versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Predic? la duminica femeilor mirofore

( Despre r?vna şi b?rb?şia de suflet ).
şi a venit Maria Magdalena, vestind ucenicilor c? a v?zut pe Domnul (Ioan 20, 18)
Hristos a Înviat! Iubişi credincioşi,
Dintre marile virtuşi care au ?mpodobit via?a sfintelor femei mironosi?e cele mai alese au fost r?vna lor sfÎnt? pentru Hristos, evlavia şi b?rb?şia de suflet. C?t? paz? şi Înt?rire au pus iudeii şi Pilat peste mormÎntul lui Hristos MÎntuitorul nostru ca nu cumva s? vin? ucenicii Lui noaptea şi s?-L fure. Piatr? mare au r?sturnat peste MormÎntul Domnului, cu peceşi au sigilat piatra, ostaşi tari şi Înarmaşi au pus de straj?. Îns? toate acestea nu le-au speriat şi Înfrico?at pe sfintele femei mironosi?e.


R?vna lor cea mare, sfÎnta evlavie şi b?rb?şia lor de suflet, au trecut peste toate Înt?riturile iudeilor, neb?gÎnd seam? de toat? paza MormÎntului. Un cuget şi un gÎnd st?pÎnea mintea şi inima lor: s? slujeasc? cu toat? credin?a şi evlavia la ÎnmormÎntarea Preascumpului MÎntuitor.
Îns? toate acestea nu le-au speriat şi Înfrico?at pe sfintele femei mironosi?e. R?vna lor cea mare, sfÎnta evlavie şi b?rb?şia lor de suflet, au trecut peste toate Înt?riturile iudeilor, neb?gÎnd seam? de toat? paza MormÎntului. Un cuget şi un gÎnd st?pÎnea mintea şi inima lor: s? slujeasc? cu toat? credin?a şi evlavia la ÎnmormÎntarea Preascumpului MÎntuitor. A zis oarecÎnd Solomon: Femeie b?rbat cine a v?zut? Dar iat? aici femei mai b?rbaşi dec?t b?rbaşii. B?rbaşii, ucenici ai lui Hristos, s-au ascuns de frica iudeilor. Petru cel fierbinte şi tare În credin??, de trei ori s-a lep?dat de Domnul, pentru care mai pe urm? s-a cşit şi a plÎns cu amar (Luca 22, 62). Iar femeile care din fire sÎnt fricoase şi neputincioase şi care de multe ori se Înfrico-?eaz?, chiar acolo unde nu este fric?, aici, În slujba ÎnmormÎnt?rii PreasfÎntului nostru MÎntuitor se arat? mai tari şi mai b?rb?toase dec?t b?rbaşii. Nu se tem de groaza iudeilor, de Îndr?zneala ostaşilor nu se Înfrico?eaz?, nici straja de la MormÎntul Domnului nu le tulbur? inima. Ucenicii, b?rbaşi, se tem şi se risipesc În toate p?rşile, cum le proorocise MÎntuitorul mai Înainte. Sfintele femei se adun?. Aceia se ascund, ele ies la iveal?, merg la pr?v?lie şi cump?r? mir şi aromate, ca s? ung? trupul cel de via?? f?c?tor al lui Hristos. O, fericite femei, cum nu v-aşi temut s? umblaşi noaptea singure şi cum aşi Îndr?znit s? v? apropiaşi de acel loc, pe care ?l p?zeau ostaşii ?mp?r?te?ti şi cum nu v-aşi ÎnspşimÎntat, ci c?utaşi s? pr?v?lişi pietre, s? stricaşi peceşile, s? deschideşi mormÎntul şi s? ungeşi cu arome Trupul Domnului? Aceste ispr?vi ale voastre, au pornit din r?vna cea sfÎnt?, din evlavia şi b?rb?şia cea mare a sufletelor voastre. Femei neputincioase eraşi cu firea, dar nu cu mintea şi inima voastr?, c?ci Întru nimic nu s-au ar?tat la voi cele ale neputin?ei femeie?ti, ci toate ispr?vile voastre mai presus de b?rb?şia b?rbaşilor s-au suit. Cu adev?rat la voi s-a ?mplinit Scriptura, care zice c?: Puterea Mea se des?v?r?e?te În sl?biciune (II Corinteni 12, 9) şi iar?şi Dumnezeu şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca s? le ruşineze pe cele tari (I Corinteni 1, 27; Psalm 8, 2; Matei 21, 16). Cu adev?rat În inima voastr? erau cuvintele PreasfÎntului nostru MÎntuitor care a zis: Nu v? temeşi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s?-l ucid? (Matei 10, 28). şi iar?şi zice Duhul SfÎnt: ?mb?rb?taşi-v? şi s? se Înt?reasc? inima voastr?, toşi cei ce n?d?jduişi În Domnul (Psalm 30, 26). Voi mai Înainte de Apostoli, fapta Apostolilor aşi ar?tat-o. Voi mai Înainte de Sfinţii Mucenici, credin?a şi b?rb?şia de suflet a lor aşi lucrat-o. Ilie, marele prooroc, cu r?vn? dumnezeiasc? pornindu-se, pe Ahab l-a mustrat, iar voi pe cei ce str?juiau MormÎntul Domnului i-aşi ruşinat. Ghedeon, ÎnvingÎnd cu trei sute de ostaşi oarecÎnd, oastea cea numeroas? a Madianişilor a sf?r?mat-o (Judec?tori 7, 25). Voi, Îns?, ?mpreun? cu drepşii b?rbaşi, Iosif şi Nicodim, mai tari dec?t toate Înt?riturile iudeilor şi ale lui Pilat v-aşi ar?tat şi slujitoare neÎnfricate pÎn? la jertf? aşi fost, gata a sluji Celui ce a venit s? slujeasc? şi s?-şi dea sufletul S?u r?scump?rare pentru tot neamul omenesc. Voi, o sfintelor femei, ?mpreun? cu Preacurata Fecioara Maria, Maica VeÎnicului nostru MÎntuitor, cu mare r?vn? şi b?rb?şie de suflet v-aşi ?mbr?cat şi cea mai timpurie slujb? către MÎntuitorul aşi ar?tat. De aceea mai Înainte de Apostoli v-aşi Învrednicit a propov?dui Învierea Domnului.

Iubişi credincioşi,

Cine sÎnt acele sfinte femei mironosi?e, adic? purt?toare de mir, care au urmat lui Hristos ?mpreun? cu Apostolii şi care s-au Învrednicit s? fie martore ale patimilor Domnului şi s?-I ung? sfÎntul trup cu miresme, c?t a stat În mormÎnt? SfÎnta Evanghelie ne aminte?te pe scurt numele şi faptele lor. Cea dintşi şi cea mai plin? de r?vn? şi b?rb?şie duhovniceasc? este Maria Magdalena, de loc din cetatea Magdala, Galileea. Alte sfinte mironosi?e sÎnt: Maria, mama lui Iacob (Marcu 16, 1) şi a lui Iosi (Marcu 15, 47), adic? vara Maicii Domnului;Maria lui Cleopa (Ioan 19, 25) şi Salomea, mama fiilor lui Zevedei (Matei 27, 56; 28, 1; Marcu 16, 1; Luca 24, 10). ApoiIoana, femeia lui Huza, un ispravnic al lui Irod, Suzana şi multe altele care şi slujeau din avutul lor (Luca 8, 3). Printre mironosi?e sÎnt num?rate şi cele dou? surori ale lui Laz?r din Betania, Marta şi Maria, unde g?zduia adeseori MÎntuitorul cu Sfinţii Apostoli, În drum spre Ierusalim sau Galileea. Care erau virtuşile principale ale acestor femei mironosi?e? Mai Întşi credeau cu t?rie c? Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel vestit de prooroci, Care a venit pe pămînt s? mÎntuiasc? neamul omenesc. Apoi, duceau o via?? curat?, sfÎnt?, de rug?ciune şi post, de ÎnfrÎnare şi milostenie, trşiau În iubire sfÎnt? unele cu altele şi cu avutul lor osp?tau şi odihneau cu dragoste În casele lor pe Iisus şi pe sfinţii Sşi ucenici. Dar credin?a şi r?vna sfintelor femei mironosi?e nu se oprea numai aici. Ele nu numai c? ?l primeau pe Domnul În casele lor unde şi sp?lau picioarele, şi slujeau la mas? şi ?l odihneau, ci, mai mult, mergeau cu r?vn? dup? Hristos, erau martore ale minunilor Lui şi m?rturiseau cu Îndr?zneal? c? El este Fiul lui Dumnezeu, MÎntuitorul lumii. Cea mai mare b?rb?şie au dovedit-o Îns? femeile mironosi?e În vremea patimilor Domnului. Dup? ce ucenicii de fric? L-au p?r?sit şi Petru s-a lep?dat de Hristos, singurele care ?l urmau de departe, erau sfintele femei mironosi?e, În frunte cu Maica Domnului, Maria Magdalena, al?turi de Apostolul dragostei Ioan. C?ci dragostea dumnezeiasc? nu se poate p?r?si niciodat?. Curajul şi b?rb?şia sufletului s-au v?zut la femeile mironosi?e şi pe drumul Crucii spre Golgota. Ele, singure cu SfÎntul Ioan, ?l petreceau pe Domnul la r?stignire, fiind martore ale patimilor Lui. Ele singure se rugau pentru El cu lacrimi şi suspine adÎnci, Înc?t MÎntuitorul, milostivindu-se spre ele, le-a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu m? plÎngeşi pe Mine, ci plÎngeşi-v? pe voi şi pe copiii vo?trii… C?ci dac? fac acestea cu pomul verde, cu cel uscat ce va fi? (Luca 23, 28; 31). Pe Golgota sfintele femei mironosi?e, ?mpreun? cu apostolul nemuritoarei iubiri, erau, de asemenea, singurii martori ai r?stignirii Domnului nostru Iisus Hristos. Ele L-au v?zut ÎnsÎngerat şi c?zut sub cruce. Ele L-au v?zut dezbr?cat de c?ma?? şi Întins pe cruce. Ele au v?zut loviturile cuielor În mşinile şi picioarele Domnului şi au leşinat de durere sub cruce. Ele au auzit cuvintele de hul? ale iudeilor, m?rturisirea de pocşin?? a t?lharilor şi rug?ciunea zdrobitoare a MÎntuitorului: Eli, Eli, lama sabahtani? Adic?: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai p?r?sit? (Matei 27, 46). Femeile mironosi?e au v?zut Întunecarea soarelui, Întristarea cerului, Învierea morşilor din morminte şi au auzit rug?ciunea de iertare a Fiului lui Dumnezeu pentru iudeii ucigaşi: P?rinte, iart?-le lor, c? nu ?tiu ce fac! (Luca 23, 34). Tot ele, aceste femei mai b?rb?toase dec?t apostolii, mai pline de r?vn? dec?t ucenicii, au v?zut aruncÎndu-se sorşi pentru c?ma?a lui Hristos, f?cut? de mşinile Maicii Domnului, şi au auzit cuvÎntul Lui cel mai de pe urm?: P?rinte, În mşinile Tale Încredin?ez Duhul Meu!(Luca 23, 46). Iat? c?t de mare era r?vna, t?ria credin?ei, şi b?rb?şia sufletului sfintelor femei mironosi?e! Nu se temeau de ostaşii romani at?t de sÎngeroşi. Nu se Înfrico?au de furia iudeilor de Dumnezeu netem?tori, nici nu se ÎnspşimÎntau cu totul de moartea Domnului pe cruce, ca cei ce nu au n?dejde! Îns? b?rb?şia sfintelor femei mironosi?e nu s-a terminat pe Golgota. Ele au fost de fa?? şi vineri seara, la cobor?rea Domnului de pe cruce şi, ?mpreun? cu Iosif din Arimateea, au cump?rat giulgiu şi miresme, au uns trupul Lui cu miresme, L-au Înf??urat În giulgiu, L-au pus În mormÎnt şi au pr?v?lit o piatr? la u?a mormÎntului. Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi,adic? Maica Domnului, priveau unde L-au pus.şi dup? ce a trecut ziua s?mbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, adic? sora Maicii Domnului, şi Salomeea au cump?rat miresme ca s? vin? s?-L ung?. şi dis-de-diminea??, În prima zi a s?pt?mÎnii — adic? Duminica — pe cÎnd r?s?rea soarele, au venit la mormÎnt. şi ziceau Între ele: Cine ne va pr?v?li nou? piatra de la u?a mormÎntului? Dar ridicÎndu-şi ochii au v?zut c? piatra fusese r?sturnat?, c?ci era foarte mare. şi intrÎnd În mormÎnt au v?zut un tÎn?r ?ezÎnd În partea dreapt?, ?mbr?cat În ve?mÎnt alb, şi s-au spşimÎntat. Iar el le-a zis: Nu v? ÎnspşimÎntaşi! C?utaşi pe Iisus Nazarineanul Cel r?stignit? A Înviat! Nu este aici. Iat? locul unde L-a pus. Dar mergeşi şi spuneşi ucenicilor Lui şi lui Petru c? va merge În Galileea, mai Înainte de voi; acolo ?l veşi vedea, dup? cum v-a spus. şi ieşind, au fugit de la mormÎnt, c? erau cuprinse de fric? şi de uimire şi nimÎnui nimic n-au spus, c?ci se temeau. şi Înviind diminea?a, În ziua cea dintşi a s?pt?mÎnii (Duminică), El S-a ar?tat Întşi Mariei Magdalena, din care scosese ?apte demoni. Aceea, mergÎnd, a vestit pe cei ce fuseser? cu El, adic? pe Apostoli, care se tÎnguiau şi plÎngeau (Marcu 15, 46-47; 16, 1-10). Vedeşi r?vna mironosi?elor? B?rb?şia şi t?ria credin?ei lor În Fiul lui Dumnezeu? Vedeşi b?rb?şia acestor sfinte femei? Ucenicii st?teau ascunşi şi Încuiaşi Într-o Înc?pere de frica iudeilor, iar ele cump?rau giulgiu şi miresme s? ung? trupul lui Iisus. Ucenicii plÎngeau şi se tÎnguiau de moartea Domnului, iar ele alergau În zori de zi pe Golgota s? vad? mormÎntul. Ei a?teptau cu spaim? ve?ti de la Golgota, iar ele intrÎnd În mormÎnt, au primit vestea, de la arhanghelul Gavriil, c? a Înviat Domnul, spunÎndu-le: Nu mai plÎngeşi! Apoi, la porunca lui, s-au Întors fugind, şi au spus apostolilor c? Hristos a Înviat, nu mai este În mormÎnt! Iat? c?t? b?rb?şie şi credin??, c?t? t?rie şi Îndr?zneal? la aceste femei. B?rbaşii stau ascunşi şi ele alearg? la mormÎnt, intr? În?untru, aduc miresme, se Înt?resc una pe alta, vorbesc cu Îngerii, privesc cele dintşi mormÎntul gol de Via?? şi v?d giulgiurile a?ezate al?turi. Nu se tem de Întunericul nopşii, nici de ostaşii care str?juiau mormÎntul, nici de moarte, nici de Îngeri, de nimic. Dorul lor era unul singur: s?-L vad? pe Iisus, s? ung? şi s? s?rute sfÎntul Lui trup. Femeile mironosi?e sÎnt cele dintşi, şi cele mai vrednice martore ale r?stignirii, morşii, Îngrop?rii şi Învierii Domnului. Ele sÎnt primele care vestesc apostolilor şi lumii Întregi c? a Înviat Hristos, c? moartea, diavolul şi iadul au fost biruite şi raiul s-a deschis. Unde mai sÎnt acum femei cre?tine, iubitoare de Hristos, tari În credin?? şi În fapte bune, ca femeile mironosi?e din SfÎnta Evanghelie? şi totuşi num?rul sfintelor femei În Biserica cre?tin? s-a Înmulşit, ÎntrecÎnd uneori pe cel al b?rbaşilor. S? ne gÎndim la num?rul mare al sfintelor muceni?e, precum: Tecla, cea Întocmai cu Apostolii, Varvara, care a fost ucis? pentru Hristos de tat?l ei; Ecaterina, Irina, Maria, Sofia cu cele trei fiice ale ei, Fevronia, Tatiana sau Filoteia de la Arge?. Mare este şi num?rul cuvioaselor care s-au nevoit prin Mănăstiri şi pustiet?şi, şi au ajuns vase ale SfÎntului Duh şi f?c?toare de minuni. Dintre acestea amintim doar c?teva, precum: Maria Egipteanca, Eufrosina, Xenia, Pelaghia, Melania, ca şi Cuvioasele Parascheva de la Iaşi, Teodora de la Sihla şi multe altele. Toate aceste cuvioase sÎnt mirese ale lui Hristos, ucenice ale sfintelor mironosi?e şi rug?toare ale Bisericii pentru noi toşi.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este ziua femeilor cre?tine. Ele sÎnt urma?ele femeilor mironosi?e, fiicele Învierii, roabele Domnului, candelele credin?ei, sufletul familiei. Femeile cre?tine, credincioasele Bisericii Ortodoxe, menşin, mai mult dec?t b?rbaşii, flac?ra credin?ei şi tradişiile str?bune, focul sfÎnt al rug?ciunii şi evlavia În casele noastre. Femeile credincioase sÎnt şi mame bune, cre?tine devotate, soşii cinstite şi ostenitoare, model În societate. Femeile credincioase sÎnt Întşi la biseric?, Întşi la rug?ciune, la post, la lucru, la milostenie, la citirea c?rşilor bune, la Îngrijirea bolnavilor, la toate. Ele menşin c?ldura duhovniceasc? a credin?ei, a dragostei, a r?bd?rii şi a ?mp?c?rii, În biseric?, În familie, În societate. De astfel de mame bune au nevoie ast?zi familiile noastre. De astfel de fiice evlavioase are nevoie Biserica lui Hristos. De astfel de femei cinstite şi model În toate are at?ta nevoie ast?zi societatea În care trşim. SÎnt destule mame care nu vor s? nasc? copii, nici s? le dea o educaşie cre?tin? bună. SÎnt at?tea mame care ?şi ucid majoritatea copiilor, iar puşinii pe care şi nasc, nu-i cresc În frica lui Dumnezeu sau şi las? de capul lor şi ajung s? fie o povar? pentru familie şi o ruşine pentru societate. Mamelor, sÎnteşi mironosi?ele de azi ale Bisericii lui Hristos. Aduceşi Domnului, nu miresme de mult pre?, ci credin?a voastr? curat? şi copii buni, bine educaşi şi credincioşi. Vorbişi-le mai mult de Dumnezeu, de sfinţi, de Biseric? şi de Înaintaşi. Nu-i smintişi cu nimic şi daşi-le s? citeasc? c?rşi bune, c?t mai mult. Dumneavoastr? puteşi contribui c?t mai mult la Înnoirea duhovniceasc? a lumii, a Bisericii, a societ?şii. Ad?ugaşi untdelemn sfÎnt În sufletele copiilor dumneavoastr?. Dintre ei, vor ieşi mşine suflete mari, oameni buni, preoşi credincioşi, dasc?li luminaşi, cre?tini model. Viitorul familiei, al copiilor, al Bisericii depinde cel mai mult de dumneavoastr?. S? fişi la datorie ca şi mamele noastre. GÎndişi-v? ce mame sfinte am avut! Tinere fecioare, p?straşi neÎntinat? pentru Domnul cinstea şi buna voastr? credin?? pÎn? veşi dobÎndi şi voi calitatea de mame În societate şi În Biseric?. La fel şi dumneavoastr? v?duvelor şi b?trÎnelor mame, supravegheaşi pe cele tinere, pe copii, pe cei din jur. Nu t?ceşi. Mamele tinere au nevoie de exemplul şi de jertfa voastr?, tinerele fecioare au nevoie de sfatul vostru, iar copiii şi nepoşii, de rug?ciunile, de lacrimile şi mustrarea voastr?. Începeşi toate cu Dumnezeu, cu rug?ciunea, cu spovedania regulat? şi cu mai mult? smerenie şi r?bdare. Mai multe mame bune, mai multe v?duve şi fecioare cinstite şi credincioase, Înseamn? pentru ziua de mşine, mai mulşi copii În case, mai mulşi credincioşi la biserici, mai mult? pace În familie, mai puşine beşii, divor?uri şi avorturi În lume, mai puşine boli şi lacrimi pe pămînt şi mai multe suflete În Rai! Amin. Hristos a Înviat ! (P?rintele Ilie Cleopa)

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.