versiunea moldoveneasca русская версия


Au trecut la cele veșnice părintele Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida.

Au trecut la cele veșnice părintele Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida.

13 декабря 2017

În urma unui tragic accident rutier s-au stins din viața pământească protoiereul Valeriu Dubenco și preoteasa Iraida, care și-au dedicat viețile slujirii lui Dumnezeu și bisericii din satul Copăceni, raionul Sângerei. Adresăm sincere condoleanțe familiei îndurerate şi fiilor duhovniceşti. Ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să odihnească sufletul părintelui Valeriu și preoteasa Iraida în Împărăția Sa și să mângîie sufletele celor rămași îndurerați de această despărțire.  

Pomenind pe sfântul Alexandru Nevski

Pomenind pe sfântul Alexandru Nevski

6 декабря 2017

Miercuri, 6 decembrie 2017, în biserica „Sfânta Treime” din satul Scumpia, raionul Fălești, a fost oficiată sfânta Liturghie de către un sobor de preoți, avându-l protos pe protoiereul-blagocin Anatolie Negură. Slujba a fost prilejuită de sărbătorirea onomastică a ocrotitorului ceresc al părintelui – paroh Alexandru Negură, la care au participat mulți creștini, membrii familiei, prieteni, iar răspunsurile la strană au răsunat armonios de un cor din municipiul Ungheni. Cel mai emoționant moment a fost adresarea enoriașilor față de paroh cu cuvinte de felicitare și... 

Adunarea preoților din raionul Fălești.

Adunarea preoților din raionul Fălești.

5 декабря 2017

Marți, 5 decembrie 2017, în biserica „Sf.M.Mc.Dimitrie” din orașul Fălești, sectorul Gara Feroviară, a avut loc adunarea clericilor din raionul Fălești. Întrunirea a debutat cu rugăciunile pentru mărturisirea slujitorilor altarului, săvârșită de arhimandritul Zosima Aftene. A urmat consfătuirea preoților pe marginea celor mai importante teme curente de ordin intern și administrativ. A urmat spovedania parohilor și încheierea cu rugăciunea finală a Axionului.  

Lumina liturgică în satul Danu

Lumina liturgică în satul Danu

29 ноября 2017

Marţi, 14 noiembrie 2017, enoriaşii satului Danu, raionul Glodeni, împreună cu preotul-paroh Veaceslav Spijavca au găzduit slujba sobornicească a preoţilor din circumscripţia Glodeni. Atât sfânta Liturgie cât şi Te-deumul de mulţumire au fost coordonate de către părintele-protopop Victor Guleac, care la final a venit cu un cuvânt de învăţătură şi de mulțumire. De asemenea, după slujbă părintele Roman Oraşan a ţinut un discurs eminent despre sfinţi şi sfinţenii. La serviciul divin au asistat şi autorităţile locale, ceea ce relevă o apartenență vie cu Biserica.  

Приглашение на повышения квалификации по направлению «Основы духовно-нравственной культуры»

Приглашение на повышения квалификации по направлению «Основы духовно-нравственной культуры»

29 ноября 2017

С 8 по 17 января в Московской духовной академии на территории Свято-Троицкой Сергиевой Лавры пройдет обучение по программе повышения квалификации для педагогов и специалистов с высшим и средним профессиональным образованием. Также в эти дни мы предлагаем всем желающим углубить свои знания о вере, освоив курс «Основы Православия».... 

Educația fără Religie înseamnă școală fără suflet, neam fără Dumnezeu, fără identitate.

Educația fără Religie înseamnă școală fără suflet, neam fără Dumnezeu, fără identitate.

24 ноября 2017

„Educaţia este cea mai puternică armă pe care o poţi folosi pentru a schimba lumea” (Nelson Mandela). Joi, 23 noiembrie 2017, în gimnaziul ,,Sergiu Rădăuțan” din satul Iezăreni Vechi, raionul Sîngerei, s-a desfășurat Atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie din instituțiile de învățămînt preuniversitar cu genericul „Asigurarea calității procesului educațional prin promovarea strategiilor didactice în cadrul orelor de religie”.  

Reportaj din satul Clococenii Vechi

Reportaj din satul Clococenii Vechi

24 ноября 2017

 

Slujbă omagială în Scumpia

Slujbă omagială în Scumpia

24 ноября 2017

Joi, 24 noiembrie 2017, în ziua pomenirii sfântului mucenic Mina, în biserica „Sfânta Treime” din satul Scumpia, raionul Fălești, a fost oficiată sfânta Liturghie de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Alexandru Negură. Slujba a fost prilejuită de aniversarea a 15 ani de slujire preoțească ai părintelui-paroh Alexandru. La sărbătoare au participat cei mai râvnitori credincioși, dar și ctitorii sfântului locaș. Particularitatea zilei a fost marcată de  

La hramul bisericii din s.Musteață

La hramul bisericii din s.Musteață

21 ноября 2017

Ziua de 21 noiembrie 2017, când facem pomenirea Sfinților Arhistrategi Mihail și Gavriil, este ziua hramului bisericii noi din satul Musteață, raionul Fălești. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe părintele-blagocin și totodată parohul bisericii, protoiereul Oleg Fistican. Alături de sfinția sa a coliturghisit prot. Ioan Vidmichi, din s. Văleni, r.Cahul și prot. Iulian Procopciuc, din s.Andrușul-de-Sus, r.Cahul, originari din satul Musteață. La finalul slujbei a fost  

Sfinții Arhangheli serbați în Sîngerei

Sfinții Arhangheli serbați în Sîngerei

21 ноября 2017

Marți, 21 noiembrie 2017, cînd sunt pomeniți Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, una din bisericile orașului Sîngerei și-a serbat Hramul. Sfînta Liturghie a fost săvărșită de un sobor de preoți și diaconi, avândul ca protos pe protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. Printre cei prezenți la sfînta sărbătoare a fost și primarul orașului Gheorghe Brașovschi și alți funcționari publici. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire, după care a urmat tradiționala agapa frățească.  

Predic? la duminica samaritencii

Despre rug?ciunea În duh şi În adev?r. Zis-a un b?trÎn: «Precum vederea este mai mare dec?t toate sim?urile, a?a şi rug?ciunea este mai mare dec?t toate faptele cele bune» (Pateric, cap. 22) Hristos a Înviat ! Iubişi credincioşi, Domnul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, venind În lume, şi pururea ÎnsetÎnd de mÎntuirea sufletelor omene?ti, umblÎnd prin locurile Palestinei, a ajuns şi la o cetate a Samariei, care pe atunci se chema Sihar. Acolo, prin pronia Sa nem?rginit? a f?cut a se Înt?lni cu o femeie din acea cetate la fÎntÎna lui Iacob.


În convorbirea cu ea, prin În?elepciunea Sa negrşit?, o aduce la cuno?tin?a adev?rului şi printre alte Înv???turi tainice pe care i le d?, şi vorbe?te şi despre adev?rata Închin?ciune f?cut? În duh şi În adev?r, zicÎndu-i: Vine ceasul şi acum este, cÎnd adev?raşii Închin?tori se vor Închina Tat?lui În duh şi În adev?r (Ioan 4, 23).
Fiindc? ne va fi cuvÎntul În predica de azi despre rug?ciunea f?cut? În duh şi În adev?r, s? vedem ce Înseamn? a ne ruga În duh? A ne ruga În duh Înseamn? a ne În?l?a cu mintea şi cu sufletul către Dumnezeu În vremea rug?ciunii. Numai rug?ciunea f?cut? cu mintea din adÎncul inimii se poate chema cu adev?rat rug?ciune duhovniceasc?, adic? f?cut? În duh. Ce Înseamn? a ne ruga În adev?r? Înseamn? a ne ruga cu lucrarea cea adev?rat? a tuturor poruncilor dumnezeieşti, adic? a tuturor faptelor bune, deoarece omul este Îndoit, fiind alc?tuit din suflet şi din trup. CÎnd mintea se Înal?? nev?zut la Dumnezeu În vremea rug?ciunii, iar trupul, care este partea v?zut? se ostene?te la lucrarea poruncilor lui Dumnezeu, atunci cre?tinul devine adev?rat Închin?tor al lui Dumnezeu În Duh şi În adev?r. Nimeni nu se poate ruga În duh şi În adev?r, de se va ruga numai cu mintea sa şi nu va lucra şi cu trupul s?u la facerea poruncilor lui Dumnezeu, c?ci poruncile lui Dumnezeu sÎnt adev?rul, dup? m?rturia Sfintei Scripturi care zice: Toate poruncile Tale sÎnt adev?r (Psalm 118, 86).

Dar chiar dac? ar lucra cineva poruncile lui Dumnezeu şi s-ar ruga cu mintea din inim?, nu va putea avea pe Dumnezeu aproape de el de nu va avea şi dreapta credin?? şi de nu ?l va m?rturisi prin cuvintele şi faptele sale, dup? Înv???tura apostolic? a Bisericii Ortodoxe. Acest lucru ni-l arat? Duhul SfÎnt cÎnd zice: Aproape este Domnul de toşi cei ce ?l cheam? pe El Întru adev?r (Psalm 144, 18).

Rug?ciunea În duhul sau În duh, este rug?ciunea cea gÎndi-toare, adic? tainic?, pe care o face omul cu mintea, În inima sa. CÎnd ne rug?m cu mare credin?? şi evlavie şi cÎnd, cu darul lui Dumnezeu, se unesc gÎndurile minşii cu sim?urile inimii noastre În timpul rug?ciunii iar ochii ne izvor?sc lacrimi, atunci ne rug?m În duh şi În adev?r, adic? din inim?. Aceasta este cea mai Înalt? treapt? a rug?ciunii cre?tine.

CÎnd auzim pe marele Apostol Pavel, zicÎnd: M? voi ruga cu duhul, dar m? voi ruga şi cu mintea (I Corinteni 14, 15), s? În?elegem c? despre rug?ciunea În duh şi În adev?r vorbe?te aici, care este tot una cu rug?ciunea duhovniceasc? ce se face de cineva cu mintea În inima sa. La fel, cÎnd auzim pe MÎntuitorul, zicÎnd: Tu Îns? cÎnd te rogi, intr? În c?mara ta şi, ÎnchizÎnd u?a ta, roag?-te Tat?lui t?u, Care este În ascuns, şi Tat?l t?u, Care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 6), s? ?tim şi s? În?elegem c? despre rug?ciunea cea tainic? şi gÎnditoare pe care o face omul cu mintea În c?mara inimii sale, este vorba.

Despre aceeaşi Înalt? rug?ciune, vorbe?te SfÎntul Apostol Pavel cÎnd zice: Vreau s? grşiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca s? Înv?? şi pe alţii dec?t zeci de mii de cuvinte Într-o limb? strşin? (I Corinteni 14, 19). La aceasta ne Îndeamn? şi psalmistul care zice: Dintru adÎnc am strigat către Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu. Acelaşi lucru ne spune şi În?eleptul Solomon, zicÎnd: Eu dorm, dar inima mea vegheaz? (CÎntarea CÎnt?rilor 5, 2). C?ci, altoindu-se rug?ciunea În inima noastr? prin Duhul SfÎnt, face ca inima s? se roage neÎncetat, dup? porunca dat? de marele Apostol Pavel, care a zis: NeÎncetat v? rugaşi (I Tesaloniceni 5, 17). Cu aceast? rug?ciune duhovniceasc? din inim? se ruga şi psalmistul David, zicÎnd: Strigat-am cu toat? inima mea: Auzi-m? Doamne! Îndrept?rile Tale voi c?uta (Psalm 118, 145).

Cu aceast? rug?ciune f?cut? cu duhul s-a rugat Ana prooroci?a, fiind Îndurerat?, care grşia Întru inima sa şi buzele ei numai se mi?cau, dar glasul ei nu se auzea (I Regi 1, 13). Cu aceast? rug?ciune s-a rugat Moise, fiind cu poporul În primejdie la ieşirea din Egipt, şi cu toate c? nimeni nu auzea rug?ciunea lui, Dumnezeu, luÎnd aminte la graiurile inimii lui, i-a zis: Ce strigi a?a către Mine? (Ieşirea 14, 15). Cu aceast? rug?ciune f?cut? În duh, s-a rugat Îns?şi PreasfÎnta şi Preacurata Fecioar? Maria, În sfÎnta sfintelor, timp de 12 ani, fiind pov??uit? la aceasta de Însuşi SfÎntul Duh.

Aceste m?rturii vrednice de crezare din SfÎnta Scriptur? şi de la Sfinţii P?rinşi, despre rug?ciunea În duh, adic? despre rug?ciunea duhovniceasc? a inimii, amintite mai sus, sÎnt destule pentru a ne Îndemna şi pe noi s? ne rug?m lui Dumnezeu ziua şi noaptea cu gura, cu mintea şi mai ales cu inima. Dac? p?str?m cu sfin?enie dreapta credin?? şi sÎntem fii credincioşi ai Bisericii Ortodoxe şi dac? ?tim c? poruncile lui Dumnezeu sÎnt adev?rul, dup? cuvÎntul psalmistului: Legea Ta este adev?rul(Psalm 118, 142), apoi s? ne Închin?m lui Dumnezeu cu duhul şi cu adev?rul, adic? cu mintea pogor?t? În inim? şi de aici «s? În?l??m rug?ciuni lui Dumnezeu, deoarece inima este c?mara minşii», spune SfÎntul Isaac Sirul.

Dar şi cu trupul trebuie s? ne silim a lucra poruncile lui Dumnezeu, precum a poruncit MÎntuitorul ucenicilor Sşi, Înv??Îndu-i s? p?zeasc? toate c?te v-am poruncit vou? (Matei 28, 20). Cine ar Îndr?zni s? cread? c? se poate ruga În duh şi În adev?r, f?r? a lucra şi toate faptele bune, unul ca acesta este asemenea celui ce zice c? poate zbura numai cu o arip? sau poate merge cu un singur picior.

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici am vorbit pe scurt despre sfÎnta rug?ciune, despre felul cum trebuie s? ne rug?m lui Dumnezeu În duh şi În adev?r. La aceasta am fost Îndemnat s? vorbesc de femeia samarineanc? din Evanghelia de ast?zi, care, deşi p?gÎn?, L-a Întrebat pe Iisus Hristos la fÎntÎna lui Iacob, unde şi cum trebuie s? se roage (Ioan 4, 19-24).

S? vedem cine era aceast? femeie şi cum a fost c??tigat? de MÎntuitorul pentru ?mp?r?şia Cerurilor. Samarineanca, şi toşi locuitorii din provincia Samaria, f?ceau parte dintr-un fel de sect? a Vechiului Testament, separÎndu-se de templul din Ierusalim şi respectÎnd numai primele cinci c?rşi ale lui Moise. De aceea, Între iudei şi samarineni era o veche du?mÎnie, Înc?t nici nu vorbeau unii cu alţii. De aceea a şi refuzat s?-I dea ap? MÎntuitorului Însetat, care i-a zis: D?-Mi s? beau! Pe lÎng? credin?a ei rea, samarineanca era şi o femeie p?c?toas?, c?ci trşise mai Înainte cu cinci b?rbaşi În desfrÎnare şi acum avea al ?aselea b?rbat. Îns?, cu toate c? era eretic? În credin?? şi desfrÎnat? În fapte, ea a?tepta venirea MÎntuitorului În lume, era Însetat? de «apa vie» a credin?ei În Hristos şi se interesa cum s? se roage cu adev?rat lui Dumnezeu.

S? vedem acum În ce fel a vÎnat la credin?? pe samarineanca aceasta p?gÎn? şi p?c?toas?.

Mai Întşi, Domnul i-a f?g?duit femeii «apa cea vie», adic? Înv???tura Sfintei Evanghelii. şi dup? ce femeia a crezut În puterea mÎntuitoare a Evangheliei, şi zice MÎntuitorului cu glas smerit şi rug?tor: Doamne, d?-mi aceast? ap?, ca s? nu mai Însetez(Ioan 4, 15). Astfel, cuvintele Domnului, atingÎndu-se ca o s?geat? de inima samarinencii, i-au de?teptat credin?a În suflet. Dar pentru mÎntuirea ei nu era de ajuns numai credin?a dreapt? În Dumnezeu. şi mai trebuia şi fapta bună, c?ci credin?a, dac? nu are fapte, este moart? (Iacob 2, 17). şi cum a Întors Domnul inima femeii p?c?toase În smerenie şi În cşin?a p?catelor? Prin m?rturisire. Prin c?teva cuvinte, cu mult? iscusin?? duhovniceasc?, MÎntuitorul i-a Îndemnat con?tiin?a s?-şi m?rturiseasc? singur? p?catele. C?ci dup? ce i-a zis femeii: «Mergi şi cheam? pe b?rbatul t?u şi vino aici», samarineanca a m?rturisit: «Nu am b?rbat». Adic? sÎnt o femeie p?c?toas?. Am trşit În desfrÎnare cu cinci b?rbaşi şi acum trşiesc În f?r?delegi cu altul!

Vedeşi cum vÎneaz? Hristos sufletele noastre pe calea mÎntuirii? Vedeşi c?t de mare este puterea spovedaniei? Nu ne cere MÎntuitorul dec?t dou? virtuşi principale: credin?? tare În Dumnezeu, şi pocşin??, adic? m?rturisirea p?catelor noastre cu cşin?? şi Înnoirea vieşii prin fapte bune. Pe amÎndou? acestea le-a Îndeplinit femeia samarineanc?, c?ci a crezut c? Hristos este Mesia, MÎntuitorul lumii, şi-a recunoscut p?catele şi a cerut «apa cea vie», adic? botezul cre?tin, harul Duhului SfÎnt şi Înv??area Evangheliei. Dar nu s-a oprit aici, ci a c?utat s? adauge şi o alt? fapt? bună, obligatorie pentru noi toşi, pentru fiecare cre?tin, adic? m?rturisirea Evangheliei lui Hristos. C?ci, fugind În familie şi În satul natal, În cetatea ei, Sihar, umbla pe toate uli?ele şi striga În auzul tuturor: Venişi de vedeşi un om care mi-a spus toate c?te am f?cut. Nu cumva acesta este Hristosul? şi au ieşit din cetate şi veneau către El (Ioan 4, 29-30).

Vedeşi cum o femeie p?c?toas? a reuşit s? trag? la credin?a În Hristos o Întreag? cetate? Oare noi toşi, mamele şi credincioşii no?tri, dac? ar m?rturisi cu t?rie cuvÎntul Evanghliei În casele şi familiile lor, n-ar putea aduce m?car pe copiii şi soşii lor În s?rb?tori la biseric? sau la spovedanie În Sfintele Posturi? Dar c?t de puşin ?şi ?mplinesc credincioşii nostri aceast? datorie!

Îns? femeia samarineanc? nu s-a oprit aici. Ci, a?a cum citim În Vieşile Sfinţilor, pe 26 februarie, şi În c?rşile de cult ale Bisericii Ortodoxe, ea s-a botezat În numele Preasfintei Treimi, primind numele de Fotinia. ?mpreun? cu ea s-au botezat fiii ei Iosif şi Fotinos şi surorile ei Fotis şi Fotos. Apoi r?vnind pentru Hristos, au plecat toşi la Cartagena şi de acolo la Roma, predicÎnd cu b?rb?şie cuvÎntul Evangheliei şi convertind pe mulşi s? cread? cu t?rie În Hristos. Auzind de aceasta ?mp?ratul roman Neron, i-a aruncat pe toşi În temni??, chinuindu-i cumplit. Apoi v?zÎnd c? nici unul nu se leap?d? de Hristos, a poruncit s? li se taie capetele şi se face pomenirea lor la 26 februarie.

Iubişi credincioşi,

Convorbirea Domnului nostru Iisus Hristos cu femeia samarineanc? la fÎntÎna lui Iacob este o lecţie de catehizare cre?tin? şi o c?l?uz? pe calea mÎntuirii pentru noi toşi. În aceast? Evanghelie, preoşii Înva?? cu c?t? În?elepciune trebuie s? c??tige sufletele oamenilor pentru via?a veÎnic?, ?tiind c? nu este me?te?ug mai mare şi mai greu dec?t acela de a vÎna pe cei p?c?toşi la pocşin??. În Evanghelia de ast?zi, cre?tinii buni Înva?? c? «apa cea vie», d?t?toare de via?? a credin?ei ortodoxe şi toate izvoarele mÎntuirii se afl? numai la fÎntÎna vieşii care este Biserica. Aici ne a?teapt? Hristos s? venim s? ne Închin?m, s? ne rug?m, şi s?-L l?ud?m, s? ne m?rturisim p?catele şi s?-I cerem iertare şi mÎntuire.

Aici, la Biseric?, p?c?toşii vorbesc de Dumnezeu, ?şi recunosc p?catele, se spovedesc, cer canon de iertare şi a?teapt? cu smerenie şi speran?? SfÎnta ?mp?rt??anie, iertarea p?catelor. Aici cei necredincioşi şi r?ucredincioşi se convertesc la dreapta credin?? ca femeia samarineanc?, cer de la Hristos apa cea vie a credin?ei. Aici, mai ales aici la Biseric?, Înv???m s? ne rug?m În duh şi În adev?r, Înv???m s? ne m?rturisim şi s? ne plÎngem p?catele, Înv???m s? ne smerim şi s? ne iubim unii pe alţii. Aici Înv???m cum putem convinge şi aduce la Hristos pe fraşii no?tri care zac În Întunericul p?catelor şi al nepocşin?ei.

La Biseric? Înv???m a m?rturisi pe Hristos pe pămînt, Înv???m a ne ruga În duh şi În adev?r şi a dobÎndi via?a veÎnic?. Deci s? venim regulat la SfÎnta Biseric? şi s? lucr?m cu r?vn? ogorul mÎntuirii noastre, ?tiind c? nu este mÎntuire În afar? de Biseric?. Iat?, Hristos ne a?teapt? la fÎntÎn?, ne cheam? la Biseric?, ne Înva?? s? ne rug?m, ni se descoper? prin Înv???tura Sfintei Evanghelii, ne ajut? s? ne cur???m de patimi, ne hrÎne?te şi ne adap? cu Trupul şi SÎngele S?u din sfÎntul potir şi ne d? putere de sus s? ne pocşim. S? p?r?sim p?catele şi s? urm?m lui Hristos pentru a ne Învrednici de ?mp?r?şia Lui În vecii vecilor. Amin. Hristos a Înviat! (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.