versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica învierii fiicei lui Iair.

Duminica învierii fiicei lui Iair.

18 ноября 2017

Evanghelia de astăzi ni-l prezintă pe Iair, conducătorul sinagogii din Capernaum, a cărui fiică, în vârstă de 12 ani, se îmbolnăvise. Încrezător în darul supranatural al lui Iisus din Nazaret, Îl roagă să-l ajute. Domnul, receptiv la durerea tatălui, intervine în grabă, redând viaţa fiicei sale, care între timp murise.De la căderea strămoşilor noştri în păcat „nimeni nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare” (Ps. 48, 7). De aceea, noi trebuie să fim totdeauna pregătiţi pentru ziua morţii noastre,  

Îngerul și ceapa

Îngerul și ceapa

10 ноября 2017

În Frații Karamazov este o istorioară populară despre o femeie în vârstă care nu trăia în chip plăcut lui Dumnezeu și de aceea după moarte a ajuns într-un lac de foc. Îngerul ei păzitor se străduia să facă tot ce putea ca să o ajute. Dar singura faptă bună pe care își amintea că o făcuse această femeie, era faptul că dăduse cândva o ceapă din grădină unei cerșetoare.  

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

9 ноября 2017

Miercuri, 8 noiembrie 2017 pomenirea sfântului mare mucenic Dimitrie a fost o sărbătoare deosebită pentru comunitățile care își serbează hramul. Cu această ocazie felicităm toți omagiaţii care poartă frumosul nume al sfântului Dimitrie, dar mai ales creştinii şi preoţii din eparhia noastră, care au ca hram  

Ce este iadul?

Ce este iadul?

4 ноября 2017

“…. ca să nu vină şi ei în acest loc de chin” (Luca 16,28). EXISTĂ O ALTĂ LUME? Iată, iubiţii mei, uriaşa întrebare pe care o pune astăzi Sfânta Evanghelie. M-am dus odată într-un sat şi acolo m-au întrebat: Cine a venit din lumea cealaltă? Oare a înviat cineva, ca să ne spună ce se întâmplă dincolo?… Dar ce credeţi, cei care cer să vadă un mort înviind, şi dacă acesta va învia, îl vor crede? Mă îndoiesc. Nu neg faptul că nu este o mică dovadă învierea unui mort. Dar există alta şi mai puternică. Şi mii de morţi să învieze din mormânt, nu... 

De ce botezăm pruncii?

De ce botezăm pruncii?

3 ноября 2017

Unii obiectează cu întrebarea “Cum poate un prunc sa creada si sa se boteze ?” Sigur ca la prima vedere, expresii ca “pocaieste-te si boteaza-te”, sau “crede si boteaza-te” pot da impresia ca numai adultii se pot boteza. Greseala acestui mod de a gandi nu consta în faptul ca un adult trebuie sa creada inainte de a se boteza, ci în aplicarea în cazul pruncilor unei porunci adresata adultilor. Biblia nu a fost scrisa pentru prunci, ei fiind în grija parintilor, care pot auzi, întelege si crede. În plus, mai trebuie facuta o distinctie importanta între botezul copilului si cel... 

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

31 октября 2017

Marți, 31 octombrie 2017, când facem pomenirea sfântului Apostol și Evanghelist Luca, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, alături de un sobor impunător de preoți a liturghisit în biserica Înălțarea Domnului din satul Rădoaia, raionul Sîngerei. De la mic la mare s-au bucurat de sărbătoare, sfîntul locaș devenind neîncăpător. După sfânta Liturghie a urmat Te-deum de mulțumire, pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. În semn de recunoștință din partea Chiriarhului  

Evanghelia semănătorului

Evanghelia semănătorului

28 октября 2017

De ce ia diavolul sămânţa din inimile oamenilor? O spune Domnul: „Ca nu cumva, crezând, să se mântuiască”. Se vede preabine de aici că, credinţa în cuvântul lui Dumnezeu e temeiul şi rădăcina mântuirii noastre. Cine nu păstrează cuvântul lui Dumnezeu — şi nimic altceva decât cuvântul lui Dumnezeu — în inima sa, nu poate să se mântuiască. Asupra inimii neîncălzite de cuvântul lui Dumnezeu stă la pândă diavolul, ca să fure. Fericit cel ce păstrează cuvântul lui Dumnezeu în inima sa ca pe bunul cel mai de preţ, nelăsând nici oameni, nici demoni să calce... 

Hramul bisericii din Măgureanca

Hramul bisericii din Măgureanca

27 октября 2017

Parohia ortodoxă din s.Măgureanca, r.Fălești își sărbătoreşte astăzi hramul cinstind-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Toate sărbătorile sunt importante, dar sărbătoarea Sfintei Parascheva ași dori să fie mai mult în atenţia şi în sufletul poporului nostru dreptcredincios. Şi aceasta datorită faptului că sfintele ei moaşte de mai bine de 300 de ani onorează pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu şi întărește credința în sufletele tuturor celor ce cu fruntea plecată pe marginea raclei ei îi cer ajutorul.  

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

19 октября 2017

«Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.» (10 ani) «Călugării nu sunt așa de vorbăreți pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte, că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.» (8 ani)  

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

Predic? la duminica Tomei

 Despre Îndoiala În credin??.

Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut (Ioan 20, 29)

Hristos a Înviat!

Iubişi credincioşi,

În prima zi a Sfintelor Pa?ti, seara, ne spune SfÎntul Apostol şi Evanghelist Ioan, S-a ar?tat Iisus Hristos Înviat ucenicilor Sşi, ascunşi de frica iudeilor, Într-o camer? Încuiat? din Ierusalim şi le-a spus: Pace vou?! Dup? ce i-a lini?tit, c? erau tulburaşi şi cuprinşi de fric? şi i-a Încredin?at de Învierea Sa din morşi, ar?tÎndu-le mşinile şi coasta str?punse de cuie şi suli?? pe cruce, le-a ad?ugat: Precum M-a trimis pe Mine Tat?l, a?a v? trimit şi Eu pe voi (Ioan 20, 21). Prin aceste cuvinte Domnul a trimis pe Apostoli la propov?duire, avÎnd misiunea s? vesteasc? Evanghelia mÎntuirii la toate neamurile pămîntului.

Dar pentru a-i Înt?ri cu putere de sus la aceast? misiune dumnezeiasc? de Înnoire a lumii, MÎntuitorul a suflat asupra lor Duh SfÎnt, şi le-a dat putere s? ierte p?catele oamenilor, zicÎnd: Luaşi Duh SfÎnt! C?rora veşi ierta p?catele, le vor fi iertate şi c?rora le veşi şine vor fi şinute (Ioan 20, 22-23). Nimeni nu poate propov?dui pe Hristos dac? nu este trimis de Dumnezeu şi dac? nu este Înt?rit şi sfinţit de harul Duhului SfÎnt. Îns? nu este destul pentru mÎntuire numai s? citim SfÎnta Scriptur? şi s? ascult?m cuvÎntul Evangheliei. Trebuie s?-l şi facem. Nu era suficient? Apostolilor şi ucenicilor Domnului numai propov?duirea cuvÎntului. Ea singur? nu poate mÎntui f?r? pocşin??. Apostolii aveau datoria s?-i Înve?e voia lui Dumnezeu, dar s?-i cure?e şi de p?cate, adic? s? le dezlege p?catele prin spovedanie, f?r? de care nu poate fi iertare, pocşin?? şi mÎntuire. De aceea Domnul Întemeiaz? acum Taina Sfintei Spovedanii, ca urmaşii lor, episcopii şi preoşii, s? spovedeasc? pe cei ce cred, şi s?-i dezlege de p?cate. Aceasta este singura cale de mÎntuire a cre?tinilor: Credin?a dreapt? În Dumnezeu, ?mplinirea poruncilor evanghelice şi dezlegarea p?catelor prin spovedanie.

Dar, cu rÎnduiala dumnezeiasc?, apostolul Toma nu era de fa?? cu ceilalţi apostoli cÎnd S-a ar?tat Domnul. şi cÎnd i-au spus toşi: Am v?zut pe Domnul! el nici nu s-a bucurat, nici n-a voit s? cread?, pÎn? nu a v?zut cu ochii şi a pipşit cu mÎna rÎnile MÎntuitorului (Ioan 20, 25). Dup? opt zile, adic? În Duminica a doua dup? Înviere, iar?şi S-a ar?tat Iisus Hristos ucenicilor Sşi, trecÎnd prin uşile Încuiate. Atunci era şi Toma de fa??. Dup? ce le-a zis din nou: Pace vou?, a spus cu mustrare pentru Toma:Adu-şi degetul t?u Încoace şi vezi mşinile Mele, şi adu-şi mÎna ta şi o pune În coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios! (Ioan 20, 26-27). Iar Toma pipşind şi v?zÎnd rÎnile Domnului, cuprins de fric? şi uimire, a strigat cu smerenie şi credin??: Domnul meu şi Dumnezeul meu! MÎntuitorul Îns? l-a mustrat pentru puşina lui credin??, zicÎnd: Pentru c? M-ai v?zut, Tomo, ai crezut? Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut! (Ioan 20, 28-29).

Toma era un apostol Îndoielnic. El a crezut numai dup? ce a v?zut şi a cercetat adev?rul, pipşind rÎnile lui Hristos. De aceea l-a şi mustrat Domnul, c?ci credin?a vine din auz, iar nu din pipşire şi vedere. Credin?a vine din interior, din inim?, iar nu din afar?. Credin?a vine din cuvÎnt. Din cuvÎntul de Înv???tur? auzit din gura mamei şi a tatei. C?ci p?rinşii trupe?ti ne sÎnt primii dasc?li de religie În via??. Apoi, credin?a noastr? În Dumnezeu ne vine şi se Înt?re?te În noi din predica preotului la biseric?, din sfaturile date de b?trÎni, din citirea c?rşilor sfinte şi mai ales din cuvintele şi Înv???turile pe care le auzim şi le citim zilnic În SfÎnta Evanghelie.

La formarea noastr? duhovniceasc? şi la sporirea dreptei credin?e În inimile noastre cel mai mare rol ?l au p?rinşii trupe?ti care ne-au n?scut şi p?rinşii suflete?ti care ne-au Înv??at şi ne-au crescut În frica de Dumnezeu, adic? preotul satului, duhovnicul şi na?ul de botez. CÎnd p?rinşii trupe?ti şi cei suflete?ti sÎnt buni şi ?şi fac datoria cre?tin? fa?? de sufletele pe care le cresc şi le p?storesc, atunci se nasc şi se formeaz? cre?tini buni, copii ascult?tori de p?rinşi, tineri cuminşi şi evlavioşi. Iar cÎnd p?rinşii trupe?ti sÎnt necredincioşi şi st?pÎnişi de patimi, iar cei suflete?ti sÎnt indiferenşi şi nep?s?tori fa?? de fiii lor suflete?ti, atunci copiii sÎnt rşi şi neascult?tori, tinerii sÎnt necredincioşi sau Îndoielnici şi caut? dovezi v?zute, ca Toma, pentru a crede În nev?zutul Dumnezeu. Cei c?s?torişi vin rar la biseric? fiind Înconjuraşi de griji pămînte?ti; mulşi ?şi ucid copiii şi unii ?şi distrug familia şi pacea sufletului prin divor?. Dar şi b?trÎnii care n-au avut În tinere?e o via?? religioas? profund? ?şi sf?r?esc via?a În beşii şi indiferen?? religioas?, spre osÎnda sufletelor lor.

De vom cugeta mai mult la Îndoiala apostolului Toma, vom În?elege mai bine sl?birea credin?ei În Dumnezeu În zilele noastre şi urm?rile ei cumplite, pe care le trşim.

Iubişi credincioşi,

Îndoiala lui Toma la Învierea Domnului a avut şi un rol providenşial. C?ci, prin pipşirea rÎnilor MÎntuitorului, Toma dovede?te celor necredincioşi c? Hristos a avut cu adev?rat trup omenesc, asemenea nou?, afar? de p?cat şi c? a p?timit cu trupul pe cruce pentru mÎntuirea lumii. Iar dac? Toma s-a Îndoit de Învierea Domnului, dup? ce şi-a pus mÎna În coasta Lui, s-a cşit de necredin?a sa şi, c?zÎnd În genunchi, şi-a m?rturisit cu lacrimi credin?a şi p?catul s?u, prin aceste cuvinte: Domnul meu şi Dumnezeul meu!

Oare c?şi dintre cre?tinii de ast?zi nu cad În p?catul Îndoielii şi al necredin?ei În Dumnezeu? Îns? se Întorc la credin??, cu cşin?? şi smerenie ca apostolul Toma? Din cauza fricii şi Petru s-a lep?dat de Hristos prin cuvintele: Nu cunosc pe omul acesta!(Matei 26, 74). Dar Îndat? dup? cÎntatul coco?ului, din miezul nopşii, Petru a ieşit afar? şi a plÎns cu amar. Toat? via?a s-a cşit Petru de c?derea şi necredin?a sa. Dar dintre noi c?şi cre?tini nu se Îndoiesc de existen?a lui Dumnezeu? C?şi nu-L Înjur? şi-L hulesc? C?şi nu caut? dovezi şi zic: «Nu cred pÎn? nu v?d!» C?şi nu caut? s? pipşie rÎnile şi coasta Domnului, c?utÎnd dovezi ale existen?ei lui Dumnezeu prin pămînt, prin m?rturii vechi, prin tainele planetelor şi ale Universului? C?şi nu zic dintre cre?tini: «Aici este raiul şi iadul! Aici pe pămînt este totul!» Iar cÎnd se v?d bolnavi, În fa?a primejdiei, a s?r?ciei şi a morşii, nici atunci nu se cşiesc ca Toma, s? zic?: «Tu e?ti Domnul meu şi Dumnezeul meu! Acum cred În Tine Doamne, c? Tu m-ai zidit şi m-ai mÎntuit. Iart?-m? de necredin?a mea!» Nici m?car la b?trÎne?e nu se Întorc la Dumnezeu ca s? plÎng? cu amar ca Petru, via?a lor din tinere?e, cheltuit? În desfr?u, În r?ut?şi şi necredin??.

Puşini sÎnt acei ce se pocşiesc de p?cate la b?trÎne?e. Cei mulşi mor a?a cum au trşit, În necredin?? şi nepocşin??, spre a lor veÎnic? osÎnd?. Cu adev?rat, mare dar este credin?a În Dumnezeu Însoşit? de fapte bune! De aceea a şi zis MÎntuitorul către Toma cea de-a zecea fericire: Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut! (Ioan 20, 29). Iar cu alt prilej a zis către ucenicii Sşi:Fericit este cel ce nu se va sminti Întru Mine (Matei 11, 6). Adic? nu se va sminti din dreapta credin?? În Dumnezeu, cum s-au smintit mulşi În zilele noastre.

De ce credeşi c? se smintesc unii cre?tini În Hristos şi cad din dreapta credin?? apostolic? În tot felul de secte şi grup?ri religioase? Pentru c? ei vor s? cuprind? cu mintea lor tainele şi dogmele credin?ei. Ei vor s? pipşie cu raşiunea lor limitat? mşinile şi coasta Domnului, adic? vor s? În?eleag? adÎncul cel nep?truns al credin?ei, mai mult dec?t este dat omului s? În?eleag?.

Dar cei mai mulşi se leap?d? şi se smintesc de Biserica Întemeiat? de Hristos din cauza mÎndriei şi a neascult?rii lor. Se smintesc de Maica Domnului şi din mÎndrie şi neascultare o defaim? spunÎnd c? ar fi fost o femeie de rÎnd. Se smintesc de SfÎnta Cruce şi din aceleaşi pricini spun c? este un semn de ocar?, iar nu arm? a cre?tinilor ?mpotriva diavolilor, sfinţit? cu sÎngele lui Hristos. Se smintesc de sfintele icoane şi le numesc idoli, neÎn?elegÎnd sensul lor duhovnicesc. Se smintesc de sfinţi şi de cinstea dat? lor şi-i numesc oameni de rÎnd, iar pe ei se numesc drepşi şi mÎntuişi.

Se smintesc de preoşi, nu le recunosc harul Duhului SfÎnt primit la hirotonie şi şi judec?. Se smintesc de Tainele Bisericii Întemeiate de Hristos, prin care se revars? harul Duhului SfÎnt şi le refuz? pe toate. Se smintesc de Înv???tura Sfintei Scripturi şi o r?st?lm?cesc dup? voia şi mintea lor, spre a lor osÎnd? şi am?girea multora.

De vom r?mÎne Îns? statornici şi ascult?tori În sÎnul Bisericii Ortodoxe şi vom p?stra cu sfin?enie dreapta credin?? dat? nou? de Hristos, ne vom izb?vi de necredin?a lui Toma, de sminteala religioas? a sectelor şi vom În?elege cum trebuie În?eleas? Înv???tura Sfintei Evanghelii În sensul adev?rat al celor dou? fericiri: Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut! şi Fericit este acela ce nu se va sminti Întru Mine!

Iubişi credincioşi,

Se cade nou? ast?zi, s? ne bucur?m c? st?m neclintişi În dreapta credin?? şi sÎntem fii ai Bisericii lui Hristos de dou? mii de ani. Necredincioşii se leap?d? şi caut? s? vad? pe Dumnezeu cu ochi trupe?ti; Îndoielnicii vor s? pipşie rÎnile Domnului; cei slabi În credin?? caut? minuni; sectele p?r?sesc Biserica, r?st?lm?cesc dogmele credin?ei şi vestesc alt? Evanghelie; cei robişi de patimi amÎn? pocşin?a, iar noi, fiii Învierii şi fiii lui Dumnezeu dup? har, s?-I r?mÎnem credincioşi pÎn? la sf?rşit, ?tiind c? cel ce va r?bda toate pÎn? la sf?rşit, acela se va mÎntui (Matei 24, 13). Ast?zi, a opta zi dup? Sfintele Pa?ti, Domnul Înviat S-a ar?tat Apostolilor şi le-a dat pacea Duhului SfÎnt dup? care suspin? toat? lumea. Ast?zi MÎntuitorul l-a Încredin?at pe Toma c? a Înviat cu adev?rat şi ne Încredin?eaz? şi pe noi c? vom Învia cu toşii la judecata de apoi.

De aceea s? ne bucur?m pentru Înviere. S? ne bucur?m pentru m?rturisirea de credin?? a lui Toma şi s? ne rug?m lui Dumnezeu ca şi ceilalţi Îndoielnici În credin?? şi doritori de semne şi minuni, tineri sau b?trÎni, rude, vecini şi chiar fii, s? m?rtu-riseasc? şi ei pe Hristos ?mpreun? cu Apostolul Toma. S? ne bucur?m cu adev?rat c? avem cu noi, În mşinile noastre, pe Domnul Înviat şi sÎntem izb?vişi de chinurile suflete?ti ale necredin?ei şi Îndoielii.

Noi credem În Dumnezeu şi nu c?ut?m s? iscodim tainele credin?ei sau s? pipşim coasta Domnului. Cerul Înstelat ne arat? puterea Lui. Soarele şi luna ne amintesc de str?lucirea Lui. Florile c?mpului şi armonia creaşiei ne Încredin?eaz? c? Dumnezeu este frumuse?e. Copiii cei nevinovaşi, asemenea Îngerilor, ne amintesc de bunătatea lui Dumnezeu şi ne Îndeamn? la sfin?enie. Mamele cu pruncii la sÎn, cÎnd se roag?, ne aduc aminte de Maica Domnului cu pruncul Iisus În bra?e, care se roag? pentru mÎntuirea lumii.

Pentru toate acestea s? ne Înt?rim mai mult În credin?? şi s? ne bucur?m. Ne putem şi noi atinge de Domnul cu inima, cu mintea, cu voin?a şi chiar cu trupul, dar nu cu nevrednicie sau cu Îndoial? ca apostolul Toma. Cu inima ne atingem de Domnul prin credin??, evlavie şi rug?ciune curat?, duhovniceasc?. Cu mintea ne atingem de Domnul prin citirea Sfintei Scripturi şi a altor c?rşi ziditoare de suflet.

Cu voin?a ne atingem de Domnul prin s?v?rşirea faptelor bune, În dragoste şi smerenie. Iar cu sufletul şi cu trupul ne hrÎnim şi ne unim mistic cu Hristos MÎntuitorul prin SfÎnta ?mp?rt??anie, care este cea mai Înalt? cale de unire a noastr? cu Hristos, f?r? de care nu ne putem mÎntui.

V? reamintim c? ast?zi, la Duminica Tomei, numit? şi «Pa?tele blajinilor» În unele sate ies credincioşii la cimitir unde fac pomenire, dau de mÎncare unii altora şi cÎnt? cu toşii troparul Învierii. P?straşi cu sfin?enie acest obicei cre?tinesc. De altfel fiecare Duminică este un Pa?te, este ziua Învierii Domnului, ziua bucuriei şi a mÎntuirii noastre.

S? p?str?m cu sfin?enie credin?a curat? şi fierbinte În Dumnezeu. S? ne ferim de necredincioşi, de sectanşi şi de Îndoielnici, ca s? nu c?dem În cursele lor. S? p?str?m cu grij? frumuse?ea cultului ortodox şi toat? tradişia str?bună mo?tenit? de la Înaintaşi şi s? trşim În pace şi iubire unii cu alţii, ca ?mpreun? s? cÎnt?m cu Îngerii «Hristos a Înviat!». Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.