versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Predic? la Învierea Domnului

Hristos a Înviat din morşi, fiind Încep?tur? (a Învierii) celor adormişi (I Cor. 15, 20)

Hristos a Înviat ! Iubişi credincioşi, ast?zi pr?znuim praznicul praznicelor şi s?rb?toarea s?rb?torilor. Ast?zi este bucurie duhovniceasc? pretutindeni În lumea cre?tin?. Ast?zi Domnul şi Dumnezeul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos a luminat toate prin Învierea Sa. Cerul şi pămîntul dup? cuviin?? s? se veseleasc?, c?ci lumina Învierii Domnului a umplut de lumin? cerul şi pămîntul şi iadul şi pe toşi cei şinuşi În leg?turile morşii cu n?dejdea Învierii, la veÎnic? veselie i-au adus prin cobor?rea MÎntuitorului În iad. Ast?zi Hristos, via?a noastr? a pus temelie nou? neamului omenesc prin Învierea Sa şi a Încununat toate minunile preasl?vite f?cute de El pe pămînt.

Ast?zi este ziua Învierii Domnului, biruin?a ?mp?c?rii, surparea r?zboiului, stricarea morşii şi ÎnfrÎngerea diavolului. Ast?zi dup? dreptate ni se cade s? repet?m cuvintele profetului Isaia: Unde-şi este, moarte, biruin?a ta? Unde-şi este, moarte, boldul t?u?(Osea 13, 14; I Corinteni 15, 55). Ast?zi uşile de aram? le-a zdrobit St?pÎnul Iisus Hristos şi pe Îns?şi numirea morşii a schimbat-o, c?ci nu se mai nume?te moarte, ci somn. Mai Înainte de venirea lui Hristos şi de iconomia Crucii, Însuşi numele morşii era foarte Înfrico?at. C? omul cel dintşi, dup? ce a fost creat de Dumnezeu, cu moarte a fost amenin?at: Din pomul cunoa?terii binelui şi r?ului s? nu mÎnÎnci, c?ci, În ziua În care vei mÎnca din el, vei muri negreşit (Facere 2, 17).

şi proorocul David zice prin Duhul SfÎnt: Moartea p?c?toşilor este cumplit? (Psalm 33, 20). Dar nu numai moarte se numea desp?rşirea sufletului de trup, ci şi iad. Ascult? şi pe patriarhul Iacob, zicÎnd: Veşi pogor? b?trÎne?ele mele În iad (Facere 42, 38). Iar proorocul David zice: Dumnezeu va izb?vi sufletul meu din mÎna iadului (Psalm 48, 16).

Dar dup? ce Hristos Dumnezeul nostru S-a adus jertf? pe cruce pentru noi şi a Înviat din morşi, a transformat moartea În somn, ca un iubitor de oameni. C?ci În loc de moarte, adormire şi somn se zice mutarea noastr? din cele de aici. Ascult? Însuşi pe MÎntuitorul, zicÎnd: Laz?r, prietenul nostru, a adormit şi merg s?-l trezesc (Ioan 11, 11). C?ci precum ne este nou? u?or a scula pe cel ce doarme, a?a şi St?pÎnul nostru Cel de ob?te poate Învia pe cei morşi. Îns? de vreme ce cuvÎntul zis de Domnul era nou şi strşin şi ucenicii nu l-au În?eles, mai ar?tat le-a zis: Laz?r a murit! (Ioan 11, 14).

Înc? şi marele Apostol Pavel, dasc?lul lumii, scriind tesaloni-cenilor, zice: Despre cei ce au adormit, nu voim s? fişi În ne?tiin??, ca s? nu v? Întristaşi ca ceilalţi care nu au n?dejde. C? de credem c? Iisus a murit şi a Înviat, tot a?a credem c? Dumnezeu, pe cei adormişi Întru Iisus, şi va aduce ?mpreun? cu El. Noi cei vii, care vom fi r?mas pÎn? la venirea Domnului, nu vom lua Înaintea celor adormişi (I Tesaloniceni 4, 13-15).

Aşi v?zut, fraşilor, c? pretutindenea moartea se nume?te adormire şi somn? Aşi v?zut c?t de str?lucit? este biruin?a Învierii lui Hristos? Prin Învierea Domnului nenum?rate bunăt?şi ni s-au dat. Prin Înviere am?girea diavolilor s-a pierdut. Prin Înviere biruim moartea. Prin Înviere trecem cu vederea via?a cea de acum. Prin Înviere către r?splata cea veÎnic? ne s?rguim. Prin Înviere, cu trup fiind Înf??uraşi, de cei f?r? trup ne apropiem dac? vom voi.

Ast?zi biruin?ele cele str?lucite ale noastre s-au f?cut. Ast?zi Hristos Domnul a biruit moartea şi pe tiranul diavol l-a surpat, iar nou? cale către mÎntuire prin Înviere ne-a d?ruit. Deci toşi s? ne bucur?m, s? s?lt?m şi s? ne veselim c? MÎntuitorul a biruit moartea şi iadul şi pentru mÎntuirea noastr? pe toate le-a lucrat.

Iubişi credincioşi,

În cele ce urmeaz? dorim s? ar?t?m pe scurt cu ce fel de trup vor Învia sfinţii şi drepşii lui Dumnezeu, precum şi p?c?toşii, În ziua Învierii cea de ob?te de la sf?rşitul lumii. Despre acestea vorbind, aducem În mijloc cuvÎntul Sfintei Scripturi, care arat? c? patru vor fi Însuşirile şi darurile sfinţilor şi ale drepşilor la Învierea cea de apoi. Acest adev?r ?l arat? prealuminat marele Apostol Pavel, care zice: Se seamÎn? trupul Întru stric?ciune, Înviaz? Întru nestric?ciune. Iat? darul nestric?ciunii! Se seamÎn? Întru necinste, Înviaz? Întru slav?. Iat? darul str?lucirii! Despre acest dar al str?lucirii, şi Domnul a zis: Atunci drepşii vor str?luci ca soarele Întru ?mp?r?şia Tat?lui lor (Matei 13, 43). Se seamÎn? Întru sl?biciune, Înviaz? Întru putere. Iat? darul puterii! Se seamÎn? trup firesc, Înviaz? trup duhovnicesc. Iat? darul subşir?t?şii! Cei Înviaşi vor avea trupuri u?oare, duhovnice?ti, nestric?cioase, adic? nemuritoare, asemenea Îngerilor (I Corinteni 15, 42-44).

Dar fiindc? am amintit şi de trupurile p?c?toşilor din vremea Învierii, s? ?tişi c? mare deosebire vor avea trupurile celor rşi de ale sfinţilor şi drepşilor În ziua judec?şii de apoi. Trupurile p?c?toşilor vor ar?ta starea cumplit? În care au trşit pe pămînt şi Înfrico?atele pedepse ce şi a?teapt?, cÎnd le va zice Domnul: Duce-şi-v? de la Mine, blestemaşilor, În focul cel veÎnic, care este g?tit diavolului şi Îngerilor lui (Matei 25, 41).

şi vor fi trupurile acestora Înfrico?ate la vedere şi pline de spaim?. În locul str?lucirii se vor ?mbr?ca cu adÎnc de Întuneric, care va semÎna cu Întunericul cel din afar? al iadului. şi dup? cum str?lucirea fericişilor va fi Însoşit? de frumuse?e preaminunat?, tot a?a, trupurile p?c?toşilor vor avea mare spaim? şi ur?ciune. şi m?car c? vor avea nestric?ciune ca şi drepşii, aceast? nestric?ciune o vor avea pentru a se chinui veÎnic În iad şi niciodat? a se mistui.

Îns?, dac? dorim s? avem fericire veÎnic? la Învierea de apoi, s? nu fim f?r? de grij?, ci cu fric? şi cutremur s? slujim Preabunului nostru Dumnezeu pÎn? la ultima noastr? suflare. Chiar dac? cineva ar fi ?mpodobit cu toate faptele bune, nu poate fi f?r? grij? În veacul de acum. MÎntuitorul ne spune c?: Cine va r?bda pÎn? la sf?rşit, acela se va mÎntui (Matei 10, 22). S? lu?m pild? de la cor?bierii care vin cu cor?biile pline de multe bog?şii şi bunăt?şi. Ei privegheaz? pururea, chiar cÎnd ajung la liman sÎnt cu mare grij? ca nu cumva s? se loveasc? cu corabia de vreo stÎnc? şi s? li se Înt?mple primejdie şi pagub? mare.

Auzişi ce zice dumnezeiescul p?rinte Ioan Gur? de Aur În aceast? privin??: «S? nu fim nep?s?tori şi nerecunosc?tori fa?? de binefacerile care le-am luat prin Învierea Domnului. Nici s? zicem: iat?, Postul Mare a trecut, de acum putem s? fim f?r? de grij?. C?ci acum, mai mult dec?t Înainte, trebuie s? avem mare grij? pentru suflet ca nu cumva trupul Înt?rindu-se, pe suflet s?-l fac? mai neputincios. Ca nu purtÎnd grij? pentru rob, de st?pÎn s? ne lenevim. C?ci nevoin?a noastr? duhovniceasc? este pentru toat? via?a».

Iubişi credincioşi,

Zice SfÎntul Apostol Pavel: Oricine se lupt?, se ÎnfrÎneaz? de la toate (I Corinteni 9, 25). Iar SfÎntul Ioan Gur? de Aur zice: «Am lep?dat povara postului, dar n-am lep?dat şi rodul postului. C?ci este cu neputin?? şi osteneala postului a o lep?da şi rodul postului a-l secera. A trecut osteneala nevoin?elor, dar s? nu treac? r?vna faptelor bune. S-a dus postul, dar s? r?mÎn? evlavia. A trecut postul cel trupesc, dar n-a trecut şi postul cel duhovnicesc, care este mai bun dec?t acela, iar acela pentru acesta s-a f?cut».

Prin postul duhovnicesc În?elegem lucrarea faptelor bune, pe care sÎntem datori s? le facem toşi cei ce sÎntem botezaşi În numele Preasfintei Treimi şi credem În Hristos Cel Înviat din morşi. În fruntea faptelor bune care ne ajut? cel mai mult la mÎntuirea sufletului este iubirea cre?tin?. F?r? iubire, f?r? iertare şi milostenie nu este mÎntuire, nu sÎnt Pa?ti, nici bucurie În suflet, nici Înviere din moartea p?catelor, nici pace În inimile noastre.

Iat? o istorioar? adev?rat? despre doi cre?tini certaşi unul cu altul, care s-au ?mp?cat În noaptea de Înviere.

Doi oameni, buni prieteni cre?tini, au ajuns la o ceart? din lucrarea diavolului de la ni?te lucruri de nimic. Unul, din fire mai iute, l-a Înjurat şi l-a insultat greu pe cel?lalt cu prilejul unei Înt?lniri familiare. şi astfel s-a a?ternut Între ei o mare du?mÎnie. Deşi cel oc?r?t şi batjocorit dorea s?-l dea În judecat? pe cel ce l-a nedrept?şit şi l-a Înjurat, mai ales c? la acest lucru ?l Îndemnau mulşi, el totuşi n-a f?cut aceasta şi dorea din toat? inima s? restabileasc? pacea şi prietenia cea mai dinainte. Dar cel?lalt nu voia cu nici un chip s?-l În?eleag?, ci spre du?mÎnie ?l pornea prin purt?rile şi vorbele sale cele rele.

A Început Postul Mare, se apropiau Sfintele Pa?ti şi Între ei nici o schimbare nu se f?cuse, m?car c? mergeau amÎndoi În fiecare Duminică la SfÎnta Biseric?. În S?mb?ta Mare s-au spovedit amÎndoi, urmÎnd s? se ?mp?rt??easc? la SfÎnta Liturghie, În noaptea Învierii. Preotul, care cuno?tea bine ce se petrecea Între ei, ?l pov??uia de multe ori pe cel ce Întreşinea starea de du?mÎnie, ca s?-şi revizuiasc? gÎndurile şi vorbele sale şi s?-şi cear? iertare. Acelaşi Îndemn şi canon st?ruitor de pocşin?? i-a dat şi la spovedanie. Dar el, deşi s-a f?g?duit, n-a f?cut aceasta. Spre miezul nopşii, clopotele cu sunetul lor duios, chemau poporul la SfÎnta Înviere. Unul a p?şit pragul bisericii cu adÎnc? m?hnire În inim?, c? nu este iertat de vecinul s?u. Al doilea a intrat În biseric? cu fric? pentru c? nu şi-a Îndeplinit canonul, ci avea Înc? r?utate şi du?mÎnie, la care ?l Îndemna mereu blestematul diavol.

Slujba Învierii se desfăşura În?l??tor În mireasma dumnezeiasc? ce plutea În SfÎnta Biseric?. Duios şi conving?tor a Început la stran? cÎntarea: «Ziua Învierii şi s? ne lumin?m cu pr?znuirea şi unul pe altul s? ne ?mbr?şi??m. şi s? zicem, fraşilor, şi celor ce ne ur?sc pe noi, s? iert?m toate pentru Înviere şi a?a s? strig?m: Hristos a Înviat din morşi, cu moartea pe moarte c?lcÎnd şi celor din morminte via?? d?ruindu-le». Fiori puternici i-au zguduit sufletul şi trupul, lacrimi fierbinşi i se prelingeau pe obraz şi rotea ochii În toate p?rşile ca s? vad? pe vecinul s?u. Nu i-a fost greu s?-l descopere.

Chiar În acel moment, acela se strecura prin mulşime către dÎnsul, i-a ieşit Înainte şi s-au ?mbr?şi?at, zicÎnd Încet: «Hristos a Înviat!» Dup? r?spunsul plin de dragoste al vecinului: «Adev?rat a Înviat!», a ad?ugat cu şi mai multe lacrimi În ochi: «Iart?-m?, dragul meu, iart?-m?! Nu se va mai Înt?mpla niciodat? felul cum m-am purtat cu tine. SfÎnta Înviere a lucrat puternic asupra mea şi m-a Înv??at c? nu-i bine, nici evanghelic, nici cre?tine?te, nu-i omene?te ceea ce am f?cut eu cu tine, În timp ce tu ai r?bdat şi a?teptat cu Încredere acest ceas al ?mp?c?rii. Astfel satana s-a pr?buşit, Hristos Domnul S-a preasl?vit prin lucrarea puternic? a Învierii Sale, du?mÎnia s-a spulberat, pacea şi dragostea s-au rea?ezat Între ei la vremea cuvenit? şi cu fric? de Dumnezeu, cu credin?? şi cu dragoste au primit SfÎnta ?mp?rt??anie. Domnul Cel pururea viu şi prezent În Taina Sfintei Euharistii i-a binecuvÎntat şi le-a Înt?rit ?mp?carea, care n-a mai fost tulburat? În timpul vieşii lor, deşi r?ut?ciosul diavol c?uta s?-i tulbure din nou.

C?t de mult are de Înv??at fiecare din noi, din acest exemplu zguduitor de reÎntoarcere sincer? la Hristos a acestor dou? suflete şi de retrşire adev?rat? În El, prin biruin?a puternic? a Sfintei Învieri! C?t de mult ar trebui noi s? ne revizuim gÎndurile, simşirile şi purt?rile şi s? ne apropiem cu inima ÎnfrÎnt? şi smerit?, cu inima plin? de credin?? şi dragoste de Potirul Sfintei ?mp?rt??anii, ca s?-L primim pe Hristos Domnul nostru Cel pururea viu şi gata oricÎnd s? se s?l??luiasc? Între noi, precum spune a?a de limpede În SfÎnta Sa Evanghelie: Cel ce mÎnÎnc? Trupul Meu şi bea SÎngele Meu, r?mÎne Întru Mine şi Eu Întru el (Ioan 6, 56).

Vrem noi s? ne hot?r?m pentru aceasta? Este spre folosul nostru, spre folosul vieşii pămînte?ti şi cere?ti. Pentru c? numai unişi cu Domnul nostru Iisus Hristos vom putea În?elege mai bine şi mai adÎnc adev?ratul rost al vieşii noastre pămînte?ti. Vom p?şi sigur biruitori pe drumul sfintei des?v?rşiri morale şi spre sl?vile nesf?rşitei vie?uiri În cele cere?ti.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Pa?tile Domnului. Ast?zi Hristos, Via?a noastr?, a biruit moartea, iadul şi pe diavolul. Ast?zi ni s-au deschis porşile raiului şi ale ?mp?r?şiei Cerurilor. Ast?zi Îngerii se bucur? ?mpreun? şi pream?resc pe Dumnezeu.

Deci s? lep?d?m din casele şi inimile noastre toat? r?utatea, toat? Întristarea şi p?catul şi s? primim cu bucurie pe Hristos Cel Înviat. S? ne Închin?m Crucii pe care S-a r?stignit Hristos. S? s?rut?m mormÎntul din care a Înviat Domnului. S? urm?m cu credin?? şi n?dejde pe MÎntuitorul nostru, ?mpreun? cu Maica Domnului, cu Apostolii, cu toşi sfinţii, cu p?rinşii şi Înaintaşii no?tri. S? ne s?rut?m duhovnice?te frate cu frate, s? ne ?mp?c?m, s? ne iubim unii pe alţii c?ci ast?zi am dobÎndit iertarea şi mÎntuirea prin Înviere. Nimeni s? nu fie trist, nimeni s? nu-şi piard? credin?a şi n?dejdea În necazurile vieşii, c?ci Hristos Cel Înviat este cu noi. ?l purt?m În noi şi r?mÎne În veci cu noi, de vom r?mÎne În dragostea Lui şi-I vom p?zi poruncile.

Cu aceast? credin?? d?t?toare de via??, care ne d? putere şi biruin??, s? cÎnt?m ?mpreun? cÎntarea Învierii: «Hristos a Înviat din morşi, cu moartea pe moarte c?lcÎnd şi celor din morminte via?? d?ruindu-le». Amin. Hristos a Înviat ! 

(P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.