versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

Mesajul de felicitare al ÎPS Vladimir adresat PS Marchel, cu prilejul prăznuirii Sfântului ocrotitor

12 января 2018

Preasfinția Voastră, Vă aducem sincere felicitări și urări de bine cu ocazia prăznuirii Patronului ceresc al PS Voastre, Cuviosul Marchel, egumenul Mănăstirii Neadormiților. În zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm lui Hristos-Domnul, Arhiereul bunătăților viitoare (Evrei 9, 11), să vă dăruiască mulți și binecuvântați ani de viață, pace și tărie duhovnicească în lucrarea Preasfinţiei Voastre, iar pe parcursul întregii vieți pământești să fiți însoțiți de  

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

Prăznuirea sfântului cuvios Marchel în catedrala episcopală din Bălți

11 января 2018

Într-o atmosferă de rugăciune și festivitate, 11 ianuarie 2018, când Biserica face pomenirea sfântului cuvios Marchel, egumenul mănăstirii Neadormiților, în catedrala „Sf.Împ.Constantin şi Elena” din Bălţi a fost oficiată sfânta Liturghie de către Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești. Sărbătoarea a fost deosebită de frumoasă, pentru că împreună s-au rugat un sobor de arhierei, constituit din: ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari; ÎPS Iustinian, Arhiepiscop de Elista și Kalmykia; PS Nicodim, Episcop de Edineț și Briceni.  

Mesajul de felicitare al PS Nicodim adresat PS Marchel cu ocazia sărbătoririi zilei Sfîntului Ocrotitor

Mesajul de felicitare al PS Nicodim adresat PS Marchel cu ocazia sărbătoririi zilei Sfîntului Ocrotitor

11 января 2018

Prea Sfinția Voastră! Am deosbita bucurie de a Vă adresa cu prilejul sărbătoririi Ocrotitorului Ceresc, Cuviosul Părinte Marchel, starețul Mănăstirii Achimiților, calde felicitări dimpreună cu doriri de multă sănătate, zile îndelungate, pace și bucurie! Vă cunoaștem drept un Ierarh devotat slujirii Bisericii lui Hristos, plin zel misionar, rîvnitor pentru propovăduirea „cu timp și fără timp” (II Timotei IV, 2) a Cuvîntului Evanghelic și neobosit apărător al valorilor sacre ale credinței noastre ortodoxe strămășești și așa Vă dorim să rămîneți cu ajutorul... 

Mesaj de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

Mesaj de felicitare adresat Preasfințitului Marchel cu ocazia zilei onomastice

10 января 2018

Preasfinţia Voastră, în această zi de aleasă sărbătoare duhovnicească, când facem pomenirea sfântului cuviosului Marchel, aducem Preasfinţiei Voastre cele mai frumoase urări de bine, însoţite de gânduri senine. Prin rugăciunile mijlocitorului ceresc, încă mulţi ani înainte să aveţi parte de sănătate trupească şi sufletească, putere şi înţelepciune, pentru a ne îndruma pe calea cea îngustă a mântuirii.  

Colind

Colind

9 января 2018

Cât de mult afară ninge Peste tot se lasă omăt Cumpăna fântânii plânge De gerul aspru tămâiet Colind, se aud monoton în stradă Ninge, s-a născut Iisus Hristos,  

Mai puține rugăciuni?

Mai puține rugăciuni?

2 января 2018

Vara trecută, înaintea Tainei Cununiei, un naş grăbit (pilot de curse) mă întreabă: — Părinte, nu puteţi tăia din slujbă? Nu puteţi să puneţi mai puţine rugăciuni? Ne presează timpul. Atunci, l-am întrebat: — Dragule, înaintea unei curse, în garaj, le spui mecanicilor să îţi pună plăcuţe de frână numai la roata din dreapta, să îţi strângă frâna de mână numai pe jumătate şi să îţi pună în filtru numai doi litri de ulei? — Nu părinte, m-aş teme, trebuie să facă tot! — Apăi dragule, şi eu mă tem. Facem toată slujba.  

Protoiereul Igor Gordilă se lipsește de dreptul de a săvîrși cele sfinte

Protoiereul Igor Gordilă se lipsește de dreptul de a săvîrși cele sfinte

30 декабря 2017

Protoiereului Igor(Gordilă) clericul Eparhiei de Bălți și Fălești a BOM, Decret de excomunicare. În urma acuzațiilor a mai multor surse mediatice care, după o cercetare minuțioasă sau dovedit a fi adevărate, au fost scoase la iveală mai multe abateri și delicte disciplinare a preotului Igor Gordilă, care formează un cumul de încălcări incompatibil cu adecvata comportare a slujitorului Bisericii. Avînd în vedere gravitatea abaterilor de la Regulamentul de procedură bisericească și, mai ales, încălcarea prevederilor Sfintelor Canoane Apostolicești nr. 25,54 și 55, precum... 

Adunarea generală a preoților din Episcopia de Bălți și Fălești

Adunarea generală a preoților din Episcopia de Bălți și Fălești

28 декабря 2017

Joi, 28 decembrie 2017, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți a avut loc adunarea ordinară a clericilor din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Adunarea a fost prezidată de Preasfințitul Marchel și a debutat cu intonarea cântării „Veșnica pomenire” în memoria nou-adormiţilor robilor lui Dumnezeu: a protoiereului Valeriu Dubenco și a preotesei Iraida. În cadrul întrunirii Ierarhul a făcut cunoștință preoților cu cele mai relevante subiecte ale vieții eparhiale:  

Liturghie jubiliară în satul Dușmani.

Liturghie jubiliară în satul Dușmani.

26 декабря 2017

Luni, 25 decembrie 2017, când serbăm pe sfântul Spiridon, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție, pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Ier.Nicolae” din satul Dușmani, raionul Glodeni. Evenimentul a fost dublu motivat de jubileul protoiereului-paroh Andrei Mișin, care a împlinit 50 de ani de viață pământească și 25 de ani de slujire preoțească. Din numele confraților preoți, părintele-blagocin a felicitat pe omagiatul paroh, înmânându-i un buchet de flori.  

Predic? la duminica pogor?rii SfÎntului Duh

Darul limbilor va Înceta (I Corinteni 13, 8). Iubişi credincioşi, Pe c?t ne va ajuta mila şi Îndurarea lui Dumnezeu ast?zi vom vorbi despre Încetarea darului vorbirii În limbi În Biserica lui Hristos.
Darul vorbirii În limbi a fost dat de Dumnezeu Sfinţilor Apostoli la Duminica pogor?rii Duhului SfÎnt, dar numai pentru o vreme, cu scopul de a se converti mai u?or neamurile p?gÎne la cre?tinism.
Într-adev?r, la pogor?rea Duhului SfÎnt, Dumnezeu a vorbit iudeilor prin gurile strşinilor. C?ci iudeii strşini, auzind pe apostoli vorbind În limba lor despre faptele minunate ale lui Dumnezeu, au crezut (Fapte 2, 11). Despre darul vorbirii În limbi Apostolul Pavel a proorocit c? va Înceta În Biseric? (I Corinteni 13, 8) deoarece a fost un dar şi un semn numai pentru Începutul cre?tinismului ca s?-i converteasc? mai u?or pe necredincioşi (I Corinteni 14, 22-28). Despre Încetarea darului vorbirii În limbi În Biseric?, arat? luminat şi marele dasc?l şi lumin?tor a toat? lumea, SfÎntul Ioan Gur? de Aur care zice: «Pentru care pricin? a fost dat şi luat dintre oameni darul vorbirii În limbi? Nu pentru c? Dumnezeu ne necinste?te, ci pentru c? ne cinste?te foarte mult. şi iat? cum: Oamenii erau atunci mai nepreg?tişi, deoarece erau de curÎnd izb?vişi de idoli şi mintea lor era Înc? neascuşit? şi mai nesimşitoare; erau atraşi şi ÎncÎntaşi de toate cele trupe?ti, nu aveau Înc? nici o idee despre darurile netrupe?ti şi nu ?tiau ce este harul spiritual care se contempl? numai prin credin??. Pentru aceea se f?ceau atunci semne. Unele dintre harismele cele duhovnice?ti sÎnt nev?zute şi se În?eleg numai prin credin??. Iar altele se fac prin semne v?zute pentru Încredin?area celor necredincioşi.

Deci, eu acum n-am nevoie de semne. Cel ce nu crede are nevoie de z?log. Dar eu, care nu am nevoie de z?log nici de semne, ?tiu c? am fost cur?şit de p?cate, chiar dac? nu a? vorbi În limbi. Cei de atunci, Îns?, nu credeau dac? nu aveau semn ca m?rturie a adev?rului În care credeau. Prin urmare li se d?deau semne nu ca unor credincioşi, ci ca unor necredincioşi, ca s? devin? credincioşi». În acest sens zice marele Apostol Pavel: Limbile sÎnt spre semn, nu credincioşilor, ci necredincioşilor (I Corinteni 14, 22).

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici v-am ar?tat, nu cu cuvintele mele, ci cu ale Sfintei şi dumnezeieştii Scripturi, c? darul vorbirii În limbi a Încetat În Biserica lui Hristos şi totodat? v-am ar?tat şi pricina pentru care a Încetat, ca s? ?tişi şi s? puteşi spune şi la cei r?t?cişi de la dreapta credin??, care se laud? c? ei ar avea darul vorbirii În limbi.

Dar oare, fraşii mei, seamÎn? vorbirea lor În limbi cu vorbirea cea adev?rat? În limbi care a fost la Începutul cre?tinismului? Nicidecum. C?ci ace?ti pretinşi vorbitori În limbi fac ni?te bolboroseli şi nimenea nu În?elege ce spun şi a?a În?eal? pe cei ce nu cunosc ce spune Scriptura despre adev?rata vorbire În limbi. Noi ?tim c? glosolalia este vorbirea În limbi, iar pronun?area unui amestec ciudat de sunete nu poate fi numit? vorbire, ci bolborosire. În SfÎnta Scriptur? este vorba de «limb?» sau de «limbi». Un amestec ciudat de sunete nu poate fi numit vorbire, iar sunetele Înc?lcite şi gÎngave nu pot fi numite «limbi», c?t? vreme sÎnt neÎn?elese şi f?r? nici o rÎnduial?.

Prin darul vorbirii În limbi, Dumnezeu ?şi descoper? tainele Sale cele minunate (Fapte 2, 11; I Corinteni 14, 2), Îns? este de neconceput ca El s? fac? vreodat? vreo descoperire prin bolborosire. Dumnezeu ne-a dat fiec?ruia la ÎndemÎn? limba noastr? matern?, care este mijlocul cel mai bun şi cel mai potrivit pentru a ne face s? În?elegem tot ce El ne descoper?. Ori, prin mijlocirea bolboroselilor, Dumnezeu mai mult ne-ar Încurca dec?t ne-ar l?muri.

Ace?ti oameni zic c? nu sÎnt În?eleşi cÎnd vorbesc În limbi, pentru c? nu vorbesc oamenilor, ci lui Dumnezeu şi c? În duh vorbesc taine (I Corinteni 14, 2). Noi Îns? Înv???m c? cei insuflaşi vorbeau limpede, pe În?eles şi oamenilor şi lui Dumnezeu, uneori putÎnd fi În?eleşi, iar alteori nu, În funcşie de felul ascult?torilor pe care şi aveau, strşini sau localnici. În Ierusalim Apostolii au vorbit oamenilor şi au fost În?eleşi pentru c? ascult?torii erau oameni strşini de alt? limb? (Fapte 2, 1-12).

În Corint Îns? cei insuflaşi nu vorbeau oamenilor ci lui Dumnezeu, pentru c? ei nu aveau În fa?? dec?t localnici ne?tiutori de alte limbi şi de aceea nimenea nu putea În?elege. În aceste cazuri se poate spune, cu drept cuvÎnt, c? cel ce vorbe?te În limbi (I Corinteni 14, 2) nu vorbe?te oamenilor, ci lui Dumnezeu, deoarece pentru ascult?tori cele vorbite de ei sÎnt taine pe care nu le pot În?elege f?r? t?lm?cire.

Fiecare cre?tin ar trebui s? dovedeasc? prezen?a şi lucrarea Duhului SfÎnt În el. Dar prezen?a Duhului SfÎnt nu se dovede?te numai prin vorbirea În limbi. Marele Apostol Pavel zicea c? roadele Duhului SfÎnt sÎnt: dragostea, bucuria, pacea, Îndelunga r?bdare, bunătatea, facerea de bine, credin?a, blÎnde?ele, ÎnfrÎnarea, cur?şia (Galateni 5, 22-23). Iat?, Îns?, c? printre roadele Duhului nu este pomenit? vorbirea În limbi, deoarece a fost un dar al Bisericii numai pentru un anumit timp, nu cum sÎnt cele enumerate mai sus, pe care trebuie s? le aib? cre?tinul din toate timpurile. Cine se dovede?te c? are aceste roade ale Duhului SfÎnt, acela are şi pe Duhul SfÎnt.

Oare noi ortodocşii nu avem deloc darul vorbirii În limbi? Sau ?l avem mai puşin dec?t alţi cre?tini? A spune a?a ceva Înseamn? a osÎndi pe alţii din mÎndrie şi a judeca prea p?rtinitor. Darul vorbirii În limbi nu este un dar obiÎnuit, ci unul deosebit şi nu este dat fiec?ruia (I Corinteni 12, 10). De ce atunci unii sectanşi l-au socotit drept o condişie a mÎntuirii? Apostolul zice: Oare toşi vorbesc În limbi? (I Corinteni 12, 30). Deci şi cei ce nu vorbesc În limbi pot s? fie buni cre?tini În comunitatea cre?tinilor adev?raşi Întruc?t nu toşi cre?tinii au aceleaşi daruri. Atunci cum se poate pretinde ca toşi s? aib? darul vorbirii În limbi? Apostolii nu l-au cerut, ba chiar au ar?tat c? Între localnici e nefolositor. Nici ei Înşişi nu au folosit darul vorbirii În limbi, dec?t În cazuri extraordinare cÎnd a avut un anumit rost, cum a fost pogor?rea Duhului SfÎnt din Ierusalim. Altfel l-ar fi cerut şi nou? tuturor.

Iat? acum care sÎnt condişiile principale prin care se poate cunoa?te adev?rata glosolalie sau vorbirea În limbi:

1. Cel care vorbe?te Într-o limb? insuflat? s? fie În?eles de toşi cei strşini care sÎnt de fa?? (Fapte 2, 1-13).

2. CÎnd cineva vorbe?te Într-o limb? insuflat? Între localnici, care nu cunosc lucruri strşine, cum a fost cazul din Corint, este nevoie de un alt dar, de acela al t?lm?cirii, f?r? de care vorbirea În limbi este o vorbire În vÎnt şi o nebunie (I Corinteni 14, 23).

3. Darul vorbirii În limbi nu a fost dat Bisericii pentru totdeauna, cum am ar?tat, ci a fost dat numai la Începutul cre?tinismului spre a trezi pe p?gÎni şi pe iudei ca s? cread? În Hristos. De aceea Marele Apostol Pavel a ar?tat c? darul vorbirii În limbi va Înceta În Biseric? (I Corinteni 13, 8).

4. Dup? ce am crezut În Hristos c? este Dumnezeu adev?rat, nu mai avem nevoie de vorbirea În limbi, deoarece limbile sÎnt semn, nu pentru credincioşi, ci pentru cei necredincioşi (I Corinteni 14, 22).

5. Chiar la Începutul cre?tinismului darul vorbirii În limbi a fost unul din darurile cele mai mici În Biseric? fa?? de cel al proorociei (predicii), al t?lm?cirii, al dragostei şi altele care erau superioare. Despre aceasta zice SfÎntul Apostol Pavel: De a? grşi În limbile oamenilor şi ale Îngerilor, iar dragoste nu am, f?cutu-m-am aram? sun?toare şi chimval r?sun?tor (I Corinteni 13, 1).

Este cu totul exclus s? se cread? c? vorbirea În limbi prin darul SfÎntului Duh ar Însemna o bolborosire de vorbe Într-o limb? neexistent? sau numai conceput?, deoarece atunci nu s-ar mai vorbi de limbi (Marcu 16, 17) şi mai presus de toate ar fi de neÎnl?turat contrazicerea din Faptele Apostolilor, la capitolul 2. Bolborosirile şi sunetele nearticulate precum şi cuvintele Înc?lcite pe care le auzim la vorbitorii În limbi În ziua de azi se aseamÎn? foarte mult cu manifest?rile p?gÎne În fa?a zeului Dionisos şi cu ale ereticilor montani?ti, gnostici şi ?uackeri de mai t?rziu, pe care Biserica lui Hristos cea dreptm?ritoare i-a dat anatema pentru totdeauna.

A?adar, fraşilor, s? ?tişi c? este cu totul strşin? de Duhul lui Dumnezeu vorbirea În limbi a acelor ce li se pare c? o au azi, şi Îndr?znesc f?r? de Dumnezeu s? r?st?lm?ceasc? adev?rata glosolalie, care a fost cu adev?rat un dar harismatic la Începutul cre?tinismului.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Duminica Cincizecimii, numit? şi Duminica Rusaliilor sau Duminica Mare. Ast?zi, la 50 de zile de la Înviere şi la zece zile de la În?l?area Domnului la cer, a fost trimis pe pămînt În chip de limbi de foc Duhul SfÎnt MÎngşietorul, a treia persoan? a Preasfintei Treimi, «Care din Tat?l purcede», cum m?rturisim În Crez. El a fost trimis de către Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru a des?v?rşi opera de r?scump?rare şi mÎntuire a neamului omenesc prin jertfa Sa de pe Cruce. Mai Înainte de patima Sa, MÎntuitorul spunea ucenicilor Sşi: De m? iubişi, p?zişi poruncile Mele şi Eu voi ruga pe Tat?l şi alt MÎngşietor v? va da vou? ca s? fie cu voi În veac, Duhul Adev?rului, pe Care lumea nu poate s?-L primeasc?, pentru c? nu-L vede, nici nu-L cunoa?te. Voi ?l cunoa?teşi, c? r?mÎne la voi şi va fi În voi va fi. Nu v? voi l?sa orfani. Voi veni la voi… (Ioan 14, 15-18).

În alt loc MÎntuitorul iar f?g?duie?te Apostolilor, şi prin ei tuturor celor ce vor crede În El, pe Duhul SfÎnt, zicÎnd: Iar cÎnd va veni MÎngşietorul, pe Care Eu ?l voi trimite vou? de Tat?l, Duhul Adev?rului, Care de la Tat?l purcede, Acela va m?rturisi despre Mine (Ioan 15, 26). Iar scopul trimiterii SfÎntului Duh pe pămînt ni-l descoper? Domnul nostru Iisus Hristos, zicÎnd:Iar cÎnd va veni Acela, Duhul Adev?rului, v? va c?l?uzi la tot adev?rul; c?ci nu va vorbi de la Sine, ci c?te va auzi va vorbi şi cele viitoare v? va vesti. Acela M? va sl?vi pentru c? din al Meu ia şi v? veste?te vou? (Ioan 16, 13-14).

Deci ce trebuie s? ?tim noi despre SfÎntul Duh? C? este a treia persoan? a Preasfintei Treimi, c? purcede de la Tat?l şi c? a fost trimis În lume prin Fiul, dup? În?l?area Sa la cer. Dar de ce a venit pe pămînt la zece zile dup? În?l?area Domnului? Pentru c? Fiul lui Dumnezeu, cÎnd S-a În?l?at la cer, a z?bovit c?te o zi la fiecare din cele nou? cete Îngere?ti pentru a le Înnoi şi bucura prin Învierea Sa. A zecea zi, spun unii Sfinţi P?rinşi, dup? ce Fiul S-a a?ezat de-a dreapta Tat?lui pe tronul slavei Sale, a trimis pe Duhul SfÎnt În lume.

De ce se nume?te SfÎntul Duh «MÎngşietorul» şi «Duhul Adev?rului»? Pentru c? Duhul SfÎnt mÎngşie pe cre?tini c?t sÎnt pe pămînt. El mÎngşie mamele care nasc şi cresc copii, mÎngşie pe copiii orfani, pe s?raci, pe infirmi, pe v?duve şi pe cei bolnavi şi pe b?trÎni. Duhul SfÎnt mÎngşie şi Înt?re?te În credin?? şi În r?bdare pe mucenicii care rabd? grele chinuri şi ?şi dau via?a pentru Hristos. Duhul SfÎnt mÎngşie pe credincioşi, pe c?lug?ri şi pe slujitorii Bisericii În timpul rug?ciunii şi al grelelor ispite care vin asupra lor de la diavol, de la oamenii rşi şi din firea lor Înclinat? spre p?cat. Duhul SfÎnt mÎngşie inimile celor smerişi şi r?vnitori pentru Hristos şi mustr? prin con?tiin?? pe cei p?c?toşi care nu se pocşiesc.

Duhul SfÎnt se nume?te «Duhul Adev?rului» pentru c? prin El se m?rturise?te şi se ap?r? dreapta credin?? pe pămînt, se Înt?resc dogmele ortodoxe, se veste?te SfÎnta Evanghelie În lume, se inspir? sfinţii, proorocii, ierarhii, preoşii şi cuvioşii care p?storesc Biserica lui Hristos, care vestesc cele viitoare şi pov??uiesc sufletele pe calea mÎntuirii. Pe toate le sfin?e?te, le Îndrepteaz? şi le c?l?uze?te «la tot adev?rul» Duhul SfÎnt, care r?mÎne cu noi «În veac», adic? şi pe pămînt şi În cer, dup? mutarea noastr? la cele veÎnice. Duhul SfÎnt «va m?rturisi» despre Hristos c? este Fiul lui Dumnezeu MÎntuitorul şi Judec?torul lumii şi «va vesti», adic? va descoperi celor aleşi tainele Sale cele viitoare. Tot Duhul SfÎnt va mustra şi va v?di necredin?a celor lep?daşi de Dumnezeu, eresul şi reaua credin?? a sectelor rupte din sÎnul Bisericii, ca şi r?utatea p?c?toşilor robişi de p?cate şi nepocşişi.

Dar de ce a venit SfÎntul Duh Duminica şi În chip de limbi de foc s-a a?ezat pe capetele Sfinţilor Apostoli aflaşi În foi?orul Cinei din Ierusalim? Domnul a Înviat Duminica, În ziua cea dintşi a s?pt?mÎnii, şi tot Duminica pe la orele nou? diminea?a S-a cobor?t Duhul SfÎnt peste Apostoli, ca s? sfin?easc? aceast? zi, ca zi de odihn? veÎnic? a cre?tinilor În locul sabatului Legii Vechi şi s? ne Îndemne Duminica diminea?a, mai ales la biseric?, pentru a asculta SfÎnta Liturghie şi cuvÎntul de Înv???tur? din Evanghelie.

Limbile de foc ce s-au a?ezat peste Apostoli ca un vuiet şi suflare de vÎnt ce vine repede (Fapte 2, 1-4) simbolizau focul Duhului SfÎnt ce avea s? ard? toat? necredin?a, tot eresul şi p?catul În lume.

Prin limbile de foc ale Duhului SfÎnt s-au sfinţit cei doisprezece Apostoli, s-a Întemeiat În lume Biserica şi urma s? se hirotoneasc? diaconi, preoşi şi episcopi. Prin acest foc dumnezeiesc urmau s? se s?v?r?easc? cele ?apte Taine ale Bisericii şi s? se reverse peste cre?tini harul mÎntuitor al Duhului SfÎnt.

Iubişi credincioşi,

Iat? c?t de mare este praznicul de ast?zi! S-a În?l?at Hristos la cer de-a dreapta Tat?lui, dar a venit la noi Duhul SfÎnt MÎngşietorul, ca s? ne sfin?easc?, s? ne c?l?uzeasc?, şi s? lucreze mÎntuirea sufletelor noastre. Noi toşi care ne Închin?m cu dreapt? credin?? Preasfintei Treimi, ne ?mp?rt?şim cu harul Duhului SfÎnt prin cele ?apte Sfinte Taine Întemeiate de Hristos. Prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu dup? dar şi fii ai Bisericii Ortodoxe. Prin taina Ungerii cu SfÎntul Mir primim pecetea harului Duhului SfÎnt.

Prin spovedanie ne sp?l?m şi ne dezleg?m de p?catele f?cute dup? botez, tot cu puterea harului dumnezeiesc, care ?mpreun? cu Botezul şi Mirungerea revars? peste noi cel mai mult harul mÎntuitor al Duhului SfÎnt. La fel şi ultimele trei Taine şi mai ales Preoşia, ne ?mp?rt??esc În via?? harul mÎntuirii, prin care ne cur?şim, ne ilumin?m şi ne sfinţim În Hristos.

Datoria noastr? principal? este s? nu Întrist?m pe Duhul SfÎnt care este În noi de la botez, prin p?cate.

Nici s? alung?m pe SfÎntul Duh de la noi prin necredin??, mÎndrie, desfrÎnare, ucidere şi mai ales prin c?derea În cursele sectelor. Am greşit? S? ne pocşim de Îndat? ca s? nu ne p?r?seasc? Duhul SfÎnt. Spovedania şi SfÎnta ?mp?rt??anie ne ajut? În via?? cel mai mult la mÎntuire. S? nu le amÎn?m la b?trÎne?e, ca s? nu murim a?a, c? nu ne putem mÎntui f?r? dezlegarea p?catelor şi f?r? Trupul şi SÎngele lui Hristos.

S? fugim de p?cate, c? p?catul Îndep?rteaz? Duhul SfÎnt de la noi. S? ne ferim de adun?ri şi Înv???turi sectare, c? acelea nu au Biseric? nici harul Duhului SfÎnt. Vrem s? ?tim tainele credin?ei? S? citim c?rşi sfinte şi s? cerem sfatul preoşilor. Vrem s? vorbim limba Îngerilor, care este cea mai frumoas?? S? ne rug?m din inim? cu smerenie şi lacrimi şi s? l?ud?m pe Dumnezeu acas? şi În Biseric?.

Prin rug?ciune vorbim cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu Apostolii, cu sfinţii din cer şi cu oamenii de pe pămînt. Rug?ciunea este cea mai preşioas? vorbire duhovniceasc? În limba Duhului SfÎnt. Vrem s? biruim r?utatea lumii şi a diavolului? S? iubim curat pe toşi oamenii, s? iert?m şi s? ajut?m dup? putere pe toşi. Vrem s? l?ud?m pe Duhul SfÎnt? S? rostim zilnic rug?ciunea «?mp?rate ceresc MÎngşietorule». Vrem s? l?ud?m cu toşii Îngerii şi cu toşi sfinţii pe PreasfÎnta Treime? S? cÎnt?m adesea «Sfinte Dumnezeule», l?udÎnd pe Tat?l, pe Fiul şi pe Duhul SfÎnt. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.