versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

3 февраля 2017

Începînd cu Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă în Sîmbăta Mare, Biserica Ortodoxă parcurge o perioadă de 10 săptămîni, numită și Perioada Triodului. Primele 3 săptămîni sunt pregătitoare înainte de Postul Învierii Domnului şi 7 de post, nevoință și multă rugăciune. Sfînta Biserică a rînduit acest timp pentru călătoria către marea sărbătoare a Învierii Domnului, cu o pregătire specială care se desfășoară după anumite slujbe liturgice, un răstimp cu neîncetate strădanii duhovnicești-pocăință, rugăciune, și fapte bune, ca prin practicarea lor... 

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

2 февраля 2017

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Predic? la Învierea Domnului

Hristos a Înviat din morşi, fiind Încep?tur? (a Învierii) celor adormişi (I Cor. 15, 20)

Hristos a Înviat ! Iubişi credincioşi, ast?zi pr?znuim praznicul praznicelor şi s?rb?toarea s?rb?torilor. Ast?zi este bucurie duhovniceasc? pretutindeni În lumea cre?tin?. Ast?zi Domnul şi Dumnezeul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos a luminat toate prin Învierea Sa. Cerul şi pămîntul dup? cuviin?? s? se veseleasc?, c?ci lumina Învierii Domnului a umplut de lumin? cerul şi pămîntul şi iadul şi pe toşi cei şinuşi În leg?turile morşii cu n?dejdea Învierii, la veÎnic? veselie i-au adus prin cobor?rea MÎntuitorului În iad. Ast?zi Hristos, via?a noastr? a pus temelie nou? neamului omenesc prin Învierea Sa şi a Încununat toate minunile preasl?vite f?cute de El pe pămînt.

Ast?zi este ziua Învierii Domnului, biruin?a ?mp?c?rii, surparea r?zboiului, stricarea morşii şi ÎnfrÎngerea diavolului. Ast?zi dup? dreptate ni se cade s? repet?m cuvintele profetului Isaia: Unde-şi este, moarte, biruin?a ta? Unde-şi este, moarte, boldul t?u?(Osea 13, 14; I Corinteni 15, 55). Ast?zi uşile de aram? le-a zdrobit St?pÎnul Iisus Hristos şi pe Îns?şi numirea morşii a schimbat-o, c?ci nu se mai nume?te moarte, ci somn. Mai Înainte de venirea lui Hristos şi de iconomia Crucii, Însuşi numele morşii era foarte Înfrico?at. C? omul cel dintşi, dup? ce a fost creat de Dumnezeu, cu moarte a fost amenin?at: Din pomul cunoa?terii binelui şi r?ului s? nu mÎnÎnci, c?ci, În ziua În care vei mÎnca din el, vei muri negreşit (Facere 2, 17).

şi proorocul David zice prin Duhul SfÎnt: Moartea p?c?toşilor este cumplit? (Psalm 33, 20). Dar nu numai moarte se numea desp?rşirea sufletului de trup, ci şi iad. Ascult? şi pe patriarhul Iacob, zicÎnd: Veşi pogor? b?trÎne?ele mele În iad (Facere 42, 38). Iar proorocul David zice: Dumnezeu va izb?vi sufletul meu din mÎna iadului (Psalm 48, 16).

Dar dup? ce Hristos Dumnezeul nostru S-a adus jertf? pe cruce pentru noi şi a Înviat din morşi, a transformat moartea În somn, ca un iubitor de oameni. C?ci În loc de moarte, adormire şi somn se zice mutarea noastr? din cele de aici. Ascult? Însuşi pe MÎntuitorul, zicÎnd: Laz?r, prietenul nostru, a adormit şi merg s?-l trezesc (Ioan 11, 11). C?ci precum ne este nou? u?or a scula pe cel ce doarme, a?a şi St?pÎnul nostru Cel de ob?te poate Învia pe cei morşi. Îns? de vreme ce cuvÎntul zis de Domnul era nou şi strşin şi ucenicii nu l-au În?eles, mai ar?tat le-a zis: Laz?r a murit! (Ioan 11, 14).

Înc? şi marele Apostol Pavel, dasc?lul lumii, scriind tesaloni-cenilor, zice: Despre cei ce au adormit, nu voim s? fişi În ne?tiin??, ca s? nu v? Întristaşi ca ceilalţi care nu au n?dejde. C? de credem c? Iisus a murit şi a Înviat, tot a?a credem c? Dumnezeu, pe cei adormişi Întru Iisus, şi va aduce ?mpreun? cu El. Noi cei vii, care vom fi r?mas pÎn? la venirea Domnului, nu vom lua Înaintea celor adormişi (I Tesaloniceni 4, 13-15).

Aşi v?zut, fraşilor, c? pretutindenea moartea se nume?te adormire şi somn? Aşi v?zut c?t de str?lucit? este biruin?a Învierii lui Hristos? Prin Învierea Domnului nenum?rate bunăt?şi ni s-au dat. Prin Înviere am?girea diavolilor s-a pierdut. Prin Înviere biruim moartea. Prin Înviere trecem cu vederea via?a cea de acum. Prin Înviere către r?splata cea veÎnic? ne s?rguim. Prin Înviere, cu trup fiind Înf??uraşi, de cei f?r? trup ne apropiem dac? vom voi.

Ast?zi biruin?ele cele str?lucite ale noastre s-au f?cut. Ast?zi Hristos Domnul a biruit moartea şi pe tiranul diavol l-a surpat, iar nou? cale către mÎntuire prin Înviere ne-a d?ruit. Deci toşi s? ne bucur?m, s? s?lt?m şi s? ne veselim c? MÎntuitorul a biruit moartea şi iadul şi pentru mÎntuirea noastr? pe toate le-a lucrat.

Iubişi credincioşi,

În cele ce urmeaz? dorim s? ar?t?m pe scurt cu ce fel de trup vor Învia sfinţii şi drepşii lui Dumnezeu, precum şi p?c?toşii, În ziua Învierii cea de ob?te de la sf?rşitul lumii. Despre acestea vorbind, aducem În mijloc cuvÎntul Sfintei Scripturi, care arat? c? patru vor fi Însuşirile şi darurile sfinţilor şi ale drepşilor la Învierea cea de apoi. Acest adev?r ?l arat? prealuminat marele Apostol Pavel, care zice: Se seamÎn? trupul Întru stric?ciune, Înviaz? Întru nestric?ciune. Iat? darul nestric?ciunii! Se seamÎn? Întru necinste, Înviaz? Întru slav?. Iat? darul str?lucirii! Despre acest dar al str?lucirii, şi Domnul a zis: Atunci drepşii vor str?luci ca soarele Întru ?mp?r?şia Tat?lui lor (Matei 13, 43). Se seamÎn? Întru sl?biciune, Înviaz? Întru putere. Iat? darul puterii! Se seamÎn? trup firesc, Înviaz? trup duhovnicesc. Iat? darul subşir?t?şii! Cei Înviaşi vor avea trupuri u?oare, duhovnice?ti, nestric?cioase, adic? nemuritoare, asemenea Îngerilor (I Corinteni 15, 42-44).

Dar fiindc? am amintit şi de trupurile p?c?toşilor din vremea Învierii, s? ?tişi c? mare deosebire vor avea trupurile celor rşi de ale sfinţilor şi drepşilor În ziua judec?şii de apoi. Trupurile p?c?toşilor vor ar?ta starea cumplit? În care au trşit pe pămînt şi Înfrico?atele pedepse ce şi a?teapt?, cÎnd le va zice Domnul: Duce-şi-v? de la Mine, blestemaşilor, În focul cel veÎnic, care este g?tit diavolului şi Îngerilor lui (Matei 25, 41).

şi vor fi trupurile acestora Înfrico?ate la vedere şi pline de spaim?. În locul str?lucirii se vor ?mbr?ca cu adÎnc de Întuneric, care va semÎna cu Întunericul cel din afar? al iadului. şi dup? cum str?lucirea fericişilor va fi Însoşit? de frumuse?e preaminunat?, tot a?a, trupurile p?c?toşilor vor avea mare spaim? şi ur?ciune. şi m?car c? vor avea nestric?ciune ca şi drepşii, aceast? nestric?ciune o vor avea pentru a se chinui veÎnic În iad şi niciodat? a se mistui.

Îns?, dac? dorim s? avem fericire veÎnic? la Învierea de apoi, s? nu fim f?r? de grij?, ci cu fric? şi cutremur s? slujim Preabunului nostru Dumnezeu pÎn? la ultima noastr? suflare. Chiar dac? cineva ar fi ?mpodobit cu toate faptele bune, nu poate fi f?r? grij? În veacul de acum. MÎntuitorul ne spune c?: Cine va r?bda pÎn? la sf?rşit, acela se va mÎntui (Matei 10, 22). S? lu?m pild? de la cor?bierii care vin cu cor?biile pline de multe bog?şii şi bunăt?şi. Ei privegheaz? pururea, chiar cÎnd ajung la liman sÎnt cu mare grij? ca nu cumva s? se loveasc? cu corabia de vreo stÎnc? şi s? li se Înt?mple primejdie şi pagub? mare.

Auzişi ce zice dumnezeiescul p?rinte Ioan Gur? de Aur În aceast? privin??: «S? nu fim nep?s?tori şi nerecunosc?tori fa?? de binefacerile care le-am luat prin Învierea Domnului. Nici s? zicem: iat?, Postul Mare a trecut, de acum putem s? fim f?r? de grij?. C?ci acum, mai mult dec?t Înainte, trebuie s? avem mare grij? pentru suflet ca nu cumva trupul Înt?rindu-se, pe suflet s?-l fac? mai neputincios. Ca nu purtÎnd grij? pentru rob, de st?pÎn s? ne lenevim. C?ci nevoin?a noastr? duhovniceasc? este pentru toat? via?a».

Iubişi credincioşi,

Zice SfÎntul Apostol Pavel: Oricine se lupt?, se ÎnfrÎneaz? de la toate (I Corinteni 9, 25). Iar SfÎntul Ioan Gur? de Aur zice: «Am lep?dat povara postului, dar n-am lep?dat şi rodul postului. C?ci este cu neputin?? şi osteneala postului a o lep?da şi rodul postului a-l secera. A trecut osteneala nevoin?elor, dar s? nu treac? r?vna faptelor bune. S-a dus postul, dar s? r?mÎn? evlavia. A trecut postul cel trupesc, dar n-a trecut şi postul cel duhovnicesc, care este mai bun dec?t acela, iar acela pentru acesta s-a f?cut».

Prin postul duhovnicesc În?elegem lucrarea faptelor bune, pe care sÎntem datori s? le facem toşi cei ce sÎntem botezaşi În numele Preasfintei Treimi şi credem În Hristos Cel Înviat din morşi. În fruntea faptelor bune care ne ajut? cel mai mult la mÎntuirea sufletului este iubirea cre?tin?. F?r? iubire, f?r? iertare şi milostenie nu este mÎntuire, nu sÎnt Pa?ti, nici bucurie În suflet, nici Înviere din moartea p?catelor, nici pace În inimile noastre.

Iat? o istorioar? adev?rat? despre doi cre?tini certaşi unul cu altul, care s-au ?mp?cat În noaptea de Înviere.

Doi oameni, buni prieteni cre?tini, au ajuns la o ceart? din lucrarea diavolului de la ni?te lucruri de nimic. Unul, din fire mai iute, l-a Înjurat şi l-a insultat greu pe cel?lalt cu prilejul unei Înt?lniri familiare. şi astfel s-a a?ternut Între ei o mare du?mÎnie. Deşi cel oc?r?t şi batjocorit dorea s?-l dea În judecat? pe cel ce l-a nedrept?şit şi l-a Înjurat, mai ales c? la acest lucru ?l Îndemnau mulşi, el totuşi n-a f?cut aceasta şi dorea din toat? inima s? restabileasc? pacea şi prietenia cea mai dinainte. Dar cel?lalt nu voia cu nici un chip s?-l În?eleag?, ci spre du?mÎnie ?l pornea prin purt?rile şi vorbele sale cele rele.

A Început Postul Mare, se apropiau Sfintele Pa?ti şi Între ei nici o schimbare nu se f?cuse, m?car c? mergeau amÎndoi În fiecare Duminică la SfÎnta Biseric?. În S?mb?ta Mare s-au spovedit amÎndoi, urmÎnd s? se ?mp?rt??easc? la SfÎnta Liturghie, În noaptea Învierii. Preotul, care cuno?tea bine ce se petrecea Între ei, ?l pov??uia de multe ori pe cel ce Întreşinea starea de du?mÎnie, ca s?-şi revizuiasc? gÎndurile şi vorbele sale şi s?-şi cear? iertare. Acelaşi Îndemn şi canon st?ruitor de pocşin?? i-a dat şi la spovedanie. Dar el, deşi s-a f?g?duit, n-a f?cut aceasta. Spre miezul nopşii, clopotele cu sunetul lor duios, chemau poporul la SfÎnta Înviere. Unul a p?şit pragul bisericii cu adÎnc? m?hnire În inim?, c? nu este iertat de vecinul s?u. Al doilea a intrat În biseric? cu fric? pentru c? nu şi-a Îndeplinit canonul, ci avea Înc? r?utate şi du?mÎnie, la care ?l Îndemna mereu blestematul diavol.

Slujba Învierii se desfăşura În?l??tor În mireasma dumnezeiasc? ce plutea În SfÎnta Biseric?. Duios şi conving?tor a Început la stran? cÎntarea: «Ziua Învierii şi s? ne lumin?m cu pr?znuirea şi unul pe altul s? ne ?mbr?şi??m. şi s? zicem, fraşilor, şi celor ce ne ur?sc pe noi, s? iert?m toate pentru Înviere şi a?a s? strig?m: Hristos a Înviat din morşi, cu moartea pe moarte c?lcÎnd şi celor din morminte via?? d?ruindu-le». Fiori puternici i-au zguduit sufletul şi trupul, lacrimi fierbinşi i se prelingeau pe obraz şi rotea ochii În toate p?rşile ca s? vad? pe vecinul s?u. Nu i-a fost greu s?-l descopere.

Chiar În acel moment, acela se strecura prin mulşime către dÎnsul, i-a ieşit Înainte şi s-au ?mbr?şi?at, zicÎnd Încet: «Hristos a Înviat!» Dup? r?spunsul plin de dragoste al vecinului: «Adev?rat a Înviat!», a ad?ugat cu şi mai multe lacrimi În ochi: «Iart?-m?, dragul meu, iart?-m?! Nu se va mai Înt?mpla niciodat? felul cum m-am purtat cu tine. SfÎnta Înviere a lucrat puternic asupra mea şi m-a Înv??at c? nu-i bine, nici evanghelic, nici cre?tine?te, nu-i omene?te ceea ce am f?cut eu cu tine, În timp ce tu ai r?bdat şi a?teptat cu Încredere acest ceas al ?mp?c?rii. Astfel satana s-a pr?buşit, Hristos Domnul S-a preasl?vit prin lucrarea puternic? a Învierii Sale, du?mÎnia s-a spulberat, pacea şi dragostea s-au rea?ezat Între ei la vremea cuvenit? şi cu fric? de Dumnezeu, cu credin?? şi cu dragoste au primit SfÎnta ?mp?rt??anie. Domnul Cel pururea viu şi prezent În Taina Sfintei Euharistii i-a binecuvÎntat şi le-a Înt?rit ?mp?carea, care n-a mai fost tulburat? În timpul vieşii lor, deşi r?ut?ciosul diavol c?uta s?-i tulbure din nou.

C?t de mult are de Înv??at fiecare din noi, din acest exemplu zguduitor de reÎntoarcere sincer? la Hristos a acestor dou? suflete şi de retrşire adev?rat? În El, prin biruin?a puternic? a Sfintei Învieri! C?t de mult ar trebui noi s? ne revizuim gÎndurile, simşirile şi purt?rile şi s? ne apropiem cu inima ÎnfrÎnt? şi smerit?, cu inima plin? de credin?? şi dragoste de Potirul Sfintei ?mp?rt??anii, ca s?-L primim pe Hristos Domnul nostru Cel pururea viu şi gata oricÎnd s? se s?l??luiasc? Între noi, precum spune a?a de limpede În SfÎnta Sa Evanghelie: Cel ce mÎnÎnc? Trupul Meu şi bea SÎngele Meu, r?mÎne Întru Mine şi Eu Întru el (Ioan 6, 56).

Vrem noi s? ne hot?r?m pentru aceasta? Este spre folosul nostru, spre folosul vieşii pămînte?ti şi cere?ti. Pentru c? numai unişi cu Domnul nostru Iisus Hristos vom putea În?elege mai bine şi mai adÎnc adev?ratul rost al vieşii noastre pămînte?ti. Vom p?şi sigur biruitori pe drumul sfintei des?v?rşiri morale şi spre sl?vile nesf?rşitei vie?uiri În cele cere?ti.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Pa?tile Domnului. Ast?zi Hristos, Via?a noastr?, a biruit moartea, iadul şi pe diavolul. Ast?zi ni s-au deschis porşile raiului şi ale ?mp?r?şiei Cerurilor. Ast?zi Îngerii se bucur? ?mpreun? şi pream?resc pe Dumnezeu.

Deci s? lep?d?m din casele şi inimile noastre toat? r?utatea, toat? Întristarea şi p?catul şi s? primim cu bucurie pe Hristos Cel Înviat. S? ne Închin?m Crucii pe care S-a r?stignit Hristos. S? s?rut?m mormÎntul din care a Înviat Domnului. S? urm?m cu credin?? şi n?dejde pe MÎntuitorul nostru, ?mpreun? cu Maica Domnului, cu Apostolii, cu toşi sfinţii, cu p?rinşii şi Înaintaşii no?tri. S? ne s?rut?m duhovnice?te frate cu frate, s? ne ?mp?c?m, s? ne iubim unii pe alţii c?ci ast?zi am dobÎndit iertarea şi mÎntuirea prin Înviere. Nimeni s? nu fie trist, nimeni s? nu-şi piard? credin?a şi n?dejdea În necazurile vieşii, c?ci Hristos Cel Înviat este cu noi. ?l purt?m În noi şi r?mÎne În veci cu noi, de vom r?mÎne În dragostea Lui şi-I vom p?zi poruncile.

Cu aceast? credin?? d?t?toare de via??, care ne d? putere şi biruin??, s? cÎnt?m ?mpreun? cÎntarea Învierii: «Hristos a Înviat din morşi, cu moartea pe moarte c?lcÎnd şi celor din morminte via?? d?ruindu-le». Amin. Hristos a Înviat ! 

(P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.