versiunea moldoveneasca русская версия


Învățătură în duminica împăcării

Învățătură în duminica împăcării

17 февраля 2018

„Să nu întorci faţa ta de la sluga Ta; când mă necăjesc degrab mă auzi!” (PS.68,20) Cu aceste cuvinte pătrunse de durere filială, iubiţi părinţi, fraţi şi surori în Domnul, Sfânta Biserică, astăzi la dumnezeiasca slujbă de seară, se adresează către Dumnezeu. Şi fiecare dintre cei ce stau aici, fără îndoială, a simţit în inima sa aceste cuvinte ca pe o adresare personală a sa către Dumnezeu. Nu întoarce faţa Ta, milostive Doamne, de la noi! — cerem toţi. Dar această milă a lui Dumnezeu noi trebuie să o merităm.  

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

Mărturisirea preoților din raionul Fălești

16 февраля 2018

Vineri, 17 februarie 2018, în ajunul Postului Mare, în biserica „Sf.M.Mc.Dimitrie” din orașul Fălești, sectorul Gara Feroviară, a avut loc adunarea clericilor din raionul Fălești. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de duhovnicul circumscripției, protoiereul Vasile Rodnițchi. A fost anunțat locul desfășurării Cântului Pascal în satul Pînzăreni pentru blagocinia Fălești 1 și respectiv în satul Albineț pentru blagocinia Fălești 2. A urmat consfătuirea  

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

Cununie în biserica U.M. din Bălți (video).

14 февраля 2018

Vineri, 9 februarie 2018, în biserica Unității Militare 1003 din Bălți a avut loc o adevărată sărbătoare, un eveniment deosebit, săvârșindu-se pentru prima dată o cununie în această biserică. Slujba divină a fost oficiată de protoiereul Pavel Petrov, care a spus că sfânta Liturghie a mai fost slujită, dar sfânta taină a Cununiei pentru prima dată.  

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

Liturghie funerară în satul Dumbrăvița

11 февраля 2018

Duminică, 11 februarie 2018, în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dumbrăvița, raionul Sîngerei, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie și prohodul pentru adormita roaba lui Dumnezeu, Efimia Porcescu. Ajunsă la venerabila vârstă de 75 de ani, vrednica creștină Efimia Porcescu a educat și a crescut cu multă dăruire și osteneală patru copii: doi băieți, ambii slujitori ai sfântului altar,  

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa…

10 февраля 2018

În pildele rostite mai înainte, atunci când Hristos vorbește despre două persoane, se referă la cele două părți ale omului, cea ascultătoare și cea neascultătoare, însă acum vorbește mai pe înțelesul tuturor și cu cuvinte mai înfricoșătoare. Nu mai spune că împărăția ce va să vină se asemănă cu aceasta sau cu cealaltă, cum o făcea înainte, ci acum vorbește deschis, arătându-se pe Sine ca Fiul Omului care va veni întru slava Sa. Dacă până acum s-a arătat cum este El necinstit și batjocorit, de-acum înainte situația se schimbă. mustră, judecă și stă... 

La râul Babilonului

La râul Babilonului

3 февраля 2018

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine,  

Pildă despre o cioară

Pildă despre o cioară

27 января 2018

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

Parastas pentru protoiereul Valeriu și preoteasa Iraida

21 января 2018

În după-amiaza zilei de duminică, 21 ianauaie 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, în biserica „Sfânta Treime” din satul Copăceni, raionul Sângerei, a fost oficiat un parastas întru pomenirea protoiereului Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida. Slujba a fost săvârșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sângerei, alături de un sobor de preoți, familia îndoliată și enoriașii bisericii. Chiar dacă au trecut 40 de zile, de când nu mai sunt printre cei vii, rudelor continuă să le fie transmise mesajele de condoleanțe.  

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

12 января 2018

Preasfinția Voastră, Vă aducem sincere felicitări și urări de bine cu ocazia prăznuirii Patronului ceresc al PS Voastre, Cuviosul Marchel, egumenul Mănăstirii Neadormiților. În zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm lui Hristos-Domnul, Arhiereul bunătăților viitoare (Evrei 9, 11), să vă dăruiască mulți și binecuvântați ani de viață, pace și tărie duhovnicească în lucrarea Preasfinţiei Voastre, iar pe parcursul întregii vieți pământești să fiți însoțiți de  

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

11 января 2018

Într-o atmosferă de rugăciune și festivitate, 11 ianuarie 2018, când Biserica face pomenirea sfântului cuvios Marchel, egumenul mănăstirii Neadormiților, în catedrala „Sf.Împ.Constantin şi Elena” din Bălţi a fost oficiată sfânta Liturghie de către Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești. Sărbătoarea a fost deosebită de frumoasă, pentru că împreună s-au rugat un sobor de arhierei, constituit din: ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari; ÎPS Iustinian, Arhiepiscop de Elista și Kalmykia; PS Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni.  

Predic? la duminica Tomei

 Despre Îndoiala În credin??.

Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut (Ioan 20, 29)

Hristos a Înviat!

Iubişi credincioşi,

În prima zi a Sfintelor Pa?ti, seara, ne spune SfÎntul Apostol şi Evanghelist Ioan, S-a ar?tat Iisus Hristos Înviat ucenicilor Sşi, ascunşi de frica iudeilor, Într-o camer? Încuiat? din Ierusalim şi le-a spus: Pace vou?! Dup? ce i-a lini?tit, c? erau tulburaşi şi cuprinşi de fric? şi i-a Încredin?at de Învierea Sa din morşi, ar?tÎndu-le mşinile şi coasta str?punse de cuie şi suli?? pe cruce, le-a ad?ugat: Precum M-a trimis pe Mine Tat?l, a?a v? trimit şi Eu pe voi (Ioan 20, 21). Prin aceste cuvinte Domnul a trimis pe Apostoli la propov?duire, avÎnd misiunea s? vesteasc? Evanghelia mÎntuirii la toate neamurile pămîntului.

Dar pentru a-i Înt?ri cu putere de sus la aceast? misiune dumnezeiasc? de Înnoire a lumii, MÎntuitorul a suflat asupra lor Duh SfÎnt, şi le-a dat putere s? ierte p?catele oamenilor, zicÎnd: Luaşi Duh SfÎnt! C?rora veşi ierta p?catele, le vor fi iertate şi c?rora le veşi şine vor fi şinute (Ioan 20, 22-23). Nimeni nu poate propov?dui pe Hristos dac? nu este trimis de Dumnezeu şi dac? nu este Înt?rit şi sfinţit de harul Duhului SfÎnt. Îns? nu este destul pentru mÎntuire numai s? citim SfÎnta Scriptur? şi s? ascult?m cuvÎntul Evangheliei. Trebuie s?-l şi facem. Nu era suficient? Apostolilor şi ucenicilor Domnului numai propov?duirea cuvÎntului. Ea singur? nu poate mÎntui f?r? pocşin??. Apostolii aveau datoria s?-i Înve?e voia lui Dumnezeu, dar s?-i cure?e şi de p?cate, adic? s? le dezlege p?catele prin spovedanie, f?r? de care nu poate fi iertare, pocşin?? şi mÎntuire. De aceea Domnul Întemeiaz? acum Taina Sfintei Spovedanii, ca urmaşii lor, episcopii şi preoşii, s? spovedeasc? pe cei ce cred, şi s?-i dezlege de p?cate. Aceasta este singura cale de mÎntuire a cre?tinilor: Credin?a dreapt? În Dumnezeu, ?mplinirea poruncilor evanghelice şi dezlegarea p?catelor prin spovedanie.

Dar, cu rÎnduiala dumnezeiasc?, apostolul Toma nu era de fa?? cu ceilalţi apostoli cÎnd S-a ar?tat Domnul. şi cÎnd i-au spus toşi: Am v?zut pe Domnul! el nici nu s-a bucurat, nici n-a voit s? cread?, pÎn? nu a v?zut cu ochii şi a pipşit cu mÎna rÎnile MÎntuitorului (Ioan 20, 25). Dup? opt zile, adic? În Duminica a doua dup? Înviere, iar?şi S-a ar?tat Iisus Hristos ucenicilor Sşi, trecÎnd prin uşile Încuiate. Atunci era şi Toma de fa??. Dup? ce le-a zis din nou: Pace vou?, a spus cu mustrare pentru Toma:Adu-şi degetul t?u Încoace şi vezi mşinile Mele, şi adu-şi mÎna ta şi o pune În coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios! (Ioan 20, 26-27). Iar Toma pipşind şi v?zÎnd rÎnile Domnului, cuprins de fric? şi uimire, a strigat cu smerenie şi credin??: Domnul meu şi Dumnezeul meu! MÎntuitorul Îns? l-a mustrat pentru puşina lui credin??, zicÎnd: Pentru c? M-ai v?zut, Tomo, ai crezut? Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut! (Ioan 20, 28-29).

Toma era un apostol Îndoielnic. El a crezut numai dup? ce a v?zut şi a cercetat adev?rul, pipşind rÎnile lui Hristos. De aceea l-a şi mustrat Domnul, c?ci credin?a vine din auz, iar nu din pipşire şi vedere. Credin?a vine din interior, din inim?, iar nu din afar?. Credin?a vine din cuvÎnt. Din cuvÎntul de Înv???tur? auzit din gura mamei şi a tatei. C?ci p?rinşii trupe?ti ne sÎnt primii dasc?li de religie În via??. Apoi, credin?a noastr? În Dumnezeu ne vine şi se Înt?re?te În noi din predica preotului la biseric?, din sfaturile date de b?trÎni, din citirea c?rşilor sfinte şi mai ales din cuvintele şi Înv???turile pe care le auzim şi le citim zilnic În SfÎnta Evanghelie.

La formarea noastr? duhovniceasc? şi la sporirea dreptei credin?e În inimile noastre cel mai mare rol ?l au p?rinşii trupe?ti care ne-au n?scut şi p?rinşii suflete?ti care ne-au Înv??at şi ne-au crescut În frica de Dumnezeu, adic? preotul satului, duhovnicul şi na?ul de botez. CÎnd p?rinşii trupe?ti şi cei suflete?ti sÎnt buni şi ?şi fac datoria cre?tin? fa?? de sufletele pe care le cresc şi le p?storesc, atunci se nasc şi se formeaz? cre?tini buni, copii ascult?tori de p?rinşi, tineri cuminşi şi evlavioşi. Iar cÎnd p?rinşii trupe?ti sÎnt necredincioşi şi st?pÎnişi de patimi, iar cei suflete?ti sÎnt indiferenşi şi nep?s?tori fa?? de fiii lor suflete?ti, atunci copiii sÎnt rşi şi neascult?tori, tinerii sÎnt necredincioşi sau Îndoielnici şi caut? dovezi v?zute, ca Toma, pentru a crede În nev?zutul Dumnezeu. Cei c?s?torişi vin rar la biseric? fiind Înconjuraşi de griji pămînte?ti; mulşi ?şi ucid copiii şi unii ?şi distrug familia şi pacea sufletului prin divor?. Dar şi b?trÎnii care n-au avut În tinere?e o via?? religioas? profund? ?şi sf?r?esc via?a În beşii şi indiferen?? religioas?, spre osÎnda sufletelor lor.

De vom cugeta mai mult la Îndoiala apostolului Toma, vom În?elege mai bine sl?birea credin?ei În Dumnezeu În zilele noastre şi urm?rile ei cumplite, pe care le trşim.

Iubişi credincioşi,

Îndoiala lui Toma la Învierea Domnului a avut şi un rol providenşial. C?ci, prin pipşirea rÎnilor MÎntuitorului, Toma dovede?te celor necredincioşi c? Hristos a avut cu adev?rat trup omenesc, asemenea nou?, afar? de p?cat şi c? a p?timit cu trupul pe cruce pentru mÎntuirea lumii. Iar dac? Toma s-a Îndoit de Învierea Domnului, dup? ce şi-a pus mÎna În coasta Lui, s-a cşit de necredin?a sa şi, c?zÎnd În genunchi, şi-a m?rturisit cu lacrimi credin?a şi p?catul s?u, prin aceste cuvinte: Domnul meu şi Dumnezeul meu!

Oare c?şi dintre cre?tinii de ast?zi nu cad În p?catul Îndoielii şi al necredin?ei În Dumnezeu? Îns? se Întorc la credin??, cu cşin?? şi smerenie ca apostolul Toma? Din cauza fricii şi Petru s-a lep?dat de Hristos prin cuvintele: Nu cunosc pe omul acesta!(Matei 26, 74). Dar Îndat? dup? cÎntatul coco?ului, din miezul nopşii, Petru a ieşit afar? şi a plÎns cu amar. Toat? via?a s-a cşit Petru de c?derea şi necredin?a sa. Dar dintre noi c?şi cre?tini nu se Îndoiesc de existen?a lui Dumnezeu? C?şi nu-L Înjur? şi-L hulesc? C?şi nu caut? dovezi şi zic: «Nu cred pÎn? nu v?d!» C?şi nu caut? s? pipşie rÎnile şi coasta Domnului, c?utÎnd dovezi ale existen?ei lui Dumnezeu prin pămînt, prin m?rturii vechi, prin tainele planetelor şi ale Universului? C?şi nu zic dintre cre?tini: «Aici este raiul şi iadul! Aici pe pămînt este totul!» Iar cÎnd se v?d bolnavi, În fa?a primejdiei, a s?r?ciei şi a morşii, nici atunci nu se cşiesc ca Toma, s? zic?: «Tu e?ti Domnul meu şi Dumnezeul meu! Acum cred În Tine Doamne, c? Tu m-ai zidit şi m-ai mÎntuit. Iart?-m? de necredin?a mea!» Nici m?car la b?trÎne?e nu se Întorc la Dumnezeu ca s? plÎng? cu amar ca Petru, via?a lor din tinere?e, cheltuit? În desfr?u, În r?ut?şi şi necredin??.

Puşini sÎnt acei ce se pocşiesc de p?cate la b?trÎne?e. Cei mulşi mor a?a cum au trşit, În necredin?? şi nepocşin??, spre a lor veÎnic? osÎnd?. Cu adev?rat, mare dar este credin?a În Dumnezeu Însoşit? de fapte bune! De aceea a şi zis MÎntuitorul către Toma cea de-a zecea fericire: Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut! (Ioan 20, 29). Iar cu alt prilej a zis către ucenicii Sşi:Fericit este cel ce nu se va sminti Întru Mine (Matei 11, 6). Adic? nu se va sminti din dreapta credin?? În Dumnezeu, cum s-au smintit mulşi În zilele noastre.

De ce credeşi c? se smintesc unii cre?tini În Hristos şi cad din dreapta credin?? apostolic? În tot felul de secte şi grup?ri religioase? Pentru c? ei vor s? cuprind? cu mintea lor tainele şi dogmele credin?ei. Ei vor s? pipşie cu raşiunea lor limitat? mşinile şi coasta Domnului, adic? vor s? În?eleag? adÎncul cel nep?truns al credin?ei, mai mult dec?t este dat omului s? În?eleag?.

Dar cei mai mulşi se leap?d? şi se smintesc de Biserica Întemeiat? de Hristos din cauza mÎndriei şi a neascult?rii lor. Se smintesc de Maica Domnului şi din mÎndrie şi neascultare o defaim? spunÎnd c? ar fi fost o femeie de rÎnd. Se smintesc de SfÎnta Cruce şi din aceleaşi pricini spun c? este un semn de ocar?, iar nu arm? a cre?tinilor ?mpotriva diavolilor, sfinţit? cu sÎngele lui Hristos. Se smintesc de sfintele icoane şi le numesc idoli, neÎn?elegÎnd sensul lor duhovnicesc. Se smintesc de sfinţi şi de cinstea dat? lor şi-i numesc oameni de rÎnd, iar pe ei se numesc drepşi şi mÎntuişi.

Se smintesc de preoşi, nu le recunosc harul Duhului SfÎnt primit la hirotonie şi şi judec?. Se smintesc de Tainele Bisericii Întemeiate de Hristos, prin care se revars? harul Duhului SfÎnt şi le refuz? pe toate. Se smintesc de Înv???tura Sfintei Scripturi şi o r?st?lm?cesc dup? voia şi mintea lor, spre a lor osÎnd? şi am?girea multora.

De vom r?mÎne Îns? statornici şi ascult?tori În sÎnul Bisericii Ortodoxe şi vom p?stra cu sfin?enie dreapta credin?? dat? nou? de Hristos, ne vom izb?vi de necredin?a lui Toma, de sminteala religioas? a sectelor şi vom În?elege cum trebuie În?eleas? Înv???tura Sfintei Evanghelii În sensul adev?rat al celor dou? fericiri: Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut! şi Fericit este acela ce nu se va sminti Întru Mine!

Iubişi credincioşi,

Se cade nou? ast?zi, s? ne bucur?m c? st?m neclintişi În dreapta credin?? şi sÎntem fii ai Bisericii lui Hristos de dou? mii de ani. Necredincioşii se leap?d? şi caut? s? vad? pe Dumnezeu cu ochi trupe?ti; Îndoielnicii vor s? pipşie rÎnile Domnului; cei slabi În credin?? caut? minuni; sectele p?r?sesc Biserica, r?st?lm?cesc dogmele credin?ei şi vestesc alt? Evanghelie; cei robişi de patimi amÎn? pocşin?a, iar noi, fiii Învierii şi fiii lui Dumnezeu dup? har, s?-I r?mÎnem credincioşi pÎn? la sf?rşit, ?tiind c? cel ce va r?bda toate pÎn? la sf?rşit, acela se va mÎntui (Matei 24, 13). Ast?zi, a opta zi dup? Sfintele Pa?ti, Domnul Înviat S-a ar?tat Apostolilor şi le-a dat pacea Duhului SfÎnt dup? care suspin? toat? lumea. Ast?zi MÎntuitorul l-a Încredin?at pe Toma c? a Înviat cu adev?rat şi ne Încredin?eaz? şi pe noi c? vom Învia cu toşii la judecata de apoi.

De aceea s? ne bucur?m pentru Înviere. S? ne bucur?m pentru m?rturisirea de credin?? a lui Toma şi s? ne rug?m lui Dumnezeu ca şi ceilalţi Îndoielnici În credin?? şi doritori de semne şi minuni, tineri sau b?trÎni, rude, vecini şi chiar fii, s? m?rtu-riseasc? şi ei pe Hristos ?mpreun? cu Apostolul Toma. S? ne bucur?m cu adev?rat c? avem cu noi, În mşinile noastre, pe Domnul Înviat şi sÎntem izb?vişi de chinurile suflete?ti ale necredin?ei şi Îndoielii.

Noi credem În Dumnezeu şi nu c?ut?m s? iscodim tainele credin?ei sau s? pipşim coasta Domnului. Cerul Înstelat ne arat? puterea Lui. Soarele şi luna ne amintesc de str?lucirea Lui. Florile c?mpului şi armonia creaşiei ne Încredin?eaz? c? Dumnezeu este frumuse?e. Copiii cei nevinovaşi, asemenea Îngerilor, ne amintesc de bunătatea lui Dumnezeu şi ne Îndeamn? la sfin?enie. Mamele cu pruncii la sÎn, cÎnd se roag?, ne aduc aminte de Maica Domnului cu pruncul Iisus În bra?e, care se roag? pentru mÎntuirea lumii.

Pentru toate acestea s? ne Înt?rim mai mult În credin?? şi s? ne bucur?m. Ne putem şi noi atinge de Domnul cu inima, cu mintea, cu voin?a şi chiar cu trupul, dar nu cu nevrednicie sau cu Îndoial? ca apostolul Toma. Cu inima ne atingem de Domnul prin credin??, evlavie şi rug?ciune curat?, duhovniceasc?. Cu mintea ne atingem de Domnul prin citirea Sfintei Scripturi şi a altor c?rşi ziditoare de suflet.

Cu voin?a ne atingem de Domnul prin s?v?rşirea faptelor bune, În dragoste şi smerenie. Iar cu sufletul şi cu trupul ne hrÎnim şi ne unim mistic cu Hristos MÎntuitorul prin SfÎnta ?mp?rt??anie, care este cea mai Înalt? cale de unire a noastr? cu Hristos, f?r? de care nu ne putem mÎntui.

V? reamintim c? ast?zi, la Duminica Tomei, numit? şi «Pa?tele blajinilor» În unele sate ies credincioşii la cimitir unde fac pomenire, dau de mÎncare unii altora şi cÎnt? cu toşii troparul Învierii. P?straşi cu sfin?enie acest obicei cre?tinesc. De altfel fiecare Duminică este un Pa?te, este ziua Învierii Domnului, ziua bucuriei şi a mÎntuirii noastre.

S? p?str?m cu sfin?enie credin?a curat? şi fierbinte În Dumnezeu. S? ne ferim de necredincioşi, de sectanşi şi de Îndoielnici, ca s? nu c?dem În cursele lor. S? p?str?m cu grij? frumuse?ea cultului ortodox şi toat? tradişia str?bună mo?tenit? de la Înaintaşi şi s? trşim În pace şi iubire unii cu alţii, ca ?mpreun? s? cÎnt?m cu Îngerii «Hristos a Înviat!». Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.