versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Predic? la duminica Tomei

 Despre Îndoiala În credin??.

Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut (Ioan 20, 29)

Hristos a Înviat!

Iubişi credincioşi,

În prima zi a Sfintelor Pa?ti, seara, ne spune SfÎntul Apostol şi Evanghelist Ioan, S-a ar?tat Iisus Hristos Înviat ucenicilor Sşi, ascunşi de frica iudeilor, Într-o camer? Încuiat? din Ierusalim şi le-a spus: Pace vou?! Dup? ce i-a lini?tit, c? erau tulburaşi şi cuprinşi de fric? şi i-a Încredin?at de Învierea Sa din morşi, ar?tÎndu-le mşinile şi coasta str?punse de cuie şi suli?? pe cruce, le-a ad?ugat: Precum M-a trimis pe Mine Tat?l, a?a v? trimit şi Eu pe voi (Ioan 20, 21). Prin aceste cuvinte Domnul a trimis pe Apostoli la propov?duire, avÎnd misiunea s? vesteasc? Evanghelia mÎntuirii la toate neamurile pămîntului.

Dar pentru a-i Înt?ri cu putere de sus la aceast? misiune dumnezeiasc? de Înnoire a lumii, MÎntuitorul a suflat asupra lor Duh SfÎnt, şi le-a dat putere s? ierte p?catele oamenilor, zicÎnd: Luaşi Duh SfÎnt! C?rora veşi ierta p?catele, le vor fi iertate şi c?rora le veşi şine vor fi şinute (Ioan 20, 22-23). Nimeni nu poate propov?dui pe Hristos dac? nu este trimis de Dumnezeu şi dac? nu este Înt?rit şi sfinţit de harul Duhului SfÎnt. Îns? nu este destul pentru mÎntuire numai s? citim SfÎnta Scriptur? şi s? ascult?m cuvÎntul Evangheliei. Trebuie s?-l şi facem. Nu era suficient? Apostolilor şi ucenicilor Domnului numai propov?duirea cuvÎntului. Ea singur? nu poate mÎntui f?r? pocşin??. Apostolii aveau datoria s?-i Înve?e voia lui Dumnezeu, dar s?-i cure?e şi de p?cate, adic? s? le dezlege p?catele prin spovedanie, f?r? de care nu poate fi iertare, pocşin?? şi mÎntuire. De aceea Domnul Întemeiaz? acum Taina Sfintei Spovedanii, ca urmaşii lor, episcopii şi preoşii, s? spovedeasc? pe cei ce cred, şi s?-i dezlege de p?cate. Aceasta este singura cale de mÎntuire a cre?tinilor: Credin?a dreapt? În Dumnezeu, ?mplinirea poruncilor evanghelice şi dezlegarea p?catelor prin spovedanie.

Dar, cu rÎnduiala dumnezeiasc?, apostolul Toma nu era de fa?? cu ceilalţi apostoli cÎnd S-a ar?tat Domnul. şi cÎnd i-au spus toşi: Am v?zut pe Domnul! el nici nu s-a bucurat, nici n-a voit s? cread?, pÎn? nu a v?zut cu ochii şi a pipşit cu mÎna rÎnile MÎntuitorului (Ioan 20, 25). Dup? opt zile, adic? În Duminica a doua dup? Înviere, iar?şi S-a ar?tat Iisus Hristos ucenicilor Sşi, trecÎnd prin uşile Încuiate. Atunci era şi Toma de fa??. Dup? ce le-a zis din nou: Pace vou?, a spus cu mustrare pentru Toma:Adu-şi degetul t?u Încoace şi vezi mşinile Mele, şi adu-şi mÎna ta şi o pune În coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios! (Ioan 20, 26-27). Iar Toma pipşind şi v?zÎnd rÎnile Domnului, cuprins de fric? şi uimire, a strigat cu smerenie şi credin??: Domnul meu şi Dumnezeul meu! MÎntuitorul Îns? l-a mustrat pentru puşina lui credin??, zicÎnd: Pentru c? M-ai v?zut, Tomo, ai crezut? Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut! (Ioan 20, 28-29).

Toma era un apostol Îndoielnic. El a crezut numai dup? ce a v?zut şi a cercetat adev?rul, pipşind rÎnile lui Hristos. De aceea l-a şi mustrat Domnul, c?ci credin?a vine din auz, iar nu din pipşire şi vedere. Credin?a vine din interior, din inim?, iar nu din afar?. Credin?a vine din cuvÎnt. Din cuvÎntul de Înv???tur? auzit din gura mamei şi a tatei. C?ci p?rinşii trupe?ti ne sÎnt primii dasc?li de religie În via??. Apoi, credin?a noastr? În Dumnezeu ne vine şi se Înt?re?te În noi din predica preotului la biseric?, din sfaturile date de b?trÎni, din citirea c?rşilor sfinte şi mai ales din cuvintele şi Înv???turile pe care le auzim şi le citim zilnic În SfÎnta Evanghelie.

La formarea noastr? duhovniceasc? şi la sporirea dreptei credin?e În inimile noastre cel mai mare rol ?l au p?rinşii trupe?ti care ne-au n?scut şi p?rinşii suflete?ti care ne-au Înv??at şi ne-au crescut În frica de Dumnezeu, adic? preotul satului, duhovnicul şi na?ul de botez. CÎnd p?rinşii trupe?ti şi cei suflete?ti sÎnt buni şi ?şi fac datoria cre?tin? fa?? de sufletele pe care le cresc şi le p?storesc, atunci se nasc şi se formeaz? cre?tini buni, copii ascult?tori de p?rinşi, tineri cuminşi şi evlavioşi. Iar cÎnd p?rinşii trupe?ti sÎnt necredincioşi şi st?pÎnişi de patimi, iar cei suflete?ti sÎnt indiferenşi şi nep?s?tori fa?? de fiii lor suflete?ti, atunci copiii sÎnt rşi şi neascult?tori, tinerii sÎnt necredincioşi sau Îndoielnici şi caut? dovezi v?zute, ca Toma, pentru a crede În nev?zutul Dumnezeu. Cei c?s?torişi vin rar la biseric? fiind Înconjuraşi de griji pămînte?ti; mulşi ?şi ucid copiii şi unii ?şi distrug familia şi pacea sufletului prin divor?. Dar şi b?trÎnii care n-au avut În tinere?e o via?? religioas? profund? ?şi sf?r?esc via?a În beşii şi indiferen?? religioas?, spre osÎnda sufletelor lor.

De vom cugeta mai mult la Îndoiala apostolului Toma, vom În?elege mai bine sl?birea credin?ei În Dumnezeu În zilele noastre şi urm?rile ei cumplite, pe care le trşim.

Iubişi credincioşi,

Îndoiala lui Toma la Învierea Domnului a avut şi un rol providenşial. C?ci, prin pipşirea rÎnilor MÎntuitorului, Toma dovede?te celor necredincioşi c? Hristos a avut cu adev?rat trup omenesc, asemenea nou?, afar? de p?cat şi c? a p?timit cu trupul pe cruce pentru mÎntuirea lumii. Iar dac? Toma s-a Îndoit de Învierea Domnului, dup? ce şi-a pus mÎna În coasta Lui, s-a cşit de necredin?a sa şi, c?zÎnd În genunchi, şi-a m?rturisit cu lacrimi credin?a şi p?catul s?u, prin aceste cuvinte: Domnul meu şi Dumnezeul meu!

Oare c?şi dintre cre?tinii de ast?zi nu cad În p?catul Îndoielii şi al necredin?ei În Dumnezeu? Îns? se Întorc la credin??, cu cşin?? şi smerenie ca apostolul Toma? Din cauza fricii şi Petru s-a lep?dat de Hristos prin cuvintele: Nu cunosc pe omul acesta!(Matei 26, 74). Dar Îndat? dup? cÎntatul coco?ului, din miezul nopşii, Petru a ieşit afar? şi a plÎns cu amar. Toat? via?a s-a cşit Petru de c?derea şi necredin?a sa. Dar dintre noi c?şi cre?tini nu se Îndoiesc de existen?a lui Dumnezeu? C?şi nu-L Înjur? şi-L hulesc? C?şi nu caut? dovezi şi zic: «Nu cred pÎn? nu v?d!» C?şi nu caut? s? pipşie rÎnile şi coasta Domnului, c?utÎnd dovezi ale existen?ei lui Dumnezeu prin pămînt, prin m?rturii vechi, prin tainele planetelor şi ale Universului? C?şi nu zic dintre cre?tini: «Aici este raiul şi iadul! Aici pe pămînt este totul!» Iar cÎnd se v?d bolnavi, În fa?a primejdiei, a s?r?ciei şi a morşii, nici atunci nu se cşiesc ca Toma, s? zic?: «Tu e?ti Domnul meu şi Dumnezeul meu! Acum cred În Tine Doamne, c? Tu m-ai zidit şi m-ai mÎntuit. Iart?-m? de necredin?a mea!» Nici m?car la b?trÎne?e nu se Întorc la Dumnezeu ca s? plÎng? cu amar ca Petru, via?a lor din tinere?e, cheltuit? În desfr?u, În r?ut?şi şi necredin??.

Puşini sÎnt acei ce se pocşiesc de p?cate la b?trÎne?e. Cei mulşi mor a?a cum au trşit, În necredin?? şi nepocşin??, spre a lor veÎnic? osÎnd?. Cu adev?rat, mare dar este credin?a În Dumnezeu Însoşit? de fapte bune! De aceea a şi zis MÎntuitorul către Toma cea de-a zecea fericire: Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut! (Ioan 20, 29). Iar cu alt prilej a zis către ucenicii Sşi:Fericit este cel ce nu se va sminti Întru Mine (Matei 11, 6). Adic? nu se va sminti din dreapta credin?? În Dumnezeu, cum s-au smintit mulşi În zilele noastre.

De ce credeşi c? se smintesc unii cre?tini În Hristos şi cad din dreapta credin?? apostolic? În tot felul de secte şi grup?ri religioase? Pentru c? ei vor s? cuprind? cu mintea lor tainele şi dogmele credin?ei. Ei vor s? pipşie cu raşiunea lor limitat? mşinile şi coasta Domnului, adic? vor s? În?eleag? adÎncul cel nep?truns al credin?ei, mai mult dec?t este dat omului s? În?eleag?.

Dar cei mai mulşi se leap?d? şi se smintesc de Biserica Întemeiat? de Hristos din cauza mÎndriei şi a neascult?rii lor. Se smintesc de Maica Domnului şi din mÎndrie şi neascultare o defaim? spunÎnd c? ar fi fost o femeie de rÎnd. Se smintesc de SfÎnta Cruce şi din aceleaşi pricini spun c? este un semn de ocar?, iar nu arm? a cre?tinilor ?mpotriva diavolilor, sfinţit? cu sÎngele lui Hristos. Se smintesc de sfintele icoane şi le numesc idoli, neÎn?elegÎnd sensul lor duhovnicesc. Se smintesc de sfinţi şi de cinstea dat? lor şi-i numesc oameni de rÎnd, iar pe ei se numesc drepşi şi mÎntuişi.

Se smintesc de preoşi, nu le recunosc harul Duhului SfÎnt primit la hirotonie şi şi judec?. Se smintesc de Tainele Bisericii Întemeiate de Hristos, prin care se revars? harul Duhului SfÎnt şi le refuz? pe toate. Se smintesc de Înv???tura Sfintei Scripturi şi o r?st?lm?cesc dup? voia şi mintea lor, spre a lor osÎnd? şi am?girea multora.

De vom r?mÎne Îns? statornici şi ascult?tori În sÎnul Bisericii Ortodoxe şi vom p?stra cu sfin?enie dreapta credin?? dat? nou? de Hristos, ne vom izb?vi de necredin?a lui Toma, de sminteala religioas? a sectelor şi vom În?elege cum trebuie În?eleas? Înv???tura Sfintei Evanghelii În sensul adev?rat al celor dou? fericiri: Fericişi cei ce n-au v?zut şi au crezut! şi Fericit este acela ce nu se va sminti Întru Mine!

Iubişi credincioşi,

Se cade nou? ast?zi, s? ne bucur?m c? st?m neclintişi În dreapta credin?? şi sÎntem fii ai Bisericii lui Hristos de dou? mii de ani. Necredincioşii se leap?d? şi caut? s? vad? pe Dumnezeu cu ochi trupe?ti; Îndoielnicii vor s? pipşie rÎnile Domnului; cei slabi În credin?? caut? minuni; sectele p?r?sesc Biserica, r?st?lm?cesc dogmele credin?ei şi vestesc alt? Evanghelie; cei robişi de patimi amÎn? pocşin?a, iar noi, fiii Învierii şi fiii lui Dumnezeu dup? har, s?-I r?mÎnem credincioşi pÎn? la sf?rşit, ?tiind c? cel ce va r?bda toate pÎn? la sf?rşit, acela se va mÎntui (Matei 24, 13). Ast?zi, a opta zi dup? Sfintele Pa?ti, Domnul Înviat S-a ar?tat Apostolilor şi le-a dat pacea Duhului SfÎnt dup? care suspin? toat? lumea. Ast?zi MÎntuitorul l-a Încredin?at pe Toma c? a Înviat cu adev?rat şi ne Încredin?eaz? şi pe noi c? vom Învia cu toşii la judecata de apoi.

De aceea s? ne bucur?m pentru Înviere. S? ne bucur?m pentru m?rturisirea de credin?? a lui Toma şi s? ne rug?m lui Dumnezeu ca şi ceilalţi Îndoielnici În credin?? şi doritori de semne şi minuni, tineri sau b?trÎni, rude, vecini şi chiar fii, s? m?rtu-riseasc? şi ei pe Hristos ?mpreun? cu Apostolul Toma. S? ne bucur?m cu adev?rat c? avem cu noi, În mşinile noastre, pe Domnul Înviat şi sÎntem izb?vişi de chinurile suflete?ti ale necredin?ei şi Îndoielii.

Noi credem În Dumnezeu şi nu c?ut?m s? iscodim tainele credin?ei sau s? pipşim coasta Domnului. Cerul Înstelat ne arat? puterea Lui. Soarele şi luna ne amintesc de str?lucirea Lui. Florile c?mpului şi armonia creaşiei ne Încredin?eaz? c? Dumnezeu este frumuse?e. Copiii cei nevinovaşi, asemenea Îngerilor, ne amintesc de bunătatea lui Dumnezeu şi ne Îndeamn? la sfin?enie. Mamele cu pruncii la sÎn, cÎnd se roag?, ne aduc aminte de Maica Domnului cu pruncul Iisus În bra?e, care se roag? pentru mÎntuirea lumii.

Pentru toate acestea s? ne Înt?rim mai mult În credin?? şi s? ne bucur?m. Ne putem şi noi atinge de Domnul cu inima, cu mintea, cu voin?a şi chiar cu trupul, dar nu cu nevrednicie sau cu Îndoial? ca apostolul Toma. Cu inima ne atingem de Domnul prin credin??, evlavie şi rug?ciune curat?, duhovniceasc?. Cu mintea ne atingem de Domnul prin citirea Sfintei Scripturi şi a altor c?rşi ziditoare de suflet.

Cu voin?a ne atingem de Domnul prin s?v?rşirea faptelor bune, În dragoste şi smerenie. Iar cu sufletul şi cu trupul ne hrÎnim şi ne unim mistic cu Hristos MÎntuitorul prin SfÎnta ?mp?rt??anie, care este cea mai Înalt? cale de unire a noastr? cu Hristos, f?r? de care nu ne putem mÎntui.

V? reamintim c? ast?zi, la Duminica Tomei, numit? şi «Pa?tele blajinilor» În unele sate ies credincioşii la cimitir unde fac pomenire, dau de mÎncare unii altora şi cÎnt? cu toşii troparul Învierii. P?straşi cu sfin?enie acest obicei cre?tinesc. De altfel fiecare Duminică este un Pa?te, este ziua Învierii Domnului, ziua bucuriei şi a mÎntuirii noastre.

S? p?str?m cu sfin?enie credin?a curat? şi fierbinte În Dumnezeu. S? ne ferim de necredincioşi, de sectanşi şi de Îndoielnici, ca s? nu c?dem În cursele lor. S? p?str?m cu grij? frumuse?ea cultului ortodox şi toat? tradişia str?bună mo?tenit? de la Înaintaşi şi s? trşim În pace şi iubire unii cu alţii, ca ?mpreun? s? cÎnt?m cu Îngerii «Hristos a Înviat!». Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.