verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Predic? la duminica samaritencii

Despre rug?ciunea În duh şi În adev?r. Zis-a un b?trÎn: “Precum vederea este mai mare dec?t toate sim?urile, a?a şi rug?ciunea este mai mare dec?t toate faptele cele bune” (Pateric, cap. 22) Hristos a Înviat ! Iubişi credincioşi, Domnul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, venind În lume, şi pururea ÎnsetÎnd de mÎntuirea sufletelor omene?ti, umblÎnd prin locurile Palestinei, a ajuns şi la o cetate a Samariei, care pe atunci se chema Sihar. Acolo, prin pronia Sa nem?rginit? a f?cut a se Înt?lni cu o femeie din acea cetate la fÎntÎna lui Iacob.


În convorbirea cu ea, prin În?elepciunea Sa negrşit?, o aduce la cuno?tin?a adev?rului şi printre alte Înv???turi tainice pe care i le d?, şi vorbe?te şi despre adev?rata Închin?ciune f?cut? În duh şi În adev?r, zicÎndu-i: Vine ceasul şi acum este, cÎnd adev?raşii Închin?tori se vor Închina Tat?lui În duh şi În adev?r (Ioan 4, 23).
Fiindc? ne va fi cuvÎntul În predica de azi despre rug?ciunea f?cut? În duh şi În adev?r, s? vedem ce Înseamn? a ne ruga În duh? A ne ruga În duh Înseamn? a ne În?l?a cu mintea şi cu sufletul către Dumnezeu În vremea rug?ciunii. Numai rug?ciunea f?cut? cu mintea din adÎncul inimii se poate chema cu adev?rat rug?ciune duhovniceasc?, adic? f?cut? În duh. Ce Înseamn? a ne ruga În adev?r? Înseamn? a ne ruga cu lucrarea cea adev?rat? a tuturor poruncilor dumnezeieşti, adic? a tuturor faptelor bune, deoarece omul este Îndoit, fiind alc?tuit din suflet şi din trup. CÎnd mintea se Înal?? nev?zut la Dumnezeu În vremea rug?ciunii, iar trupul, care este partea v?zut? se ostene?te la lucrarea poruncilor lui Dumnezeu, atunci cre?tinul devine adev?rat Închin?tor al lui Dumnezeu În Duh şi În adev?r. Nimeni nu se poate ruga În duh şi În adev?r, de se va ruga numai cu mintea sa şi nu va lucra şi cu trupul s?u la facerea poruncilor lui Dumnezeu, c?ci poruncile lui Dumnezeu sÎnt adev?rul, dup? m?rturia Sfintei Scripturi care zice: Toate poruncile Tale sÎnt adev?r (Psalm 118, 86).

Dar chiar dac? ar lucra cineva poruncile lui Dumnezeu şi s-ar ruga cu mintea din inim?, nu va putea avea pe Dumnezeu aproape de el de nu va avea şi dreapta credin?? şi de nu ?l va m?rturisi prin cuvintele şi faptele sale, dup? Înv???tura apostolic? a Bisericii Ortodoxe. Acest lucru ni-l arat? Duhul SfÎnt cÎnd zice: Aproape este Domnul de toşi cei ce ?l cheam? pe El Întru adev?r (Psalm 144, 18).

Rug?ciunea În duhul sau În duh, este rug?ciunea cea gÎndi-toare, adic? tainic?, pe care o face omul cu mintea, În inima sa. CÎnd ne rug?m cu mare credin?? şi evlavie şi cÎnd, cu darul lui Dumnezeu, se unesc gÎndurile minşii cu sim?urile inimii noastre În timpul rug?ciunii iar ochii ne izvor?sc lacrimi, atunci ne rug?m În duh şi În adev?r, adic? din inim?. Aceasta este cea mai Înalt? treapt? a rug?ciunii cre?tine.

CÎnd auzim pe marele Apostol Pavel, zicÎnd: M? voi ruga cu duhul, dar m? voi ruga şi cu mintea (I Corinteni 14, 15), s? În?elegem c? despre rug?ciunea În duh şi În adev?r vorbe?te aici, care este tot una cu rug?ciunea duhovniceasc? ce se face de cineva cu mintea În inima sa. La fel, cÎnd auzim pe MÎntuitorul, zicÎnd: Tu Îns? cÎnd te rogi, intr? În c?mara ta şi, ÎnchizÎnd u?a ta, roag?-te Tat?lui t?u, Care este În ascuns, şi Tat?l t?u, Care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 6), s? ?tim şi s? În?elegem c? despre rug?ciunea cea tainic? şi gÎnditoare pe care o face omul cu mintea În c?mara inimii sale, este vorba.

Despre aceeaşi Înalt? rug?ciune, vorbe?te SfÎntul Apostol Pavel cÎnd zice: Vreau s? grşiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca s? Înv?? şi pe alţii dec?t zeci de mii de cuvinte Într-o limb? strşin? (I Corinteni 14, 19). La aceasta ne Îndeamn? şi psalmistul care zice: Dintru adÎnc am strigat către Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu. Acelaşi lucru ne spune şi În?eleptul Solomon, zicÎnd: Eu dorm, dar inima mea vegheaz? (CÎntarea CÎnt?rilor 5, 2). C?ci, altoindu-se rug?ciunea În inima noastr? prin Duhul SfÎnt, face ca inima s? se roage neÎncetat, dup? porunca dat? de marele Apostol Pavel, care a zis: NeÎncetat v? rugaşi (I Tesaloniceni 5, 17). Cu aceast? rug?ciune duhovniceasc? din inim? se ruga şi psalmistul David, zicÎnd: Strigat-am cu toat? inima mea: Auzi-m? Doamne! Îndrept?rile Tale voi c?uta (Psalm 118, 145).

Cu aceast? rug?ciune f?cut? cu duhul s-a rugat Ana prooroci?a, fiind Îndurerat?, care grşia Întru inima sa şi buzele ei numai se mi?cau, dar glasul ei nu se auzea (I Regi 1, 13). Cu aceast? rug?ciune s-a rugat Moise, fiind cu poporul În primejdie la ieşirea din Egipt, şi cu toate c? nimeni nu auzea rug?ciunea lui, Dumnezeu, luÎnd aminte la graiurile inimii lui, i-a zis: Ce strigi a?a către Mine? (Ieşirea 14, 15). Cu aceast? rug?ciune f?cut? În duh, s-a rugat Îns?şi PreasfÎnta şi Preacurata Fecioar? Maria, În sfÎnta sfintelor, timp de 12 ani, fiind pov??uit? la aceasta de Însuşi SfÎntul Duh.

Aceste m?rturii vrednice de crezare din SfÎnta Scriptur? şi de la Sfinţii P?rinşi, despre rug?ciunea În duh, adic? despre rug?ciunea duhovniceasc? a inimii, amintite mai sus, sÎnt destule pentru a ne Îndemna şi pe noi s? ne rug?m lui Dumnezeu ziua şi noaptea cu gura, cu mintea şi mai ales cu inima. Dac? p?str?m cu sfin?enie dreapta credin?? şi sÎntem fii credincioşi ai Bisericii Ortodoxe şi dac? ?tim c? poruncile lui Dumnezeu sÎnt adev?rul, dup? cuvÎntul psalmistului: Legea Ta este adev?rul(Psalm 118, 142), apoi s? ne Închin?m lui Dumnezeu cu duhul şi cu adev?rul, adic? cu mintea pogor?t? În inim? şi de aici “s? În?l??m rug?ciuni lui Dumnezeu, deoarece inima este c?mara minşii”, spune SfÎntul Isaac Sirul.

Dar şi cu trupul trebuie s? ne silim a lucra poruncile lui Dumnezeu, precum a poruncit MÎntuitorul ucenicilor Sşi, Înv??Îndu-i s? p?zeasc? toate c?te v-am poruncit vou? (Matei 28, 20). Cine ar Îndr?zni s? cread? c? se poate ruga În duh şi În adev?r, f?r? a lucra şi toate faptele bune, unul ca acesta este asemenea celui ce zice c? poate zbura numai cu o arip? sau poate merge cu un singur picior.

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici am vorbit pe scurt despre sfÎnta rug?ciune, despre felul cum trebuie s? ne rug?m lui Dumnezeu În duh şi În adev?r. La aceasta am fost Îndemnat s? vorbesc de femeia samarineanc? din Evanghelia de ast?zi, care, deşi p?gÎn?, L-a Întrebat pe Iisus Hristos la fÎntÎna lui Iacob, unde şi cum trebuie s? se roage (Ioan 4, 19-24).

S? vedem cine era aceast? femeie şi cum a fost c??tigat? de MÎntuitorul pentru ?mp?r?şia Cerurilor. Samarineanca, şi toşi locuitorii din provincia Samaria, f?ceau parte dintr-un fel de sect? a Vechiului Testament, separÎndu-se de templul din Ierusalim şi respectÎnd numai primele cinci c?rşi ale lui Moise. De aceea, Între iudei şi samarineni era o veche du?mÎnie, Înc?t nici nu vorbeau unii cu alţii. De aceea a şi refuzat s?-I dea ap? MÎntuitorului Însetat, care i-a zis: D?-Mi s? beau! Pe lÎng? credin?a ei rea, samarineanca era şi o femeie p?c?toas?, c?ci trşise mai Înainte cu cinci b?rbaşi În desfrÎnare şi acum avea al ?aselea b?rbat. Îns?, cu toate c? era eretic? În credin?? şi desfrÎnat? În fapte, ea a?tepta venirea MÎntuitorului În lume, era Însetat? de “apa vie” a credin?ei În Hristos şi se interesa cum s? se roage cu adev?rat lui Dumnezeu.

S? vedem acum În ce fel a vÎnat la credin?? pe samarineanca aceasta p?gÎn? şi p?c?toas?.

Mai Întşi, Domnul i-a f?g?duit femeii “apa cea vie”, adic? Înv???tura Sfintei Evanghelii. şi dup? ce femeia a crezut În puterea mÎntuitoare a Evangheliei, şi zice MÎntuitorului cu glas smerit şi rug?tor: Doamne, d?-mi aceast? ap?, ca s? nu mai Însetez(Ioan 4, 15). Astfel, cuvintele Domnului, atingÎndu-se ca o s?geat? de inima samarinencii, i-au de?teptat credin?a În suflet. Dar pentru mÎntuirea ei nu era de ajuns numai credin?a dreapt? În Dumnezeu. şi mai trebuia şi fapta bună, c?ci credin?a, dac? nu are fapte, este moart? (Iacob 2, 17). şi cum a Întors Domnul inima femeii p?c?toase În smerenie şi În cşin?a p?catelor? Prin m?rturisire. Prin c?teva cuvinte, cu mult? iscusin?? duhovniceasc?, MÎntuitorul i-a Îndemnat con?tiin?a s?-şi m?rturiseasc? singur? p?catele. C?ci dup? ce i-a zis femeii: “Mergi şi cheam? pe b?rbatul t?u şi vino aici”, samarineanca a m?rturisit: “Nu am b?rbat”. Adic? sÎnt o femeie p?c?toas?. Am trşit În desfrÎnare cu cinci b?rbaşi şi acum trşiesc În f?r?delegi cu altul!

Vedeşi cum vÎneaz? Hristos sufletele noastre pe calea mÎntuirii? Vedeşi c?t de mare este puterea spovedaniei? Nu ne cere MÎntuitorul dec?t dou? virtuşi principale: credin?? tare În Dumnezeu, şi pocşin??, adic? m?rturisirea p?catelor noastre cu cşin?? şi Înnoirea vieşii prin fapte bune. Pe amÎndou? acestea le-a Îndeplinit femeia samarineanc?, c?ci a crezut c? Hristos este Mesia, MÎntuitorul lumii, şi-a recunoscut p?catele şi a cerut “apa cea vie”, adic? botezul cre?tin, harul Duhului SfÎnt şi Înv??area Evangheliei. Dar nu s-a oprit aici, ci a c?utat s? adauge şi o alt? fapt? bună, obligatorie pentru noi toşi, pentru fiecare cre?tin, adic? m?rturisirea Evangheliei lui Hristos. C?ci, fugind În familie şi În satul natal, În cetatea ei, Sihar, umbla pe toate uli?ele şi striga În auzul tuturor: Venişi de vedeşi un om care mi-a spus toate c?te am f?cut. Nu cumva acesta este Hristosul? şi au ieşit din cetate şi veneau către El (Ioan 4, 29-30).

Vedeşi cum o femeie p?c?toas? a reuşit s? trag? la credin?a În Hristos o Întreag? cetate? Oare noi toşi, mamele şi credincioşii no?tri, dac? ar m?rturisi cu t?rie cuvÎntul Evanghliei În casele şi familiile lor, n-ar putea aduce m?car pe copiii şi soşii lor În s?rb?tori la biseric? sau la spovedanie În Sfintele Posturi? Dar c?t de puşin ?şi ?mplinesc credincioşii nostri aceast? datorie!

Îns? femeia samarineanc? nu s-a oprit aici. Ci, a?a cum citim În Vieşile Sfinţilor, pe 26 februarie, şi În c?rşile de cult ale Bisericii Ortodoxe, ea s-a botezat În numele Preasfintei Treimi, primind numele de Fotinia. ?mpreun? cu ea s-au botezat fiii ei Iosif şi Fotinos şi surorile ei Fotis şi Fotos. Apoi r?vnind pentru Hristos, au plecat toşi la Cartagena şi de acolo la Roma, predicÎnd cu b?rb?şie cuvÎntul Evangheliei şi convertind pe mulşi s? cread? cu t?rie În Hristos. Auzind de aceasta ?mp?ratul roman Neron, i-a aruncat pe toşi În temni??, chinuindu-i cumplit. Apoi v?zÎnd c? nici unul nu se leap?d? de Hristos, a poruncit s? li se taie capetele şi se face pomenirea lor la 26 februarie.

Iubişi credincioşi,

Convorbirea Domnului nostru Iisus Hristos cu femeia samarineanc? la fÎntÎna lui Iacob este o lecţie de catehizare cre?tin? şi o c?l?uz? pe calea mÎntuirii pentru noi toşi. În aceast? Evanghelie, preoşii Înva?? cu c?t? În?elepciune trebuie s? c??tige sufletele oamenilor pentru via?a veÎnic?, ?tiind c? nu este me?te?ug mai mare şi mai greu dec?t acela de a vÎna pe cei p?c?toşi la pocşin??. În Evanghelia de ast?zi, cre?tinii buni Înva?? c? “apa cea vie”, d?t?toare de via?? a credin?ei ortodoxe şi toate izvoarele mÎntuirii se afl? numai la fÎntÎna vieşii care este Biserica. Aici ne a?teapt? Hristos s? venim s? ne Închin?m, s? ne rug?m, şi s?-L l?ud?m, s? ne m?rturisim p?catele şi s?-I cerem iertare şi mÎntuire.

Aici, la Biseric?, p?c?toşii vorbesc de Dumnezeu, ?şi recunosc p?catele, se spovedesc, cer canon de iertare şi a?teapt? cu smerenie şi speran?? SfÎnta ?mp?rt??anie, iertarea p?catelor. Aici cei necredincioşi şi r?ucredincioşi se convertesc la dreapta credin?? ca femeia samarineanc?, cer de la Hristos apa cea vie a credin?ei. Aici, mai ales aici la Biseric?, Înv???m s? ne rug?m În duh şi În adev?r, Înv???m s? ne m?rturisim şi s? ne plÎngem p?catele, Înv???m s? ne smerim şi s? ne iubim unii pe alţii. Aici Înv???m cum putem convinge şi aduce la Hristos pe fraşii no?tri care zac În Întunericul p?catelor şi al nepocşin?ei.

La Biseric? Înv???m a m?rturisi pe Hristos pe pămînt, Înv???m a ne ruga În duh şi În adev?r şi a dobÎndi via?a veÎnic?. Deci s? venim regulat la SfÎnta Biseric? şi s? lucr?m cu r?vn? ogorul mÎntuirii noastre, ?tiind c? nu este mÎntuire În afar? de Biseric?. Iat?, Hristos ne a?teapt? la fÎntÎn?, ne cheam? la Biseric?, ne Înva?? s? ne rug?m, ni se descoper? prin Înv???tura Sfintei Evanghelii, ne ajut? s? ne cur???m de patimi, ne hrÎne?te şi ne adap? cu Trupul şi SÎngele S?u din sfÎntul potir şi ne d? putere de sus s? ne pocşim. S? p?r?sim p?catele şi s? urm?m lui Hristos pentru a ne Învrednici de ?mp?r?şia Lui În vecii vecilor. Amin. Hristos a Înviat! (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.