versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Predic? la duminica samaritencii

Despre rug?ciunea În duh şi În adev?r. Zis-a un b?trÎn: «Precum vederea este mai mare dec?t toate sim?urile, a?a şi rug?ciunea este mai mare dec?t toate faptele cele bune» (Pateric, cap. 22) Hristos a Înviat ! Iubişi credincioşi, Domnul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, venind În lume, şi pururea ÎnsetÎnd de mÎntuirea sufletelor omene?ti, umblÎnd prin locurile Palestinei, a ajuns şi la o cetate a Samariei, care pe atunci se chema Sihar. Acolo, prin pronia Sa nem?rginit? a f?cut a se Înt?lni cu o femeie din acea cetate la fÎntÎna lui Iacob.


În convorbirea cu ea, prin În?elepciunea Sa negrşit?, o aduce la cuno?tin?a adev?rului şi printre alte Înv???turi tainice pe care i le d?, şi vorbe?te şi despre adev?rata Închin?ciune f?cut? În duh şi În adev?r, zicÎndu-i: Vine ceasul şi acum este, cÎnd adev?raşii Închin?tori se vor Închina Tat?lui În duh şi În adev?r (Ioan 4, 23).
Fiindc? ne va fi cuvÎntul În predica de azi despre rug?ciunea f?cut? În duh şi În adev?r, s? vedem ce Înseamn? a ne ruga În duh? A ne ruga În duh Înseamn? a ne În?l?a cu mintea şi cu sufletul către Dumnezeu În vremea rug?ciunii. Numai rug?ciunea f?cut? cu mintea din adÎncul inimii se poate chema cu adev?rat rug?ciune duhovniceasc?, adic? f?cut? În duh. Ce Înseamn? a ne ruga În adev?r? Înseamn? a ne ruga cu lucrarea cea adev?rat? a tuturor poruncilor dumnezeieşti, adic? a tuturor faptelor bune, deoarece omul este Îndoit, fiind alc?tuit din suflet şi din trup. CÎnd mintea se Înal?? nev?zut la Dumnezeu În vremea rug?ciunii, iar trupul, care este partea v?zut? se ostene?te la lucrarea poruncilor lui Dumnezeu, atunci cre?tinul devine adev?rat Închin?tor al lui Dumnezeu În Duh şi În adev?r. Nimeni nu se poate ruga În duh şi În adev?r, de se va ruga numai cu mintea sa şi nu va lucra şi cu trupul s?u la facerea poruncilor lui Dumnezeu, c?ci poruncile lui Dumnezeu sÎnt adev?rul, dup? m?rturia Sfintei Scripturi care zice: Toate poruncile Tale sÎnt adev?r (Psalm 118, 86).

Dar chiar dac? ar lucra cineva poruncile lui Dumnezeu şi s-ar ruga cu mintea din inim?, nu va putea avea pe Dumnezeu aproape de el de nu va avea şi dreapta credin?? şi de nu ?l va m?rturisi prin cuvintele şi faptele sale, dup? Înv???tura apostolic? a Bisericii Ortodoxe. Acest lucru ni-l arat? Duhul SfÎnt cÎnd zice: Aproape este Domnul de toşi cei ce ?l cheam? pe El Întru adev?r (Psalm 144, 18).

Rug?ciunea În duhul sau În duh, este rug?ciunea cea gÎndi-toare, adic? tainic?, pe care o face omul cu mintea, În inima sa. CÎnd ne rug?m cu mare credin?? şi evlavie şi cÎnd, cu darul lui Dumnezeu, se unesc gÎndurile minşii cu sim?urile inimii noastre În timpul rug?ciunii iar ochii ne izvor?sc lacrimi, atunci ne rug?m În duh şi În adev?r, adic? din inim?. Aceasta este cea mai Înalt? treapt? a rug?ciunii cre?tine.

CÎnd auzim pe marele Apostol Pavel, zicÎnd: M? voi ruga cu duhul, dar m? voi ruga şi cu mintea (I Corinteni 14, 15), s? În?elegem c? despre rug?ciunea În duh şi În adev?r vorbe?te aici, care este tot una cu rug?ciunea duhovniceasc? ce se face de cineva cu mintea În inima sa. La fel, cÎnd auzim pe MÎntuitorul, zicÎnd: Tu Îns? cÎnd te rogi, intr? În c?mara ta şi, ÎnchizÎnd u?a ta, roag?-te Tat?lui t?u, Care este În ascuns, şi Tat?l t?u, Care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 6), s? ?tim şi s? În?elegem c? despre rug?ciunea cea tainic? şi gÎnditoare pe care o face omul cu mintea În c?mara inimii sale, este vorba.

Despre aceeaşi Înalt? rug?ciune, vorbe?te SfÎntul Apostol Pavel cÎnd zice: Vreau s? grşiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca s? Înv?? şi pe alţii dec?t zeci de mii de cuvinte Într-o limb? strşin? (I Corinteni 14, 19). La aceasta ne Îndeamn? şi psalmistul care zice: Dintru adÎnc am strigat către Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu. Acelaşi lucru ne spune şi În?eleptul Solomon, zicÎnd: Eu dorm, dar inima mea vegheaz? (CÎntarea CÎnt?rilor 5, 2). C?ci, altoindu-se rug?ciunea În inima noastr? prin Duhul SfÎnt, face ca inima s? se roage neÎncetat, dup? porunca dat? de marele Apostol Pavel, care a zis: NeÎncetat v? rugaşi (I Tesaloniceni 5, 17). Cu aceast? rug?ciune duhovniceasc? din inim? se ruga şi psalmistul David, zicÎnd: Strigat-am cu toat? inima mea: Auzi-m? Doamne! Îndrept?rile Tale voi c?uta (Psalm 118, 145).

Cu aceast? rug?ciune f?cut? cu duhul s-a rugat Ana prooroci?a, fiind Îndurerat?, care grşia Întru inima sa şi buzele ei numai se mi?cau, dar glasul ei nu se auzea (I Regi 1, 13). Cu aceast? rug?ciune s-a rugat Moise, fiind cu poporul În primejdie la ieşirea din Egipt, şi cu toate c? nimeni nu auzea rug?ciunea lui, Dumnezeu, luÎnd aminte la graiurile inimii lui, i-a zis: Ce strigi a?a către Mine? (Ieşirea 14, 15). Cu aceast? rug?ciune f?cut? În duh, s-a rugat Îns?şi PreasfÎnta şi Preacurata Fecioar? Maria, În sfÎnta sfintelor, timp de 12 ani, fiind pov??uit? la aceasta de Însuşi SfÎntul Duh.

Aceste m?rturii vrednice de crezare din SfÎnta Scriptur? şi de la Sfinţii P?rinşi, despre rug?ciunea În duh, adic? despre rug?ciunea duhovniceasc? a inimii, amintite mai sus, sÎnt destule pentru a ne Îndemna şi pe noi s? ne rug?m lui Dumnezeu ziua şi noaptea cu gura, cu mintea şi mai ales cu inima. Dac? p?str?m cu sfin?enie dreapta credin?? şi sÎntem fii credincioşi ai Bisericii Ortodoxe şi dac? ?tim c? poruncile lui Dumnezeu sÎnt adev?rul, dup? cuvÎntul psalmistului: Legea Ta este adev?rul(Psalm 118, 142), apoi s? ne Închin?m lui Dumnezeu cu duhul şi cu adev?rul, adic? cu mintea pogor?t? În inim? şi de aici «s? În?l??m rug?ciuni lui Dumnezeu, deoarece inima este c?mara minşii», spune SfÎntul Isaac Sirul.

Dar şi cu trupul trebuie s? ne silim a lucra poruncile lui Dumnezeu, precum a poruncit MÎntuitorul ucenicilor Sşi, Înv??Îndu-i s? p?zeasc? toate c?te v-am poruncit vou? (Matei 28, 20). Cine ar Îndr?zni s? cread? c? se poate ruga În duh şi În adev?r, f?r? a lucra şi toate faptele bune, unul ca acesta este asemenea celui ce zice c? poate zbura numai cu o arip? sau poate merge cu un singur picior.

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici am vorbit pe scurt despre sfÎnta rug?ciune, despre felul cum trebuie s? ne rug?m lui Dumnezeu În duh şi În adev?r. La aceasta am fost Îndemnat s? vorbesc de femeia samarineanc? din Evanghelia de ast?zi, care, deşi p?gÎn?, L-a Întrebat pe Iisus Hristos la fÎntÎna lui Iacob, unde şi cum trebuie s? se roage (Ioan 4, 19-24).

S? vedem cine era aceast? femeie şi cum a fost c??tigat? de MÎntuitorul pentru ?mp?r?şia Cerurilor. Samarineanca, şi toşi locuitorii din provincia Samaria, f?ceau parte dintr-un fel de sect? a Vechiului Testament, separÎndu-se de templul din Ierusalim şi respectÎnd numai primele cinci c?rşi ale lui Moise. De aceea, Între iudei şi samarineni era o veche du?mÎnie, Înc?t nici nu vorbeau unii cu alţii. De aceea a şi refuzat s?-I dea ap? MÎntuitorului Însetat, care i-a zis: D?-Mi s? beau! Pe lÎng? credin?a ei rea, samarineanca era şi o femeie p?c?toas?, c?ci trşise mai Înainte cu cinci b?rbaşi În desfrÎnare şi acum avea al ?aselea b?rbat. Îns?, cu toate c? era eretic? În credin?? şi desfrÎnat? În fapte, ea a?tepta venirea MÎntuitorului În lume, era Însetat? de «apa vie» a credin?ei În Hristos şi se interesa cum s? se roage cu adev?rat lui Dumnezeu.

S? vedem acum În ce fel a vÎnat la credin?? pe samarineanca aceasta p?gÎn? şi p?c?toas?.

Mai Întşi, Domnul i-a f?g?duit femeii «apa cea vie», adic? Înv???tura Sfintei Evanghelii. şi dup? ce femeia a crezut În puterea mÎntuitoare a Evangheliei, şi zice MÎntuitorului cu glas smerit şi rug?tor: Doamne, d?-mi aceast? ap?, ca s? nu mai Însetez(Ioan 4, 15). Astfel, cuvintele Domnului, atingÎndu-se ca o s?geat? de inima samarinencii, i-au de?teptat credin?a În suflet. Dar pentru mÎntuirea ei nu era de ajuns numai credin?a dreapt? În Dumnezeu. şi mai trebuia şi fapta bună, c?ci credin?a, dac? nu are fapte, este moart? (Iacob 2, 17). şi cum a Întors Domnul inima femeii p?c?toase În smerenie şi În cşin?a p?catelor? Prin m?rturisire. Prin c?teva cuvinte, cu mult? iscusin?? duhovniceasc?, MÎntuitorul i-a Îndemnat con?tiin?a s?-şi m?rturiseasc? singur? p?catele. C?ci dup? ce i-a zis femeii: «Mergi şi cheam? pe b?rbatul t?u şi vino aici», samarineanca a m?rturisit: «Nu am b?rbat». Adic? sÎnt o femeie p?c?toas?. Am trşit În desfrÎnare cu cinci b?rbaşi şi acum trşiesc În f?r?delegi cu altul!

Vedeşi cum vÎneaz? Hristos sufletele noastre pe calea mÎntuirii? Vedeşi c?t de mare este puterea spovedaniei? Nu ne cere MÎntuitorul dec?t dou? virtuşi principale: credin?? tare În Dumnezeu, şi pocşin??, adic? m?rturisirea p?catelor noastre cu cşin?? şi Înnoirea vieşii prin fapte bune. Pe amÎndou? acestea le-a Îndeplinit femeia samarineanc?, c?ci a crezut c? Hristos este Mesia, MÎntuitorul lumii, şi-a recunoscut p?catele şi a cerut «apa cea vie», adic? botezul cre?tin, harul Duhului SfÎnt şi Înv??area Evangheliei. Dar nu s-a oprit aici, ci a c?utat s? adauge şi o alt? fapt? bună, obligatorie pentru noi toşi, pentru fiecare cre?tin, adic? m?rturisirea Evangheliei lui Hristos. C?ci, fugind În familie şi În satul natal, În cetatea ei, Sihar, umbla pe toate uli?ele şi striga În auzul tuturor: Venişi de vedeşi un om care mi-a spus toate c?te am f?cut. Nu cumva acesta este Hristosul? şi au ieşit din cetate şi veneau către El (Ioan 4, 29-30).

Vedeşi cum o femeie p?c?toas? a reuşit s? trag? la credin?a În Hristos o Întreag? cetate? Oare noi toşi, mamele şi credincioşii no?tri, dac? ar m?rturisi cu t?rie cuvÎntul Evanghliei În casele şi familiile lor, n-ar putea aduce m?car pe copiii şi soşii lor În s?rb?tori la biseric? sau la spovedanie În Sfintele Posturi? Dar c?t de puşin ?şi ?mplinesc credincioşii nostri aceast? datorie!

Îns? femeia samarineanc? nu s-a oprit aici. Ci, a?a cum citim În Vieşile Sfinţilor, pe 26 februarie, şi În c?rşile de cult ale Bisericii Ortodoxe, ea s-a botezat În numele Preasfintei Treimi, primind numele de Fotinia. ?mpreun? cu ea s-au botezat fiii ei Iosif şi Fotinos şi surorile ei Fotis şi Fotos. Apoi r?vnind pentru Hristos, au plecat toşi la Cartagena şi de acolo la Roma, predicÎnd cu b?rb?şie cuvÎntul Evangheliei şi convertind pe mulşi s? cread? cu t?rie În Hristos. Auzind de aceasta ?mp?ratul roman Neron, i-a aruncat pe toşi În temni??, chinuindu-i cumplit. Apoi v?zÎnd c? nici unul nu se leap?d? de Hristos, a poruncit s? li se taie capetele şi se face pomenirea lor la 26 februarie.

Iubişi credincioşi,

Convorbirea Domnului nostru Iisus Hristos cu femeia samarineanc? la fÎntÎna lui Iacob este o lecţie de catehizare cre?tin? şi o c?l?uz? pe calea mÎntuirii pentru noi toşi. În aceast? Evanghelie, preoşii Înva?? cu c?t? În?elepciune trebuie s? c??tige sufletele oamenilor pentru via?a veÎnic?, ?tiind c? nu este me?te?ug mai mare şi mai greu dec?t acela de a vÎna pe cei p?c?toşi la pocşin??. În Evanghelia de ast?zi, cre?tinii buni Înva?? c? «apa cea vie», d?t?toare de via?? a credin?ei ortodoxe şi toate izvoarele mÎntuirii se afl? numai la fÎntÎna vieşii care este Biserica. Aici ne a?teapt? Hristos s? venim s? ne Închin?m, s? ne rug?m, şi s?-L l?ud?m, s? ne m?rturisim p?catele şi s?-I cerem iertare şi mÎntuire.

Aici, la Biseric?, p?c?toşii vorbesc de Dumnezeu, ?şi recunosc p?catele, se spovedesc, cer canon de iertare şi a?teapt? cu smerenie şi speran?? SfÎnta ?mp?rt??anie, iertarea p?catelor. Aici cei necredincioşi şi r?ucredincioşi se convertesc la dreapta credin?? ca femeia samarineanc?, cer de la Hristos apa cea vie a credin?ei. Aici, mai ales aici la Biseric?, Înv???m s? ne rug?m În duh şi În adev?r, Înv???m s? ne m?rturisim şi s? ne plÎngem p?catele, Înv???m s? ne smerim şi s? ne iubim unii pe alţii. Aici Înv???m cum putem convinge şi aduce la Hristos pe fraşii no?tri care zac În Întunericul p?catelor şi al nepocşin?ei.

La Biseric? Înv???m a m?rturisi pe Hristos pe pămînt, Înv???m a ne ruga În duh şi În adev?r şi a dobÎndi via?a veÎnic?. Deci s? venim regulat la SfÎnta Biseric? şi s? lucr?m cu r?vn? ogorul mÎntuirii noastre, ?tiind c? nu este mÎntuire În afar? de Biseric?. Iat?, Hristos ne a?teapt? la fÎntÎn?, ne cheam? la Biseric?, ne Înva?? s? ne rug?m, ni se descoper? prin Înv???tura Sfintei Evanghelii, ne ajut? s? ne cur???m de patimi, ne hrÎne?te şi ne adap? cu Trupul şi SÎngele S?u din sfÎntul potir şi ne d? putere de sus s? ne pocşim. S? p?r?sim p?catele şi s? urm?m lui Hristos pentru a ne Învrednici de ?mp?r?şia Lui În vecii vecilor. Amin. Hristos a Înviat! (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.