versiunea moldoveneasca русская версия


Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

Adunarea creștinilor din cartierul Dacia, orașul Fălești

20 августа 2017

Duminică, 20 august 2017, în orașul Fălești, cartierul Dacia, a avut loc adunarea creștinilor pentru construcția unei noi biserici cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi”. Adunarea a fost convocată de preotul responsabil pentru cartierul Dacia, părintele Ioan Buciuceanu. La întrunire a fost prezenți: părintele — blagocin Oleg Fistican; primarul orașului Vladimir Rusu, dar și alte persoane care s-au implicat la primele etape ale construcției bisericii. Părintele Oleg a prezentat creștinilor o dare de seamă  

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Predic? la Învierea Domnului

Hristos a Înviat din morşi, fiind Încep?tur? (a Învierii) celor adormişi (I Cor. 15, 20)

Hristos a Înviat ! Iubişi credincioşi, ast?zi pr?znuim praznicul praznicelor şi s?rb?toarea s?rb?torilor. Ast?zi este bucurie duhovniceasc? pretutindeni În lumea cre?tin?. Ast?zi Domnul şi Dumnezeul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos a luminat toate prin Învierea Sa. Cerul şi pămîntul dup? cuviin?? s? se veseleasc?, c?ci lumina Învierii Domnului a umplut de lumin? cerul şi pămîntul şi iadul şi pe toşi cei şinuşi În leg?turile morşii cu n?dejdea Învierii, la veÎnic? veselie i-au adus prin cobor?rea MÎntuitorului În iad. Ast?zi Hristos, via?a noastr? a pus temelie nou? neamului omenesc prin Învierea Sa şi a Încununat toate minunile preasl?vite f?cute de El pe pămînt.

Ast?zi este ziua Învierii Domnului, biruin?a ?mp?c?rii, surparea r?zboiului, stricarea morşii şi ÎnfrÎngerea diavolului. Ast?zi dup? dreptate ni se cade s? repet?m cuvintele profetului Isaia: Unde-şi este, moarte, biruin?a ta? Unde-şi este, moarte, boldul t?u?(Osea 13, 14; I Corinteni 15, 55). Ast?zi uşile de aram? le-a zdrobit St?pÎnul Iisus Hristos şi pe Îns?şi numirea morşii a schimbat-o, c?ci nu se mai nume?te moarte, ci somn. Mai Înainte de venirea lui Hristos şi de iconomia Crucii, Însuşi numele morşii era foarte Înfrico?at. C? omul cel dintşi, dup? ce a fost creat de Dumnezeu, cu moarte a fost amenin?at: Din pomul cunoa?terii binelui şi r?ului s? nu mÎnÎnci, c?ci, În ziua În care vei mÎnca din el, vei muri negreşit (Facere 2, 17).

şi proorocul David zice prin Duhul SfÎnt: Moartea p?c?toşilor este cumplit? (Psalm 33, 20). Dar nu numai moarte se numea desp?rşirea sufletului de trup, ci şi iad. Ascult? şi pe patriarhul Iacob, zicÎnd: Veşi pogor? b?trÎne?ele mele În iad (Facere 42, 38). Iar proorocul David zice: Dumnezeu va izb?vi sufletul meu din mÎna iadului (Psalm 48, 16).

Dar dup? ce Hristos Dumnezeul nostru S-a adus jertf? pe cruce pentru noi şi a Înviat din morşi, a transformat moartea În somn, ca un iubitor de oameni. C?ci În loc de moarte, adormire şi somn se zice mutarea noastr? din cele de aici. Ascult? Însuşi pe MÎntuitorul, zicÎnd: Laz?r, prietenul nostru, a adormit şi merg s?-l trezesc (Ioan 11, 11). C?ci precum ne este nou? u?or a scula pe cel ce doarme, a?a şi St?pÎnul nostru Cel de ob?te poate Învia pe cei morşi. Îns? de vreme ce cuvÎntul zis de Domnul era nou şi strşin şi ucenicii nu l-au În?eles, mai ar?tat le-a zis: Laz?r a murit! (Ioan 11, 14).

Înc? şi marele Apostol Pavel, dasc?lul lumii, scriind tesaloni-cenilor, zice: Despre cei ce au adormit, nu voim s? fişi În ne?tiin??, ca s? nu v? Întristaşi ca ceilalţi care nu au n?dejde. C? de credem c? Iisus a murit şi a Înviat, tot a?a credem c? Dumnezeu, pe cei adormişi Întru Iisus, şi va aduce ?mpreun? cu El. Noi cei vii, care vom fi r?mas pÎn? la venirea Domnului, nu vom lua Înaintea celor adormişi (I Tesaloniceni 4, 13-15).

Aşi v?zut, fraşilor, c? pretutindenea moartea se nume?te adormire şi somn? Aşi v?zut c?t de str?lucit? este biruin?a Învierii lui Hristos? Prin Învierea Domnului nenum?rate bunăt?şi ni s-au dat. Prin Înviere am?girea diavolilor s-a pierdut. Prin Înviere biruim moartea. Prin Înviere trecem cu vederea via?a cea de acum. Prin Înviere către r?splata cea veÎnic? ne s?rguim. Prin Înviere, cu trup fiind Înf??uraşi, de cei f?r? trup ne apropiem dac? vom voi.

Ast?zi biruin?ele cele str?lucite ale noastre s-au f?cut. Ast?zi Hristos Domnul a biruit moartea şi pe tiranul diavol l-a surpat, iar nou? cale către mÎntuire prin Înviere ne-a d?ruit. Deci toşi s? ne bucur?m, s? s?lt?m şi s? ne veselim c? MÎntuitorul a biruit moartea şi iadul şi pentru mÎntuirea noastr? pe toate le-a lucrat.

Iubişi credincioşi,

În cele ce urmeaz? dorim s? ar?t?m pe scurt cu ce fel de trup vor Învia sfinţii şi drepşii lui Dumnezeu, precum şi p?c?toşii, În ziua Învierii cea de ob?te de la sf?rşitul lumii. Despre acestea vorbind, aducem În mijloc cuvÎntul Sfintei Scripturi, care arat? c? patru vor fi Însuşirile şi darurile sfinţilor şi ale drepşilor la Învierea cea de apoi. Acest adev?r ?l arat? prealuminat marele Apostol Pavel, care zice: Se seamÎn? trupul Întru stric?ciune, Înviaz? Întru nestric?ciune. Iat? darul nestric?ciunii! Se seamÎn? Întru necinste, Înviaz? Întru slav?. Iat? darul str?lucirii! Despre acest dar al str?lucirii, şi Domnul a zis: Atunci drepşii vor str?luci ca soarele Întru ?mp?r?şia Tat?lui lor (Matei 13, 43). Se seamÎn? Întru sl?biciune, Înviaz? Întru putere. Iat? darul puterii! Se seamÎn? trup firesc, Înviaz? trup duhovnicesc. Iat? darul subşir?t?şii! Cei Înviaşi vor avea trupuri u?oare, duhovnice?ti, nestric?cioase, adic? nemuritoare, asemenea Îngerilor (I Corinteni 15, 42-44).

Dar fiindc? am amintit şi de trupurile p?c?toşilor din vremea Învierii, s? ?tişi c? mare deosebire vor avea trupurile celor rşi de ale sfinţilor şi drepşilor În ziua judec?şii de apoi. Trupurile p?c?toşilor vor ar?ta starea cumplit? În care au trşit pe pămînt şi Înfrico?atele pedepse ce şi a?teapt?, cÎnd le va zice Domnul: Duce-şi-v? de la Mine, blestemaşilor, În focul cel veÎnic, care este g?tit diavolului şi Îngerilor lui (Matei 25, 41).

şi vor fi trupurile acestora Înfrico?ate la vedere şi pline de spaim?. În locul str?lucirii se vor ?mbr?ca cu adÎnc de Întuneric, care va semÎna cu Întunericul cel din afar? al iadului. şi dup? cum str?lucirea fericişilor va fi Însoşit? de frumuse?e preaminunat?, tot a?a, trupurile p?c?toşilor vor avea mare spaim? şi ur?ciune. şi m?car c? vor avea nestric?ciune ca şi drepşii, aceast? nestric?ciune o vor avea pentru a se chinui veÎnic În iad şi niciodat? a se mistui.

Îns?, dac? dorim s? avem fericire veÎnic? la Învierea de apoi, s? nu fim f?r? de grij?, ci cu fric? şi cutremur s? slujim Preabunului nostru Dumnezeu pÎn? la ultima noastr? suflare. Chiar dac? cineva ar fi ?mpodobit cu toate faptele bune, nu poate fi f?r? grij? În veacul de acum. MÎntuitorul ne spune c?: Cine va r?bda pÎn? la sf?rşit, acela se va mÎntui (Matei 10, 22). S? lu?m pild? de la cor?bierii care vin cu cor?biile pline de multe bog?şii şi bunăt?şi. Ei privegheaz? pururea, chiar cÎnd ajung la liman sÎnt cu mare grij? ca nu cumva s? se loveasc? cu corabia de vreo stÎnc? şi s? li se Înt?mple primejdie şi pagub? mare.

Auzişi ce zice dumnezeiescul p?rinte Ioan Gur? de Aur În aceast? privin??: «S? nu fim nep?s?tori şi nerecunosc?tori fa?? de binefacerile care le-am luat prin Învierea Domnului. Nici s? zicem: iat?, Postul Mare a trecut, de acum putem s? fim f?r? de grij?. C?ci acum, mai mult dec?t Înainte, trebuie s? avem mare grij? pentru suflet ca nu cumva trupul Înt?rindu-se, pe suflet s?-l fac? mai neputincios. Ca nu purtÎnd grij? pentru rob, de st?pÎn s? ne lenevim. C?ci nevoin?a noastr? duhovniceasc? este pentru toat? via?a».

Iubişi credincioşi,

Zice SfÎntul Apostol Pavel: Oricine se lupt?, se ÎnfrÎneaz? de la toate (I Corinteni 9, 25). Iar SfÎntul Ioan Gur? de Aur zice: «Am lep?dat povara postului, dar n-am lep?dat şi rodul postului. C?ci este cu neputin?? şi osteneala postului a o lep?da şi rodul postului a-l secera. A trecut osteneala nevoin?elor, dar s? nu treac? r?vna faptelor bune. S-a dus postul, dar s? r?mÎn? evlavia. A trecut postul cel trupesc, dar n-a trecut şi postul cel duhovnicesc, care este mai bun dec?t acela, iar acela pentru acesta s-a f?cut».

Prin postul duhovnicesc În?elegem lucrarea faptelor bune, pe care sÎntem datori s? le facem toşi cei ce sÎntem botezaşi În numele Preasfintei Treimi şi credem În Hristos Cel Înviat din morşi. În fruntea faptelor bune care ne ajut? cel mai mult la mÎntuirea sufletului este iubirea cre?tin?. F?r? iubire, f?r? iertare şi milostenie nu este mÎntuire, nu sÎnt Pa?ti, nici bucurie În suflet, nici Înviere din moartea p?catelor, nici pace În inimile noastre.

Iat? o istorioar? adev?rat? despre doi cre?tini certaşi unul cu altul, care s-au ?mp?cat În noaptea de Înviere.

Doi oameni, buni prieteni cre?tini, au ajuns la o ceart? din lucrarea diavolului de la ni?te lucruri de nimic. Unul, din fire mai iute, l-a Înjurat şi l-a insultat greu pe cel?lalt cu prilejul unei Înt?lniri familiare. şi astfel s-a a?ternut Între ei o mare du?mÎnie. Deşi cel oc?r?t şi batjocorit dorea s?-l dea În judecat? pe cel ce l-a nedrept?şit şi l-a Înjurat, mai ales c? la acest lucru ?l Îndemnau mulşi, el totuşi n-a f?cut aceasta şi dorea din toat? inima s? restabileasc? pacea şi prietenia cea mai dinainte. Dar cel?lalt nu voia cu nici un chip s?-l În?eleag?, ci spre du?mÎnie ?l pornea prin purt?rile şi vorbele sale cele rele.

A Început Postul Mare, se apropiau Sfintele Pa?ti şi Între ei nici o schimbare nu se f?cuse, m?car c? mergeau amÎndoi În fiecare Duminică la SfÎnta Biseric?. În S?mb?ta Mare s-au spovedit amÎndoi, urmÎnd s? se ?mp?rt??easc? la SfÎnta Liturghie, În noaptea Învierii. Preotul, care cuno?tea bine ce se petrecea Între ei, ?l pov??uia de multe ori pe cel ce Întreşinea starea de du?mÎnie, ca s?-şi revizuiasc? gÎndurile şi vorbele sale şi s?-şi cear? iertare. Acelaşi Îndemn şi canon st?ruitor de pocşin?? i-a dat şi la spovedanie. Dar el, deşi s-a f?g?duit, n-a f?cut aceasta. Spre miezul nopşii, clopotele cu sunetul lor duios, chemau poporul la SfÎnta Înviere. Unul a p?şit pragul bisericii cu adÎnc? m?hnire În inim?, c? nu este iertat de vecinul s?u. Al doilea a intrat În biseric? cu fric? pentru c? nu şi-a Îndeplinit canonul, ci avea Înc? r?utate şi du?mÎnie, la care ?l Îndemna mereu blestematul diavol.

Slujba Învierii se desfăşura În?l??tor În mireasma dumnezeiasc? ce plutea În SfÎnta Biseric?. Duios şi conving?tor a Început la stran? cÎntarea: «Ziua Învierii şi s? ne lumin?m cu pr?znuirea şi unul pe altul s? ne ?mbr?şi??m. şi s? zicem, fraşilor, şi celor ce ne ur?sc pe noi, s? iert?m toate pentru Înviere şi a?a s? strig?m: Hristos a Înviat din morşi, cu moartea pe moarte c?lcÎnd şi celor din morminte via?? d?ruindu-le». Fiori puternici i-au zguduit sufletul şi trupul, lacrimi fierbinşi i se prelingeau pe obraz şi rotea ochii În toate p?rşile ca s? vad? pe vecinul s?u. Nu i-a fost greu s?-l descopere.

Chiar În acel moment, acela se strecura prin mulşime către dÎnsul, i-a ieşit Înainte şi s-au ?mbr?şi?at, zicÎnd Încet: «Hristos a Înviat!» Dup? r?spunsul plin de dragoste al vecinului: «Adev?rat a Înviat!», a ad?ugat cu şi mai multe lacrimi În ochi: «Iart?-m?, dragul meu, iart?-m?! Nu se va mai Înt?mpla niciodat? felul cum m-am purtat cu tine. SfÎnta Înviere a lucrat puternic asupra mea şi m-a Înv??at c? nu-i bine, nici evanghelic, nici cre?tine?te, nu-i omene?te ceea ce am f?cut eu cu tine, În timp ce tu ai r?bdat şi a?teptat cu Încredere acest ceas al ?mp?c?rii. Astfel satana s-a pr?buşit, Hristos Domnul S-a preasl?vit prin lucrarea puternic? a Învierii Sale, du?mÎnia s-a spulberat, pacea şi dragostea s-au rea?ezat Între ei la vremea cuvenit? şi cu fric? de Dumnezeu, cu credin?? şi cu dragoste au primit SfÎnta ?mp?rt??anie. Domnul Cel pururea viu şi prezent În Taina Sfintei Euharistii i-a binecuvÎntat şi le-a Înt?rit ?mp?carea, care n-a mai fost tulburat? În timpul vieşii lor, deşi r?ut?ciosul diavol c?uta s?-i tulbure din nou.

C?t de mult are de Înv??at fiecare din noi, din acest exemplu zguduitor de reÎntoarcere sincer? la Hristos a acestor dou? suflete şi de retrşire adev?rat? În El, prin biruin?a puternic? a Sfintei Învieri! C?t de mult ar trebui noi s? ne revizuim gÎndurile, simşirile şi purt?rile şi s? ne apropiem cu inima ÎnfrÎnt? şi smerit?, cu inima plin? de credin?? şi dragoste de Potirul Sfintei ?mp?rt??anii, ca s?-L primim pe Hristos Domnul nostru Cel pururea viu şi gata oricÎnd s? se s?l??luiasc? Între noi, precum spune a?a de limpede În SfÎnta Sa Evanghelie: Cel ce mÎnÎnc? Trupul Meu şi bea SÎngele Meu, r?mÎne Întru Mine şi Eu Întru el (Ioan 6, 56).

Vrem noi s? ne hot?r?m pentru aceasta? Este spre folosul nostru, spre folosul vieşii pămînte?ti şi cere?ti. Pentru c? numai unişi cu Domnul nostru Iisus Hristos vom putea În?elege mai bine şi mai adÎnc adev?ratul rost al vieşii noastre pămînte?ti. Vom p?şi sigur biruitori pe drumul sfintei des?v?rşiri morale şi spre sl?vile nesf?rşitei vie?uiri În cele cere?ti.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Pa?tile Domnului. Ast?zi Hristos, Via?a noastr?, a biruit moartea, iadul şi pe diavolul. Ast?zi ni s-au deschis porşile raiului şi ale ?mp?r?şiei Cerurilor. Ast?zi Îngerii se bucur? ?mpreun? şi pream?resc pe Dumnezeu.

Deci s? lep?d?m din casele şi inimile noastre toat? r?utatea, toat? Întristarea şi p?catul şi s? primim cu bucurie pe Hristos Cel Înviat. S? ne Închin?m Crucii pe care S-a r?stignit Hristos. S? s?rut?m mormÎntul din care a Înviat Domnului. S? urm?m cu credin?? şi n?dejde pe MÎntuitorul nostru, ?mpreun? cu Maica Domnului, cu Apostolii, cu toşi sfinţii, cu p?rinşii şi Înaintaşii no?tri. S? ne s?rut?m duhovnice?te frate cu frate, s? ne ?mp?c?m, s? ne iubim unii pe alţii c?ci ast?zi am dobÎndit iertarea şi mÎntuirea prin Înviere. Nimeni s? nu fie trist, nimeni s? nu-şi piard? credin?a şi n?dejdea În necazurile vieşii, c?ci Hristos Cel Înviat este cu noi. ?l purt?m În noi şi r?mÎne În veci cu noi, de vom r?mÎne În dragostea Lui şi-I vom p?zi poruncile.

Cu aceast? credin?? d?t?toare de via??, care ne d? putere şi biruin??, s? cÎnt?m ?mpreun? cÎntarea Învierii: «Hristos a Înviat din morşi, cu moartea pe moarte c?lcÎnd şi celor din morminte via?? d?ruindu-le». Amin. Hristos a Înviat ! 

(P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.