versiunea moldoveneasca русская версия


Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

3 февраля 2017

Începînd cu Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă în Sîmbăta Mare, Biserica Ortodoxă parcurge o perioadă de 10 săptămîni, numită și Perioada Triodului. Primele 3 săptămîni sunt pregătitoare înainte de Postul Învierii Domnului şi 7 de post, nevoință și multă rugăciune. Sfînta Biserică a rînduit acest timp pentru călătoria către marea sărbătoare a Învierii Domnului, cu o pregătire specială care se desfășoară după anumite slujbe liturgice, un răstimp cu neîncetate strădanii duhovnicești-pocăință, rugăciune, și fapte bune, ca prin practicarea lor... 

Predic? la duminica samaritencii

Despre rug?ciunea În duh şi În adev?r. Zis-a un b?trÎn: «Precum vederea este mai mare dec?t toate sim?urile, a?a şi rug?ciunea este mai mare dec?t toate faptele cele bune» (Pateric, cap. 22) Hristos a Înviat ! Iubişi credincioşi, Domnul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, venind În lume, şi pururea ÎnsetÎnd de mÎntuirea sufletelor omene?ti, umblÎnd prin locurile Palestinei, a ajuns şi la o cetate a Samariei, care pe atunci se chema Sihar. Acolo, prin pronia Sa nem?rginit? a f?cut a se Înt?lni cu o femeie din acea cetate la fÎntÎna lui Iacob.


În convorbirea cu ea, prin În?elepciunea Sa negrşit?, o aduce la cuno?tin?a adev?rului şi printre alte Înv???turi tainice pe care i le d?, şi vorbe?te şi despre adev?rata Închin?ciune f?cut? În duh şi În adev?r, zicÎndu-i: Vine ceasul şi acum este, cÎnd adev?raşii Închin?tori se vor Închina Tat?lui În duh şi În adev?r (Ioan 4, 23).
Fiindc? ne va fi cuvÎntul În predica de azi despre rug?ciunea f?cut? În duh şi În adev?r, s? vedem ce Înseamn? a ne ruga În duh? A ne ruga În duh Înseamn? a ne În?l?a cu mintea şi cu sufletul către Dumnezeu În vremea rug?ciunii. Numai rug?ciunea f?cut? cu mintea din adÎncul inimii se poate chema cu adev?rat rug?ciune duhovniceasc?, adic? f?cut? În duh. Ce Înseamn? a ne ruga În adev?r? Înseamn? a ne ruga cu lucrarea cea adev?rat? a tuturor poruncilor dumnezeieşti, adic? a tuturor faptelor bune, deoarece omul este Îndoit, fiind alc?tuit din suflet şi din trup. CÎnd mintea se Înal?? nev?zut la Dumnezeu În vremea rug?ciunii, iar trupul, care este partea v?zut? se ostene?te la lucrarea poruncilor lui Dumnezeu, atunci cre?tinul devine adev?rat Închin?tor al lui Dumnezeu În Duh şi În adev?r. Nimeni nu se poate ruga În duh şi În adev?r, de se va ruga numai cu mintea sa şi nu va lucra şi cu trupul s?u la facerea poruncilor lui Dumnezeu, c?ci poruncile lui Dumnezeu sÎnt adev?rul, dup? m?rturia Sfintei Scripturi care zice: Toate poruncile Tale sÎnt adev?r (Psalm 118, 86).

Dar chiar dac? ar lucra cineva poruncile lui Dumnezeu şi s-ar ruga cu mintea din inim?, nu va putea avea pe Dumnezeu aproape de el de nu va avea şi dreapta credin?? şi de nu ?l va m?rturisi prin cuvintele şi faptele sale, dup? Înv???tura apostolic? a Bisericii Ortodoxe. Acest lucru ni-l arat? Duhul SfÎnt cÎnd zice: Aproape este Domnul de toşi cei ce ?l cheam? pe El Întru adev?r (Psalm 144, 18).

Rug?ciunea În duhul sau În duh, este rug?ciunea cea gÎndi-toare, adic? tainic?, pe care o face omul cu mintea, În inima sa. CÎnd ne rug?m cu mare credin?? şi evlavie şi cÎnd, cu darul lui Dumnezeu, se unesc gÎndurile minşii cu sim?urile inimii noastre În timpul rug?ciunii iar ochii ne izvor?sc lacrimi, atunci ne rug?m În duh şi În adev?r, adic? din inim?. Aceasta este cea mai Înalt? treapt? a rug?ciunii cre?tine.

CÎnd auzim pe marele Apostol Pavel, zicÎnd: M? voi ruga cu duhul, dar m? voi ruga şi cu mintea (I Corinteni 14, 15), s? În?elegem c? despre rug?ciunea În duh şi În adev?r vorbe?te aici, care este tot una cu rug?ciunea duhovniceasc? ce se face de cineva cu mintea În inima sa. La fel, cÎnd auzim pe MÎntuitorul, zicÎnd: Tu Îns? cÎnd te rogi, intr? În c?mara ta şi, ÎnchizÎnd u?a ta, roag?-te Tat?lui t?u, Care este În ascuns, şi Tat?l t?u, Care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 6), s? ?tim şi s? În?elegem c? despre rug?ciunea cea tainic? şi gÎnditoare pe care o face omul cu mintea În c?mara inimii sale, este vorba.

Despre aceeaşi Înalt? rug?ciune, vorbe?te SfÎntul Apostol Pavel cÎnd zice: Vreau s? grşiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca s? Înv?? şi pe alţii dec?t zeci de mii de cuvinte Într-o limb? strşin? (I Corinteni 14, 19). La aceasta ne Îndeamn? şi psalmistul care zice: Dintru adÎnc am strigat către Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu. Acelaşi lucru ne spune şi În?eleptul Solomon, zicÎnd: Eu dorm, dar inima mea vegheaz? (CÎntarea CÎnt?rilor 5, 2). C?ci, altoindu-se rug?ciunea În inima noastr? prin Duhul SfÎnt, face ca inima s? se roage neÎncetat, dup? porunca dat? de marele Apostol Pavel, care a zis: NeÎncetat v? rugaşi (I Tesaloniceni 5, 17). Cu aceast? rug?ciune duhovniceasc? din inim? se ruga şi psalmistul David, zicÎnd: Strigat-am cu toat? inima mea: Auzi-m? Doamne! Îndrept?rile Tale voi c?uta (Psalm 118, 145).

Cu aceast? rug?ciune f?cut? cu duhul s-a rugat Ana prooroci?a, fiind Îndurerat?, care grşia Întru inima sa şi buzele ei numai se mi?cau, dar glasul ei nu se auzea (I Regi 1, 13). Cu aceast? rug?ciune s-a rugat Moise, fiind cu poporul În primejdie la ieşirea din Egipt, şi cu toate c? nimeni nu auzea rug?ciunea lui, Dumnezeu, luÎnd aminte la graiurile inimii lui, i-a zis: Ce strigi a?a către Mine? (Ieşirea 14, 15). Cu aceast? rug?ciune f?cut? În duh, s-a rugat Îns?şi PreasfÎnta şi Preacurata Fecioar? Maria, În sfÎnta sfintelor, timp de 12 ani, fiind pov??uit? la aceasta de Însuşi SfÎntul Duh.

Aceste m?rturii vrednice de crezare din SfÎnta Scriptur? şi de la Sfinţii P?rinşi, despre rug?ciunea În duh, adic? despre rug?ciunea duhovniceasc? a inimii, amintite mai sus, sÎnt destule pentru a ne Îndemna şi pe noi s? ne rug?m lui Dumnezeu ziua şi noaptea cu gura, cu mintea şi mai ales cu inima. Dac? p?str?m cu sfin?enie dreapta credin?? şi sÎntem fii credincioşi ai Bisericii Ortodoxe şi dac? ?tim c? poruncile lui Dumnezeu sÎnt adev?rul, dup? cuvÎntul psalmistului: Legea Ta este adev?rul(Psalm 118, 142), apoi s? ne Închin?m lui Dumnezeu cu duhul şi cu adev?rul, adic? cu mintea pogor?t? În inim? şi de aici «s? În?l??m rug?ciuni lui Dumnezeu, deoarece inima este c?mara minşii», spune SfÎntul Isaac Sirul.

Dar şi cu trupul trebuie s? ne silim a lucra poruncile lui Dumnezeu, precum a poruncit MÎntuitorul ucenicilor Sşi, Înv??Îndu-i s? p?zeasc? toate c?te v-am poruncit vou? (Matei 28, 20). Cine ar Îndr?zni s? cread? c? se poate ruga În duh şi În adev?r, f?r? a lucra şi toate faptele bune, unul ca acesta este asemenea celui ce zice c? poate zbura numai cu o arip? sau poate merge cu un singur picior.

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici am vorbit pe scurt despre sfÎnta rug?ciune, despre felul cum trebuie s? ne rug?m lui Dumnezeu În duh şi În adev?r. La aceasta am fost Îndemnat s? vorbesc de femeia samarineanc? din Evanghelia de ast?zi, care, deşi p?gÎn?, L-a Întrebat pe Iisus Hristos la fÎntÎna lui Iacob, unde şi cum trebuie s? se roage (Ioan 4, 19-24).

S? vedem cine era aceast? femeie şi cum a fost c??tigat? de MÎntuitorul pentru ?mp?r?şia Cerurilor. Samarineanca, şi toşi locuitorii din provincia Samaria, f?ceau parte dintr-un fel de sect? a Vechiului Testament, separÎndu-se de templul din Ierusalim şi respectÎnd numai primele cinci c?rşi ale lui Moise. De aceea, Între iudei şi samarineni era o veche du?mÎnie, Înc?t nici nu vorbeau unii cu alţii. De aceea a şi refuzat s?-I dea ap? MÎntuitorului Însetat, care i-a zis: D?-Mi s? beau! Pe lÎng? credin?a ei rea, samarineanca era şi o femeie p?c?toas?, c?ci trşise mai Înainte cu cinci b?rbaşi În desfrÎnare şi acum avea al ?aselea b?rbat. Îns?, cu toate c? era eretic? În credin?? şi desfrÎnat? În fapte, ea a?tepta venirea MÎntuitorului În lume, era Însetat? de «apa vie» a credin?ei În Hristos şi se interesa cum s? se roage cu adev?rat lui Dumnezeu.

S? vedem acum În ce fel a vÎnat la credin?? pe samarineanca aceasta p?gÎn? şi p?c?toas?.

Mai Întşi, Domnul i-a f?g?duit femeii «apa cea vie», adic? Înv???tura Sfintei Evanghelii. şi dup? ce femeia a crezut În puterea mÎntuitoare a Evangheliei, şi zice MÎntuitorului cu glas smerit şi rug?tor: Doamne, d?-mi aceast? ap?, ca s? nu mai Însetez(Ioan 4, 15). Astfel, cuvintele Domnului, atingÎndu-se ca o s?geat? de inima samarinencii, i-au de?teptat credin?a În suflet. Dar pentru mÎntuirea ei nu era de ajuns numai credin?a dreapt? În Dumnezeu. şi mai trebuia şi fapta bună, c?ci credin?a, dac? nu are fapte, este moart? (Iacob 2, 17). şi cum a Întors Domnul inima femeii p?c?toase În smerenie şi În cşin?a p?catelor? Prin m?rturisire. Prin c?teva cuvinte, cu mult? iscusin?? duhovniceasc?, MÎntuitorul i-a Îndemnat con?tiin?a s?-şi m?rturiseasc? singur? p?catele. C?ci dup? ce i-a zis femeii: «Mergi şi cheam? pe b?rbatul t?u şi vino aici», samarineanca a m?rturisit: «Nu am b?rbat». Adic? sÎnt o femeie p?c?toas?. Am trşit În desfrÎnare cu cinci b?rbaşi şi acum trşiesc În f?r?delegi cu altul!

Vedeşi cum vÎneaz? Hristos sufletele noastre pe calea mÎntuirii? Vedeşi c?t de mare este puterea spovedaniei? Nu ne cere MÎntuitorul dec?t dou? virtuşi principale: credin?? tare În Dumnezeu, şi pocşin??, adic? m?rturisirea p?catelor noastre cu cşin?? şi Înnoirea vieşii prin fapte bune. Pe amÎndou? acestea le-a Îndeplinit femeia samarineanc?, c?ci a crezut c? Hristos este Mesia, MÎntuitorul lumii, şi-a recunoscut p?catele şi a cerut «apa cea vie», adic? botezul cre?tin, harul Duhului SfÎnt şi Înv??area Evangheliei. Dar nu s-a oprit aici, ci a c?utat s? adauge şi o alt? fapt? bună, obligatorie pentru noi toşi, pentru fiecare cre?tin, adic? m?rturisirea Evangheliei lui Hristos. C?ci, fugind În familie şi În satul natal, În cetatea ei, Sihar, umbla pe toate uli?ele şi striga În auzul tuturor: Venişi de vedeşi un om care mi-a spus toate c?te am f?cut. Nu cumva acesta este Hristosul? şi au ieşit din cetate şi veneau către El (Ioan 4, 29-30).

Vedeşi cum o femeie p?c?toas? a reuşit s? trag? la credin?a În Hristos o Întreag? cetate? Oare noi toşi, mamele şi credincioşii no?tri, dac? ar m?rturisi cu t?rie cuvÎntul Evanghliei În casele şi familiile lor, n-ar putea aduce m?car pe copiii şi soşii lor În s?rb?tori la biseric? sau la spovedanie În Sfintele Posturi? Dar c?t de puşin ?şi ?mplinesc credincioşii nostri aceast? datorie!

Îns? femeia samarineanc? nu s-a oprit aici. Ci, a?a cum citim În Vieşile Sfinţilor, pe 26 februarie, şi În c?rşile de cult ale Bisericii Ortodoxe, ea s-a botezat În numele Preasfintei Treimi, primind numele de Fotinia. ?mpreun? cu ea s-au botezat fiii ei Iosif şi Fotinos şi surorile ei Fotis şi Fotos. Apoi r?vnind pentru Hristos, au plecat toşi la Cartagena şi de acolo la Roma, predicÎnd cu b?rb?şie cuvÎntul Evangheliei şi convertind pe mulşi s? cread? cu t?rie În Hristos. Auzind de aceasta ?mp?ratul roman Neron, i-a aruncat pe toşi În temni??, chinuindu-i cumplit. Apoi v?zÎnd c? nici unul nu se leap?d? de Hristos, a poruncit s? li se taie capetele şi se face pomenirea lor la 26 februarie.

Iubişi credincioşi,

Convorbirea Domnului nostru Iisus Hristos cu femeia samarineanc? la fÎntÎna lui Iacob este o lecţie de catehizare cre?tin? şi o c?l?uz? pe calea mÎntuirii pentru noi toşi. În aceast? Evanghelie, preoşii Înva?? cu c?t? În?elepciune trebuie s? c??tige sufletele oamenilor pentru via?a veÎnic?, ?tiind c? nu este me?te?ug mai mare şi mai greu dec?t acela de a vÎna pe cei p?c?toşi la pocşin??. În Evanghelia de ast?zi, cre?tinii buni Înva?? c? «apa cea vie», d?t?toare de via?? a credin?ei ortodoxe şi toate izvoarele mÎntuirii se afl? numai la fÎntÎna vieşii care este Biserica. Aici ne a?teapt? Hristos s? venim s? ne Închin?m, s? ne rug?m, şi s?-L l?ud?m, s? ne m?rturisim p?catele şi s?-I cerem iertare şi mÎntuire.

Aici, la Biseric?, p?c?toşii vorbesc de Dumnezeu, ?şi recunosc p?catele, se spovedesc, cer canon de iertare şi a?teapt? cu smerenie şi speran?? SfÎnta ?mp?rt??anie, iertarea p?catelor. Aici cei necredincioşi şi r?ucredincioşi se convertesc la dreapta credin?? ca femeia samarineanc?, cer de la Hristos apa cea vie a credin?ei. Aici, mai ales aici la Biseric?, Înv???m s? ne rug?m În duh şi În adev?r, Înv???m s? ne m?rturisim şi s? ne plÎngem p?catele, Înv???m s? ne smerim şi s? ne iubim unii pe alţii. Aici Înv???m cum putem convinge şi aduce la Hristos pe fraşii no?tri care zac În Întunericul p?catelor şi al nepocşin?ei.

La Biseric? Înv???m a m?rturisi pe Hristos pe pămînt, Înv???m a ne ruga În duh şi În adev?r şi a dobÎndi via?a veÎnic?. Deci s? venim regulat la SfÎnta Biseric? şi s? lucr?m cu r?vn? ogorul mÎntuirii noastre, ?tiind c? nu este mÎntuire În afar? de Biseric?. Iat?, Hristos ne a?teapt? la fÎntÎn?, ne cheam? la Biseric?, ne Înva?? s? ne rug?m, ni se descoper? prin Înv???tura Sfintei Evanghelii, ne ajut? s? ne cur???m de patimi, ne hrÎne?te şi ne adap? cu Trupul şi SÎngele S?u din sfÎntul potir şi ne d? putere de sus s? ne pocşim. S? p?r?sim p?catele şi s? urm?m lui Hristos pentru a ne Învrednici de ?mp?r?şia Lui În vecii vecilor. Amin. Hristos a Înviat! (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.