versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Predic? la duminica orbului din na?tere

 Despre orbirea sufleteasc?. Spre judecat? am venit În lumea aceasta, ca cei care nu v?d s? vad?, iar cei ce v?d s? fie orbi (Ioan 9, 39).

Hristos a Înviat! Iubişi credincioşi, Multe Înv???turi de tot felul putem scoate din SfÎnta Evanghelie de azi, de vom cerceta textul ei cu luare aminte. Una dintre aceste Înv???turi este cea despre orbirea duhovniceasc? a omului robit de p?cate.


C?t? orbire spiritual? era În mintea c?rturarilor şi fariseilor, care, nu numai c? nu credeau În minunile mai presus de fire f?cute de Hristos Domnul, ci şi hul? mare aduceau asupra Lui, zicÎnd c?, cu Beelzebut, domnul demonilor scoate pe demoni (Marcu 3, 22). At?ta orbire era În mintea lor, Înc?t ochi avÎnd, nu vedeau şi urechi avÎnd, nu auzeau. De aceea Domnul şi nume?te «farisei orbi» (Matei 23, 26).

Despre aceast? orbire spiritual? a c?rturarilor şi fariseilor, a arhiereilor şi legiuitorilor iudei şi despre pedeapsa ce-i a?teapt? pentru aceasta zice proorocul David prin Duhul SfÎnt: S? se Întunece ochii lor ca s? nu vad? şi spinarea lor pururea o g?rbove?te (Psalm 68, 27). şi marele prooroc Isaia a proorocit despre orbirea spiritual? a poporului lui Israel, zicÎnd:Dumnezeu le-a dat duh de ?mpietrire, ochi ca s? nu vad? şi urechi ca s? nu aud? pÎn? În ziua de azi (Isaia 56, 10). şi iar?şi:C? s-a Înv?rto?at inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii sşi i-a Închis, ca nu cumva s? vad? cu ochii şi cu urechile s? aud? şi cu inima s? În?elag? şi s? se Întoarc? la Mine şi s?-I vindec (Isaia 6, 10).

Dar din ce se na?te orbirea sufleteasc? În mintea omului? Aceasta vine asupra omului din mai multe pricini. Mai Întşi ca urmare a faptelor rele. Acest lucru ?l arat? MÎntuitorul cÎnd zice: Lumina a venit În lume, dar oamenii au iubit Întunericul mai mult dec?t Lumina, c?ci faptele lor erau rele. C? oricine face cele rele ur??te Lumina, pentru ca faptele lui s? nu se v?deasc?(Ioan 3, 19-20). Orbirea spiritual? vine de la diavol.

Orbirea spiritual? vine din necredin?? şi din ?mpotrivirea fa?? de Dumnezeu. Acest lucru ?l spune proorocul Isaia, zicÎnd: Toat? ziua Întindeam mşinile mele către un popor neascult?tor şi ?mpotriv? grşitor (Isaia 65, 2). De aceea Dumnezeu le-a dat duh de ?mpietrire ca s? nu vad? cu ochii şi cu urechile lor s? nu aud? pÎn? În ziua de azi (Deuteronom 29, 4). Orbirea spiritual? vine şi din necredin?? şi Înv?rto?area inimii, cum arat? SfÎnta Scriptur?, zicÎnd: Du-te şi spune poporului acestuia: Cu auzul veşi auzi şi nu veşi În?elege şi uitÎndu-v? v? veşi uita, dar nu veşi vedea. C? inima poporului acestuia s-a Înv?rto?at şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii sşi i-a Închis, ca nu cumva s? vad? cu ochii şi s? aud? cu urechile şi cu inima s? În?eleag? şi s? se Întoarc? la Mine şi s?-l vindec (Isaia 6, 9-10).

Am ar?tat c? una din pricinile orbirii spirituale este p?catul. Acum s? vedem de ce p?catul aduce orbirea sufletului şi Întunecarea minşii omului. Iat? de ce. P?catele dup? m?rturisirea Sfintei Scripturi se numesc «lucruri ale Întunericului» (Isaia 29, 15; Romani 13, 12; Efeseni 5, 11). Ca lucruri ale Întunericului, p?catele, de orice fel ar fi, aduc În mintea omului Întuneric, tulburare, boal? şi orbire duhovniceasc?. Prin ce putem izgoni din mintea noastr? Întunericul p?catului? Prin p?r?sirea p?catului, prin ascultarea cuvintelor lui Dumnezeu, prin post, rug?ciune, pocşin?? cu lacrimi şi spovedania sincer? la duhovnic şi prin lucrarea poruncilor lui Dumnezeu. Prin aceste fapte bune, fiecare om oric?t de p?c?tos ar fi, vine la lumina cuno?tin?ei şi se apropie de Dumnezeu, devenind dintr-un om Întunecat şi p?c?tos, un vas ales al lui Dumnezeu şi un fiu al ?mp?r?şiei cerurilor.

Orbirea spiritual? vine uneori la om şi prin Îng?duin?a şi puterea lui Dumnezeu. Acest lucru s-a ar?tat la mulşi oameni aleşi de Dumnezeu. Dar mai luminat vedem aceasta la alegerea Marelui Apostol Pavel, care mai Înainte de chemarea sa se numea Saul şi prigonea foarte mult Biserica lui Hristos (Fapte 9, 1-22).

Iubişi credincioşi,

S? Întoarcem acum cuvÎntul la orbirea sufleteasc? din zilele noastre. Toşi am v?zut oameni orbi, fie din na?tere, fie din accidente, fie În urma unor boli grele. Ori de c?te ori vedem un orb, ne cuprinde pe fiecare un sentiment de mil?, ba c?teodat? ne dau şi lacrimile. El nu poate merge singur, nu poate vedea cerul, soarele şi frumuse?ea florilor. Nu poate privi icoana şi crucea la care se Închin?, nici fa?a mamei, a copiilor şi a semenilor sşi. Orbul nu poate citi o carte sfÎnt?, nu poate lucra mai nimic şi se simte o povar? pentru familie şi societate, c?ci trşie?te mai mult din mila altora.

Un asemenea om orb la ochii trupului este vrednic de jale, de Îndurarea tuturor. Dumnezeu Îns?, mÎngşie pe cei f?r? vedere cu alte daruri: cu mult? În?elepciune, cu vorbire frumoas?, cu smerenie, cu darul lacrimilor şi adeseori cu darul cÎnt?rii frumoase. C?ci Creatorul a toate, prin dumnezeiasca pronie, are mil? de zidirea Sa. De aceea zice Duhul SfÎnt, prin gura psalmistului:Domnul În?elep?e?te orbii! (Psalm 145, 8).

Mult mai grea şi mai vrednic? de plÎns este Îns? orbirea minşii, a inimii, a voin?ei şi con?tiin?ei. C?ci şi sufletul este cu mult mai de pre? dec?t trupul. De aceea zice MÎntuitorul: Ce-i folose?te omului s? c??tige lumea Întreag?, dac? ?şi pierde sufletul? Sau ce ar putea s? dea omul, În schimb pentru sufletul lui? (Marcu 8, 36-37). Sufletul fiind creat de Dumnezeu veÎnic, orbirea sufleteasc? este una din cele mai grele boli care duce la pierderea sufletului şi la osÎnda lui veÎnic?. De aceea şi vindecarea acestei boli este cu mult mai grea şi mai important? dec?t vindecarea orbirii trupe?ti.

Ce În?elegem prin orbirea sufleteasc? sau duhovniceasc?? În?elegem Întunecarea şi Înrobirea sufletului prin tot felul de p?cate suflete?ti şi trupe?ti. Adic? trufia minşii, ?mpietrirea inimii, sl?birea voin?ei şi a con?tiin?ei, necredin?a, Îndoiala În credin??, sectarismul, dezn?dejdea, mÎndria, sinuciderea, uciderea sufleteasc? şi trupeasc?, avortul, ura şi mÎnia dintre oameni, divor?ul, desfr?ul, minciuna, iubirea de averi, zg?rcenia, l?comia, beşia, lenea şi altele. Toate p?catele sÎnt boli ale sufletului care ?l arunc? În orbire şi nesimşire, iar trupul În boli grele şi f?r? leac. şi dac? nu p?r?sim p?catele care ne robesc prin cşin??, spovedanie şi Înnoire duhovniceasc?, orbirea sufletului, ca orice boal?, duce la moartea sufleteasc? şi la osÎnda sufletului În chinurile iadului.

Oare ce este cre?tinul care ?şi schimb? credin?a În Dumnezeu şi p?r?se?te biserica Întemeiat? de Hristos şi de Sfinţii Apostoli şi se duce la secte religioase de tot felul, dac? nu orb la suflet? Ce este cre?tinul care nu vine cu anii la sfÎnta biseric?, nu se roag?, nu cite?te c?rşi sfinte şi amÎn? pocşin?a şi spovedania pÎn? În ceasul morşii, dac? nu un bolnav şi orb suflete?te? Ce este omul care se nume?te cre?tin doar cu numele şi ?şi cheltuie?te timpul, averea şi sÎn?tatea În griji trec?toare şi În p?cate de moarte, dac? nu un om nefericit şi orb la suflet? Ce este cre?tinul care n-a citit m?car odat? SfÎnta Scriptur?, mai ales Noul Testament şi alte c?rşi cre?tine?ti de Înv???tur?, care c?l?uzesc şi lumineaz? mintea şi sufletul spre Hristos, dac? nu un om nefericit şi lipsit de lumina cuno?tin?ei şi a bucuriei duhovnice?ti? Ce este cre?tinul care ?şi risipe?te via?a În beşii şi desfrÎn?ri, În certuri şi divor?uri, În judec?şi şi ur?, dac? nu un om slab În credin?? şi am?git de diavoli, un om orb şi bolnav la suflet, care umbl? pe calea pierz?rii şi nu mai este În stare s? se scoale din p?cate, s? se pocşiasc? şi s?-şi mÎntuiasc? sufletul?

C?t? orbire şi necredin?? nu au acei soşi care se c?s?toresc doar din pl?cere, pentru p?cate şi nu vor s? nasc? copii, sau dac? şi nasc, şi smintesc cu via?a lor şi nu le dau o educaşie sÎn?toas?, cre?tineasc?? şi doar vedem c?te neÎn?elegeri şi divor?uri, c?te avorturi, beşii şi lips? de educaşie religioas?, destram? ast?zi unitatea familiilor noastre, a acestor celule vii ale vieşii şi societ?şii. şi toate aceste p?cate ne robesc din cauza orbirii noastre suflete?ti. Din cauza nep?s?rii, a necredin?ei unora În Dumnezeu, a lipsei de educaşie cre?tin?, de cunoa?tere a Evangheliei, din cauza lipsei de la via?a Bisericii, a amÎn?rii spovedaniei, a lipsei unui duhovnic bun, şi a uit?rii multora de moarte şi de judecata ce ne a?teapt?.

Iat?, deci, ce este orbirea sufleteasc? şi c?t de mult ne robe?te pe toşi. Pe unii cu p?cate trupe?ti, pe alţii cu cele suflete?ti şi pe toşi cu ?mpietrirea inimii, cu lipsa rug?ciunii, cu uitarea de Dumnezeu şi cu mulşimea grijilor pămînte?ti. În fa?a MÎntuitorului care ne va judeca, nu este nimeni bun, nimeni drept, curat şi vrednic de via?a viitoare.

Ce trebuie s? facem deci? Cum ne putem vindeca de aceast? cumplit? nesimşire a inimii, de robia patimilor şi de orbirea sufletelor noastre? Prin p?r?sirea p?catelor care ne robesc, prin Întoarce-rea din nou la Hristos, la biseric?, la rug?ciuni, la smerenie şi pocşin??. Adic? s? facem ce a f?cut orbul din Evanghelia de azi, pe care l-a Întrebat Hristos: Crezi tu În Fiul lui Dumnezeu? şi el a r?spuns din toat? inima: Cred, Doamne. şi s-a Închinat Lui! (Ioan 9, 38).

Ne Întreab? şi pe noi ast?zi Hristos: «Cre?tinilor, credeşi voi cu t?rie În Hristos, MÎntuitorul lumii? P?zişi poruncile Lui? Credeşi voi În SfÎnta Evanghelie ca s? aveşi via?a veÎnic?? Credeşi voi c? Dumnezeu a creat lumea, c? are mil? de ea şi El singur o poate salva de la distrugere şi moarte?» De r?spunsul pe care ?l vom da, depinde mÎntuirea sau osÎnda fiec?ruia dintre noi.

Iar dac? credem În Fiul lui Dumnezeu cu t?rie, atunci s? ?mplinim poruncile Lui şi s? facem ce a f?cut orbul din Evanghelie. C? dup? ce i-a pus tin? pe ochi l-a trimis s? se spele la izvorul Siloam din apropiere şi Îndat? s-a vindecat şi a v?zut. Tina de pe ochii sufletului este necur?şia p?catelor noastre, de care ne cur?şim prin baia lacrimilor şi a spovedaniei. S? ascult?m de Hristos şi s? facem ce ne porunce?te El. S? ne sp?l?m ochii suflete?ti, adic? mintea, inima şi voin?a prin rug?ciune, pocşin?? şi milostenii, şi atunci ne vom vindeca sufletul ca şi orbul din SfÎnta Evanghelie.

Iubişi credincioşi,

Via?a pămînteasc? este scurt? şi plin? de suferin?? şi am?gitoare, iar via?a cereasc? este binecuvÎntat? şi plin? de fericire veÎnic?. S? p?r?sim p?catele care ne orbesc şi ne ucid sufletul şi s? ne reÎntoarcem la Hristos. Nu-i de ajuns s? facem o cruce şi s? zicem: «Doamne, Doamne!» Ni se cere o profund? Înnoire duhovniceasc? a vieşii. Ni se cere s? arunc?m de pe ochii sufletului tina patimilor de pÎn? acum, sp?lÎndu-ne la apa Siloamului, adic? la baia spovedaniei, apoi s? intr?m sub ascultarea lui Hristos şi a Bisericii pe care a Întemeiat-o pe pămînt. Smerindu-ne, rugÎndu-ne, ?mp?cÎndu-ne unii cu alţii, mergÎnd regulat la biseric?, f?cÎnd milostenie dup? putere, crescÎndu-ne copiii În dreapta credin?? şi În iubire de Dumnezeu, devenim cre?tini buni, fii adev?raşi ai Bisericii Ortodoxe şi mo?tenitori ai ?mp?r?şiei Cerurilor. Amin.

Hristos a Înviat! (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.