verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Predic? la Învierea Domnului

Hristos a Înviat din morşi, fiind Încep?tur? (a Învierii) celor adormişi (I Cor. 15, 20)

Hristos a Înviat ! Iubişi credincioşi, ast?zi pr?znuim praznicul praznicelor şi s?rb?toarea s?rb?torilor. Ast?zi este bucurie duhovniceasc? pretutindeni În lumea cre?tin?. Ast?zi Domnul şi Dumnezeul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos a luminat toate prin Învierea Sa. Cerul şi pămîntul dup? cuviin?? s? se veseleasc?, c?ci lumina Învierii Domnului a umplut de lumin? cerul şi pămîntul şi iadul şi pe toşi cei şinuşi În leg?turile morşii cu n?dejdea Învierii, la veÎnic? veselie i-au adus prin cobor?rea MÎntuitorului În iad. Ast?zi Hristos, via?a noastr? a pus temelie nou? neamului omenesc prin Învierea Sa şi a Încununat toate minunile preasl?vite f?cute de El pe pămînt.

Ast?zi este ziua Învierii Domnului, biruin?a ?mp?c?rii, surparea r?zboiului, stricarea morşii şi ÎnfrÎngerea diavolului. Ast?zi dup? dreptate ni se cade s? repet?m cuvintele profetului Isaia: Unde-şi este, moarte, biruin?a ta? Unde-şi este, moarte, boldul t?u?(Osea 13, 14; I Corinteni 15, 55). Ast?zi uşile de aram? le-a zdrobit St?pÎnul Iisus Hristos şi pe Îns?şi numirea morşii a schimbat-o, c?ci nu se mai nume?te moarte, ci somn. Mai Înainte de venirea lui Hristos şi de iconomia Crucii, Însuşi numele morşii era foarte Înfrico?at. C? omul cel dintşi, dup? ce a fost creat de Dumnezeu, cu moarte a fost amenin?at: Din pomul cunoa?terii binelui şi r?ului s? nu mÎnÎnci, c?ci, În ziua În care vei mÎnca din el, vei muri negreşit (Facere 2, 17).

şi proorocul David zice prin Duhul SfÎnt: Moartea p?c?toşilor este cumplit? (Psalm 33, 20). Dar nu numai moarte se numea desp?rşirea sufletului de trup, ci şi iad. Ascult? şi pe patriarhul Iacob, zicÎnd: Veşi pogor? b?trÎne?ele mele În iad (Facere 42, 38). Iar proorocul David zice: Dumnezeu va izb?vi sufletul meu din mÎna iadului (Psalm 48, 16).

Dar dup? ce Hristos Dumnezeul nostru S-a adus jertf? pe cruce pentru noi şi a Înviat din morşi, a transformat moartea În somn, ca un iubitor de oameni. C?ci În loc de moarte, adormire şi somn se zice mutarea noastr? din cele de aici. Ascult? Însuşi pe MÎntuitorul, zicÎnd: Laz?r, prietenul nostru, a adormit şi merg s?-l trezesc (Ioan 11, 11). C?ci precum ne este nou? u?or a scula pe cel ce doarme, a?a şi St?pÎnul nostru Cel de ob?te poate Învia pe cei morşi. Îns? de vreme ce cuvÎntul zis de Domnul era nou şi strşin şi ucenicii nu l-au În?eles, mai ar?tat le-a zis: Laz?r a murit! (Ioan 11, 14).

Înc? şi marele Apostol Pavel, dasc?lul lumii, scriind tesaloni-cenilor, zice: Despre cei ce au adormit, nu voim s? fişi În ne?tiin??, ca s? nu v? Întristaşi ca ceilalţi care nu au n?dejde. C? de credem c? Iisus a murit şi a Înviat, tot a?a credem c? Dumnezeu, pe cei adormişi Întru Iisus, şi va aduce ?mpreun? cu El. Noi cei vii, care vom fi r?mas pÎn? la venirea Domnului, nu vom lua Înaintea celor adormişi (I Tesaloniceni 4, 13-15).

Aşi v?zut, fraşilor, c? pretutindenea moartea se nume?te adormire şi somn? Aşi v?zut c?t de str?lucit? este biruin?a Învierii lui Hristos? Prin Învierea Domnului nenum?rate bunăt?şi ni s-au dat. Prin Înviere am?girea diavolilor s-a pierdut. Prin Înviere biruim moartea. Prin Înviere trecem cu vederea via?a cea de acum. Prin Înviere către r?splata cea veÎnic? ne s?rguim. Prin Înviere, cu trup fiind Înf??uraşi, de cei f?r? trup ne apropiem dac? vom voi.

Ast?zi biruin?ele cele str?lucite ale noastre s-au f?cut. Ast?zi Hristos Domnul a biruit moartea şi pe tiranul diavol l-a surpat, iar nou? cale către mÎntuire prin Înviere ne-a d?ruit. Deci toşi s? ne bucur?m, s? s?lt?m şi s? ne veselim c? MÎntuitorul a biruit moartea şi iadul şi pentru mÎntuirea noastr? pe toate le-a lucrat.

Iubişi credincioşi,

În cele ce urmeaz? dorim s? ar?t?m pe scurt cu ce fel de trup vor Învia sfinţii şi drepşii lui Dumnezeu, precum şi p?c?toşii, În ziua Învierii cea de ob?te de la sf?rşitul lumii. Despre acestea vorbind, aducem În mijloc cuvÎntul Sfintei Scripturi, care arat? c? patru vor fi Însuşirile şi darurile sfinţilor şi ale drepşilor la Învierea cea de apoi. Acest adev?r ?l arat? prealuminat marele Apostol Pavel, care zice: Se seamÎn? trupul Întru stric?ciune, Înviaz? Întru nestric?ciune. Iat? darul nestric?ciunii! Se seamÎn? Întru necinste, Înviaz? Întru slav?. Iat? darul str?lucirii! Despre acest dar al str?lucirii, şi Domnul a zis: Atunci drepşii vor str?luci ca soarele Întru ?mp?r?şia Tat?lui lor (Matei 13, 43). Se seamÎn? Întru sl?biciune, Înviaz? Întru putere. Iat? darul puterii! Se seamÎn? trup firesc, Înviaz? trup duhovnicesc. Iat? darul subşir?t?şii! Cei Înviaşi vor avea trupuri u?oare, duhovnice?ti, nestric?cioase, adic? nemuritoare, asemenea Îngerilor (I Corinteni 15, 42-44).

Dar fiindc? am amintit şi de trupurile p?c?toşilor din vremea Învierii, s? ?tişi c? mare deosebire vor avea trupurile celor rşi de ale sfinţilor şi drepşilor În ziua judec?şii de apoi. Trupurile p?c?toşilor vor ar?ta starea cumplit? În care au trşit pe pămînt şi Înfrico?atele pedepse ce şi a?teapt?, cÎnd le va zice Domnul: Duce-şi-v? de la Mine, blestemaşilor, În focul cel veÎnic, care este g?tit diavolului şi Îngerilor lui (Matei 25, 41).

şi vor fi trupurile acestora Înfrico?ate la vedere şi pline de spaim?. În locul str?lucirii se vor ?mbr?ca cu adÎnc de Întuneric, care va semÎna cu Întunericul cel din afar? al iadului. şi dup? cum str?lucirea fericişilor va fi Însoşit? de frumuse?e preaminunat?, tot a?a, trupurile p?c?toşilor vor avea mare spaim? şi ur?ciune. şi m?car c? vor avea nestric?ciune ca şi drepşii, aceast? nestric?ciune o vor avea pentru a se chinui veÎnic În iad şi niciodat? a se mistui.

Îns?, dac? dorim s? avem fericire veÎnic? la Învierea de apoi, s? nu fim f?r? de grij?, ci cu fric? şi cutremur s? slujim Preabunului nostru Dumnezeu pÎn? la ultima noastr? suflare. Chiar dac? cineva ar fi ?mpodobit cu toate faptele bune, nu poate fi f?r? grij? În veacul de acum. MÎntuitorul ne spune c?: Cine va r?bda pÎn? la sf?rşit, acela se va mÎntui (Matei 10, 22). S? lu?m pild? de la cor?bierii care vin cu cor?biile pline de multe bog?şii şi bunăt?şi. Ei privegheaz? pururea, chiar cÎnd ajung la liman sÎnt cu mare grij? ca nu cumva s? se loveasc? cu corabia de vreo stÎnc? şi s? li se Înt?mple primejdie şi pagub? mare.

Auzişi ce zice dumnezeiescul p?rinte Ioan Gur? de Aur În aceast? privin??: “S? nu fim nep?s?tori şi nerecunosc?tori fa?? de binefacerile care le-am luat prin Învierea Domnului. Nici s? zicem: iat?, Postul Mare a trecut, de acum putem s? fim f?r? de grij?. C?ci acum, mai mult dec?t Înainte, trebuie s? avem mare grij? pentru suflet ca nu cumva trupul Înt?rindu-se, pe suflet s?-l fac? mai neputincios. Ca nu purtÎnd grij? pentru rob, de st?pÎn s? ne lenevim. C?ci nevoin?a noastr? duhovniceasc? este pentru toat? via?a”.

Iubişi credincioşi,

Zice SfÎntul Apostol Pavel: Oricine se lupt?, se ÎnfrÎneaz? de la toate (I Corinteni 9, 25). Iar SfÎntul Ioan Gur? de Aur zice: “Am lep?dat povara postului, dar n-am lep?dat şi rodul postului. C?ci este cu neputin?? şi osteneala postului a o lep?da şi rodul postului a-l secera. A trecut osteneala nevoin?elor, dar s? nu treac? r?vna faptelor bune. S-a dus postul, dar s? r?mÎn? evlavia. A trecut postul cel trupesc, dar n-a trecut şi postul cel duhovnicesc, care este mai bun dec?t acela, iar acela pentru acesta s-a f?cut”.

Prin postul duhovnicesc În?elegem lucrarea faptelor bune, pe care sÎntem datori s? le facem toşi cei ce sÎntem botezaşi În numele Preasfintei Treimi şi credem În Hristos Cel Înviat din morşi. În fruntea faptelor bune care ne ajut? cel mai mult la mÎntuirea sufletului este iubirea cre?tin?. F?r? iubire, f?r? iertare şi milostenie nu este mÎntuire, nu sÎnt Pa?ti, nici bucurie În suflet, nici Înviere din moartea p?catelor, nici pace În inimile noastre.

Iat? o istorioar? adev?rat? despre doi cre?tini certaşi unul cu altul, care s-au ?mp?cat În noaptea de Înviere.

Doi oameni, buni prieteni cre?tini, au ajuns la o ceart? din lucrarea diavolului de la ni?te lucruri de nimic. Unul, din fire mai iute, l-a Înjurat şi l-a insultat greu pe cel?lalt cu prilejul unei Înt?lniri familiare. şi astfel s-a a?ternut Între ei o mare du?mÎnie. Deşi cel oc?r?t şi batjocorit dorea s?-l dea În judecat? pe cel ce l-a nedrept?şit şi l-a Înjurat, mai ales c? la acest lucru ?l Îndemnau mulşi, el totuşi n-a f?cut aceasta şi dorea din toat? inima s? restabileasc? pacea şi prietenia cea mai dinainte. Dar cel?lalt nu voia cu nici un chip s?-l În?eleag?, ci spre du?mÎnie ?l pornea prin purt?rile şi vorbele sale cele rele.

A Început Postul Mare, se apropiau Sfintele Pa?ti şi Între ei nici o schimbare nu se f?cuse, m?car c? mergeau amÎndoi În fiecare Duminică la SfÎnta Biseric?. În S?mb?ta Mare s-au spovedit amÎndoi, urmÎnd s? se ?mp?rt??easc? la SfÎnta Liturghie, În noaptea Învierii. Preotul, care cuno?tea bine ce se petrecea Între ei, ?l pov??uia de multe ori pe cel ce Întreşinea starea de du?mÎnie, ca s?-şi revizuiasc? gÎndurile şi vorbele sale şi s?-şi cear? iertare. Acelaşi Îndemn şi canon st?ruitor de pocşin?? i-a dat şi la spovedanie. Dar el, deşi s-a f?g?duit, n-a f?cut aceasta. Spre miezul nopşii, clopotele cu sunetul lor duios, chemau poporul la SfÎnta Înviere. Unul a p?şit pragul bisericii cu adÎnc? m?hnire În inim?, c? nu este iertat de vecinul s?u. Al doilea a intrat În biseric? cu fric? pentru c? nu şi-a Îndeplinit canonul, ci avea Înc? r?utate şi du?mÎnie, la care ?l Îndemna mereu blestematul diavol.

Slujba Învierii se desfăşura În?l??tor În mireasma dumnezeiasc? ce plutea În SfÎnta Biseric?. Duios şi conving?tor a Început la stran? cÎntarea: “Ziua Învierii şi s? ne lumin?m cu pr?znuirea şi unul pe altul s? ne ?mbr?şi??m. şi s? zicem, fraşilor, şi celor ce ne ur?sc pe noi, s? iert?m toate pentru Înviere şi a?a s? strig?m: Hristos a Înviat din morşi, cu moartea pe moarte c?lcÎnd şi celor din morminte via?? d?ruindu-le”. Fiori puternici i-au zguduit sufletul şi trupul, lacrimi fierbinşi i se prelingeau pe obraz şi rotea ochii În toate p?rşile ca s? vad? pe vecinul s?u. Nu i-a fost greu s?-l descopere.

Chiar În acel moment, acela se strecura prin mulşime către dÎnsul, i-a ieşit Înainte şi s-au ?mbr?şi?at, zicÎnd Încet: “Hristos a Înviat!” Dup? r?spunsul plin de dragoste al vecinului: “Adev?rat a Înviat!”, a ad?ugat cu şi mai multe lacrimi În ochi: “Iart?-m?, dragul meu, iart?-m?! Nu se va mai Înt?mpla niciodat? felul cum m-am purtat cu tine. SfÎnta Înviere a lucrat puternic asupra mea şi m-a Înv??at c? nu-i bine, nici evanghelic, nici cre?tine?te, nu-i omene?te ceea ce am f?cut eu cu tine, În timp ce tu ai r?bdat şi a?teptat cu Încredere acest ceas al ?mp?c?rii. Astfel satana s-a pr?buşit, Hristos Domnul S-a preasl?vit prin lucrarea puternic? a Învierii Sale, du?mÎnia s-a spulberat, pacea şi dragostea s-au rea?ezat Între ei la vremea cuvenit? şi cu fric? de Dumnezeu, cu credin?? şi cu dragoste au primit SfÎnta ?mp?rt??anie. Domnul Cel pururea viu şi prezent În Taina Sfintei Euharistii i-a binecuvÎntat şi le-a Înt?rit ?mp?carea, care n-a mai fost tulburat? În timpul vieşii lor, deşi r?ut?ciosul diavol c?uta s?-i tulbure din nou.

C?t de mult are de Înv??at fiecare din noi, din acest exemplu zguduitor de reÎntoarcere sincer? la Hristos a acestor dou? suflete şi de retrşire adev?rat? În El, prin biruin?a puternic? a Sfintei Învieri! C?t de mult ar trebui noi s? ne revizuim gÎndurile, simşirile şi purt?rile şi s? ne apropiem cu inima ÎnfrÎnt? şi smerit?, cu inima plin? de credin?? şi dragoste de Potirul Sfintei ?mp?rt??anii, ca s?-L primim pe Hristos Domnul nostru Cel pururea viu şi gata oricÎnd s? se s?l??luiasc? Între noi, precum spune a?a de limpede În SfÎnta Sa Evanghelie: Cel ce mÎnÎnc? Trupul Meu şi bea SÎngele Meu, r?mÎne Întru Mine şi Eu Întru el (Ioan 6, 56).

Vrem noi s? ne hot?r?m pentru aceasta? Este spre folosul nostru, spre folosul vieşii pămînte?ti şi cere?ti. Pentru c? numai unişi cu Domnul nostru Iisus Hristos vom putea În?elege mai bine şi mai adÎnc adev?ratul rost al vieşii noastre pămînte?ti. Vom p?şi sigur biruitori pe drumul sfintei des?v?rşiri morale şi spre sl?vile nesf?rşitei vie?uiri În cele cere?ti.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Pa?tile Domnului. Ast?zi Hristos, Via?a noastr?, a biruit moartea, iadul şi pe diavolul. Ast?zi ni s-au deschis porşile raiului şi ale ?mp?r?şiei Cerurilor. Ast?zi Îngerii se bucur? ?mpreun? şi pream?resc pe Dumnezeu.

Deci s? lep?d?m din casele şi inimile noastre toat? r?utatea, toat? Întristarea şi p?catul şi s? primim cu bucurie pe Hristos Cel Înviat. S? ne Închin?m Crucii pe care S-a r?stignit Hristos. S? s?rut?m mormÎntul din care a Înviat Domnului. S? urm?m cu credin?? şi n?dejde pe MÎntuitorul nostru, ?mpreun? cu Maica Domnului, cu Apostolii, cu toşi sfinţii, cu p?rinşii şi Înaintaşii no?tri. S? ne s?rut?m duhovnice?te frate cu frate, s? ne ?mp?c?m, s? ne iubim unii pe alţii c?ci ast?zi am dobÎndit iertarea şi mÎntuirea prin Înviere. Nimeni s? nu fie trist, nimeni s? nu-şi piard? credin?a şi n?dejdea În necazurile vieşii, c?ci Hristos Cel Înviat este cu noi. ?l purt?m În noi şi r?mÎne În veci cu noi, de vom r?mÎne În dragostea Lui şi-I vom p?zi poruncile.

Cu aceast? credin?? d?t?toare de via??, care ne d? putere şi biruin??, s? cÎnt?m ?mpreun? cÎntarea Învierii: “Hristos a Înviat din morşi, cu moartea pe moarte c?lcÎnd şi celor din morminte via?? d?ruindu-le”. Amin. Hristos a Înviat ! 

(P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.