?mp?rt??anie, Nunta, Preoşia şi SfÎntul Maslu. Acestea sÎnt cheile date de Hristos Apostolilor şi Bisericii Sale. Cu aceste chei descuiem inimile, con?tiin?ele, raiul şi ?mp?r?şia cerurilor. Iar f?r? acestea r?mÎnem afar? de Biseric?, afar? de fericire şi de ?mp?r?şia lui Dumnezeu, pentru c? ne lipse?te harul mÎntuirii, ne lipsesc cele ?apte chei prin care Biserica descuie raiul, cerul şi u?a milostivirii lui Dumnezeu. Unii Sfinţi P?rinşi spun c? cheile pe care le-a dat Hristos lui Petru şi celorlalţi Apostoli o formeaz? puterea Duhului SfÎnt, dat? lor şi preoşilor de a lega şi dezlega p?catele oamenilor prin spovedanie. Ce vor face acei cre?tini care s-au rupt de trupul Bisericii lui Hristos şi s-au dus la alte grup?ri cre?tine care n-au Biseric? şi cele ?apte Taine? Cine le va dezlega p?catele? Cine şi cu ce li se va descuia Biserica cea adev?rat?, ?mp?r?şia cerurilor şi u?a milei Domnului? SfÎntul Apostol Petru a f?cut şi el, ca om, dou? p?cate mari. CÎnd a auzit c? Hristos va primi de bunăvoie moarte de cruce pentru mÎntuirea lumii, el, neÎn?elegÎnd taina mÎntuirii şi adÎncul dragostei lui Dumnezeu, L-a luat pe Domnul la o parte şi i-a zis: Milostiv fii şie, Doamne! S? nu-şi fie şie aceasta! Atunci Domnul, ?tiind c? Satana l-a am?git, l-a mustrat, zicÎnd: Mergi Înapoia Mea, satano! Sminteal? ?mi e?ti, c? nu cugeşi cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor (Matei 16, 21-23). Mare p?cat este a crede cineva c? se poate mÎntui pe sine şi pe alţii f?r? jertf?, f?r? osteneal?, f?r? r?bdare şi chiar moarte. Mare p?cat fac şi acei cre?tini care smintesc pe copii sau pe cei din jurul lor prin via?a şi faptele lor rele; sau şi sf?tuiesc la p?cate, la lep?darea credin?ei şi la fuga de jertf?. Nimic bun nu putem face În via?? pÎn? nu ostenim, pÎn? nu r?bd?m, pÎn? nu lep?d?m mÎndria, egoismul, Îndoiala, frica şi toate patimile care ne st?pÎnesc. Al doilea p?cat al lui Petru este lep?darea de Hristos În timpul mÎntuitoarelor Sale patimi, din cauza fricii. C? şi spuneau iudeii, cÎnd erau În curtea lui Caiafa: şi tu erai cu Iisus Galileeanul? Iar el de trei ori s-a lep?dat, zicÎnd: Nu cunosc pe omul acesta (Matei 26, 69-75). Apoi, cÎnd a cÎntat coco?ul şi-a adus aminte Petru de cuvintele Domnului şi, ieşind afar?, a plÎns cu amar. Cumplit este p?catul lep?d?rii de Dumnezeu, al lep?d?rii de credin??, de Biseric?, de Cruce, de icoane, de sfinţi şi de Sfintele Taine! Cumplit este p?catul şi amar? suferin?a celor ce se leap?d? de dreapta credin?? şi merg la secte. CÎnd şi cine le va da lacrimi s?-şi plÎng? acest p?cat cu amar? Dup? În?l?area Domnului la cer, Sfinţii Apostoli au primit puterea Duhului SfÎnt şi au plecat În toat? lumea s? vesteasc? Evanghelia mÎntuirii şi credin?a În Iisus Hristos. Atunci şi SfÎntul Petru a Început s? semene cuvÎntul Evangheliei, mai Întşi În Ierusalim şi În Samaria. Apoi, dup? ce i-au prigonit iudeii, a vestit pe Hristos În Bitinia din Asia Mic? şi mai ales În Italia, pe timpul ?mp?ratul Nero, care l-a r?stignit pe cruce. De la el ne-au r?mas dou? sfinte epistole, prin care ne Înva?? calea mÎntuirii şi voia lui Dumnezeu. SfÎntul Apostol Pavel nu f?cea parte dintre cei 12 Apostoli, nici dintre cei 70. El a fost chemat de Hristos la credin?? şi la apostolie printr-o vedenie Înfrico?at?, cÎnd mergea spre Damasc, În Siria. Un glas din nor i-a spus: Saule, Saule - c?ci a?a ?l chema mai Înainte -, de ce M? prigone?ti? Iar el a Întrebat: Cine e?ti, Doamne? Eu sÎnt Iisus, pe care tu ?l prigone?ti. Apoi din nou a Întrebat Pavel:Doamne, ce voie?ti s? fac? (Fapte 9, 4-6). Apoi l-a botezat Anania, c?ruia i-a zis Hristos: Mergi, fiindc? acesta ?mi este vas ales, ca s? poarte numele Meu Înaintea neamurilor şi a regilor şi a fiilor lui Israel; c?ci Eu şi voi ar?ta c?te trebuie s? p?timeasc? el pentru numele Meu! (Fapte 9, 15-16). A?a a fost vÎnat Pavel de Hristos pentru Biseric? şi pentru neamuri. El a fost trimis s? vesteasc? SfÎnta Evanghelie la popoarele p?gÎne, numite “neamuri”. şi a vestit pe Hristos Întşi În Siria, Înfiin?Înd prima Biseric? cre?tin? În oraşul Antiohia. Apoi a vestit Evanghelia În toat? Asia mic?, precum Galatia, Colose, Efes, Laodiceea şi Bitinia. Apoi a trecut În Europa prin Macedonia, unde a poposit mai mult la Tesalonic. A ajuns În Atena şi Corint, apoi În Sicilia, Italia, Roma şi pÎn? În Spania. SfÎntul Pavel a semÎnat Întşi credin?a cre?tin? pe pămîntul Europei. Ucenicii lui au ajuns apoi În peninsula Balcanic?, şi pÎn? la nord de Dun?re. Iar la gurile Dun?rii a vestit pe Hristos, Andrei, fratele SfÎntului Petru. Predicile şi Înv???turile SfÎntului Pavel sÎnt moralizatoare, adÎnci, pline de mÎngşiere şi foarte folositoare de suflet. El predica pe Hristos at?t prin via?a sa sfÎnt?, smerit?, Îngereasc?, c?t şi prin minunile care le f?cea şi prin frumuse?ea cuvintelor sale. Acolo unde nu ajungea sau unde nu se mai putea Întoarce, scria credincioşilor epistole frumoase, duhovnice?ti, din care toşi se hrÎneau şi se Înt?reau În dragostea lui Hristos. Din acestea Înv???m şi noi ast?zi. Uneori Înv??a pe cre?tini, zicÎnd: Bucuraşi-v? pururea, rugaşi-v? neÎncetat; daşi mulţumire pentru toate, c?ci aceasta este voia lui Dumnezeu, Întru Hristos Iisus, pentru voi (I Tesaloniceni 5, 16-18). El alung? Întristarea din inimile noastre. Cre?tinii care au pe Hristos şi n?d?jduiesc În via?a viitoare, nu trebuie s? fie tri?ti, nici s? dezn?d?jduiasc? În necazurile vieşii. Altfel, prin ce se deosebesc de p?gÎni şi de cei p?c?toşi, care nu au nici o n?dejde? Cre?tinii trebuie s? fie blÎnzi, smerişi, iubitori de aproapele, cu gÎndul mereu la Dumnezeu, cu rug?ciunea neÎncetat? pe buze şi În inim?, f?cÎnd bine tuturor şi mulţumind pentru toate. Celor leneşi le spunea SfÎntul Pavel: Cine nu vrea s? lucreze, acela nici s? nu mÎnÎnce (II Tesaloniceni 3, 10). Iar celor care amÎnau pocşin?a, le spunea: R?scump?raşi vremea, c? zilele sÎnt rele. A?a ne Înva?? SfÎntul Pavel şi pe noi acum prin frumoasele sale epistole din Noul Testament, pe care v? Îndemn?m s? le citişi, m?car c?te o pagin? sau dou? pe zi.

P?rintele Cleopa Ilie


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.