versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

21 июля 2017

Cu prilejul aniversării a 20 de ani de slujire preoțească, aducem cele mai sincere felicitări protoiereului Oleg Fistican, blagocinul circumscripției Fălești 2. În această zi de serbare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm bunului Dumnezeu să vă binecuvinteze cu sănătate, cu mulți rodnici ani și cu mult har,  

Predic? la duminica femeilor mirofore

( Despre r?vna şi b?rb?şia de suflet ).
şi a venit Maria Magdalena, vestind ucenicilor c? a v?zut pe Domnul (Ioan 20, 18)
Hristos a Înviat! Iubişi credincioşi,
Dintre marile virtuşi care au ?mpodobit via?a sfintelor femei mironosi?e cele mai alese au fost r?vna lor sfÎnt? pentru Hristos, evlavia şi b?rb?şia de suflet. C?t? paz? şi Înt?rire au pus iudeii şi Pilat peste mormÎntul lui Hristos MÎntuitorul nostru ca nu cumva s? vin? ucenicii Lui noaptea şi s?-L fure. Piatr? mare au r?sturnat peste MormÎntul Domnului, cu peceşi au sigilat piatra, ostaşi tari şi Înarmaşi au pus de straj?. Îns? toate acestea nu le-au speriat şi Înfrico?at pe sfintele femei mironosi?e.


R?vna lor cea mare, sfÎnta evlavie şi b?rb?şia lor de suflet, au trecut peste toate Înt?riturile iudeilor, neb?gÎnd seam? de toat? paza MormÎntului. Un cuget şi un gÎnd st?pÎnea mintea şi inima lor: s? slujeasc? cu toat? credin?a şi evlavia la ÎnmormÎntarea Preascumpului MÎntuitor.
Îns? toate acestea nu le-au speriat şi Înfrico?at pe sfintele femei mironosi?e. R?vna lor cea mare, sfÎnta evlavie şi b?rb?şia lor de suflet, au trecut peste toate Înt?riturile iudeilor, neb?gÎnd seam? de toat? paza MormÎntului. Un cuget şi un gÎnd st?pÎnea mintea şi inima lor: s? slujeasc? cu toat? credin?a şi evlavia la ÎnmormÎntarea Preascumpului MÎntuitor. A zis oarecÎnd Solomon: Femeie b?rbat cine a v?zut? Dar iat? aici femei mai b?rbaşi dec?t b?rbaşii. B?rbaşii, ucenici ai lui Hristos, s-au ascuns de frica iudeilor. Petru cel fierbinte şi tare În credin??, de trei ori s-a lep?dat de Domnul, pentru care mai pe urm? s-a cşit şi a plÎns cu amar (Luca 22, 62). Iar femeile care din fire sÎnt fricoase şi neputincioase şi care de multe ori se Înfrico-?eaz?, chiar acolo unde nu este fric?, aici, În slujba ÎnmormÎnt?rii PreasfÎntului nostru MÎntuitor se arat? mai tari şi mai b?rb?toase dec?t b?rbaşii. Nu se tem de groaza iudeilor, de Îndr?zneala ostaşilor nu se Înfrico?eaz?, nici straja de la MormÎntul Domnului nu le tulbur? inima. Ucenicii, b?rbaşi, se tem şi se risipesc În toate p?rşile, cum le proorocise MÎntuitorul mai Înainte. Sfintele femei se adun?. Aceia se ascund, ele ies la iveal?, merg la pr?v?lie şi cump?r? mir şi aromate, ca s? ung? trupul cel de via?? f?c?tor al lui Hristos. O, fericite femei, cum nu v-aşi temut s? umblaşi noaptea singure şi cum aşi Îndr?znit s? v? apropiaşi de acel loc, pe care ?l p?zeau ostaşii ?mp?r?te?ti şi cum nu v-aşi ÎnspşimÎntat, ci c?utaşi s? pr?v?lişi pietre, s? stricaşi peceşile, s? deschideşi mormÎntul şi s? ungeşi cu arome Trupul Domnului? Aceste ispr?vi ale voastre, au pornit din r?vna cea sfÎnt?, din evlavia şi b?rb?şia cea mare a sufletelor voastre. Femei neputincioase eraşi cu firea, dar nu cu mintea şi inima voastr?, c?ci Întru nimic nu s-au ar?tat la voi cele ale neputin?ei femeie?ti, ci toate ispr?vile voastre mai presus de b?rb?şia b?rbaşilor s-au suit. Cu adev?rat la voi s-a ?mplinit Scriptura, care zice c?: Puterea Mea se des?v?r?e?te În sl?biciune (II Corinteni 12, 9) şi iar?şi Dumnezeu şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca s? le ruşineze pe cele tari (I Corinteni 1, 27; Psalm 8, 2; Matei 21, 16). Cu adev?rat În inima voastr? erau cuvintele PreasfÎntului nostru MÎntuitor care a zis: Nu v? temeşi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot s?-l ucid? (Matei 10, 28). şi iar?şi zice Duhul SfÎnt: ?mb?rb?taşi-v? şi s? se Înt?reasc? inima voastr?, toşi cei ce n?d?jduişi În Domnul (Psalm 30, 26). Voi mai Înainte de Apostoli, fapta Apostolilor aşi ar?tat-o. Voi mai Înainte de Sfinţii Mucenici, credin?a şi b?rb?şia de suflet a lor aşi lucrat-o. Ilie, marele prooroc, cu r?vn? dumnezeiasc? pornindu-se, pe Ahab l-a mustrat, iar voi pe cei ce str?juiau MormÎntul Domnului i-aşi ruşinat. Ghedeon, ÎnvingÎnd cu trei sute de ostaşi oarecÎnd, oastea cea numeroas? a Madianişilor a sf?r?mat-o (Judec?tori 7, 25). Voi, Îns?, ?mpreun? cu drepşii b?rbaşi, Iosif şi Nicodim, mai tari dec?t toate Înt?riturile iudeilor şi ale lui Pilat v-aşi ar?tat şi slujitoare neÎnfricate pÎn? la jertf? aşi fost, gata a sluji Celui ce a venit s? slujeasc? şi s?-şi dea sufletul S?u r?scump?rare pentru tot neamul omenesc. Voi, o sfintelor femei, ?mpreun? cu Preacurata Fecioara Maria, Maica VeÎnicului nostru MÎntuitor, cu mare r?vn? şi b?rb?şie de suflet v-aşi ?mbr?cat şi cea mai timpurie slujb? către MÎntuitorul aşi ar?tat. De aceea mai Înainte de Apostoli v-aşi Învrednicit a propov?dui Învierea Domnului.

Iubişi credincioşi,

Cine sÎnt acele sfinte femei mironosi?e, adic? purt?toare de mir, care au urmat lui Hristos ?mpreun? cu Apostolii şi care s-au Învrednicit s? fie martore ale patimilor Domnului şi s?-I ung? sfÎntul trup cu miresme, c?t a stat În mormÎnt? SfÎnta Evanghelie ne aminte?te pe scurt numele şi faptele lor. Cea dintşi şi cea mai plin? de r?vn? şi b?rb?şie duhovniceasc? este Maria Magdalena, de loc din cetatea Magdala, Galileea. Alte sfinte mironosi?e sÎnt: Maria, mama lui Iacob (Marcu 16, 1) şi a lui Iosi (Marcu 15, 47), adic? vara Maicii Domnului;Maria lui Cleopa (Ioan 19, 25) şi Salomea, mama fiilor lui Zevedei (Matei 27, 56; 28, 1; Marcu 16, 1; Luca 24, 10). ApoiIoana, femeia lui Huza, un ispravnic al lui Irod, Suzana şi multe altele care şi slujeau din avutul lor (Luca 8, 3). Printre mironosi?e sÎnt num?rate şi cele dou? surori ale lui Laz?r din Betania, Marta şi Maria, unde g?zduia adeseori MÎntuitorul cu Sfinţii Apostoli, În drum spre Ierusalim sau Galileea. Care erau virtuşile principale ale acestor femei mironosi?e? Mai Întşi credeau cu t?rie c? Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel vestit de prooroci, Care a venit pe pămînt s? mÎntuiasc? neamul omenesc. Apoi, duceau o via?? curat?, sfÎnt?, de rug?ciune şi post, de ÎnfrÎnare şi milostenie, trşiau În iubire sfÎnt? unele cu altele şi cu avutul lor osp?tau şi odihneau cu dragoste În casele lor pe Iisus şi pe sfinţii Sşi ucenici. Dar credin?a şi r?vna sfintelor femei mironosi?e nu se oprea numai aici. Ele nu numai c? ?l primeau pe Domnul În casele lor unde şi sp?lau picioarele, şi slujeau la mas? şi ?l odihneau, ci, mai mult, mergeau cu r?vn? dup? Hristos, erau martore ale minunilor Lui şi m?rturiseau cu Îndr?zneal? c? El este Fiul lui Dumnezeu, MÎntuitorul lumii. Cea mai mare b?rb?şie au dovedit-o Îns? femeile mironosi?e În vremea patimilor Domnului. Dup? ce ucenicii de fric? L-au p?r?sit şi Petru s-a lep?dat de Hristos, singurele care ?l urmau de departe, erau sfintele femei mironosi?e, În frunte cu Maica Domnului, Maria Magdalena, al?turi de Apostolul dragostei Ioan. C?ci dragostea dumnezeiasc? nu se poate p?r?si niciodat?. Curajul şi b?rb?şia sufletului s-au v?zut la femeile mironosi?e şi pe drumul Crucii spre Golgota. Ele, singure cu SfÎntul Ioan, ?l petreceau pe Domnul la r?stignire, fiind martore ale patimilor Lui. Ele singure se rugau pentru El cu lacrimi şi suspine adÎnci, Înc?t MÎntuitorul, milostivindu-se spre ele, le-a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu m? plÎngeşi pe Mine, ci plÎngeşi-v? pe voi şi pe copiii vo?trii… C?ci dac? fac acestea cu pomul verde, cu cel uscat ce va fi? (Luca 23, 28; 31). Pe Golgota sfintele femei mironosi?e, ?mpreun? cu apostolul nemuritoarei iubiri, erau, de asemenea, singurii martori ai r?stignirii Domnului nostru Iisus Hristos. Ele L-au v?zut ÎnsÎngerat şi c?zut sub cruce. Ele L-au v?zut dezbr?cat de c?ma?? şi Întins pe cruce. Ele au v?zut loviturile cuielor În mşinile şi picioarele Domnului şi au leşinat de durere sub cruce. Ele au auzit cuvintele de hul? ale iudeilor, m?rturisirea de pocşin?? a t?lharilor şi rug?ciunea zdrobitoare a MÎntuitorului: Eli, Eli, lama sabahtani? Adic?: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai p?r?sit? (Matei 27, 46). Femeile mironosi?e au v?zut Întunecarea soarelui, Întristarea cerului, Învierea morşilor din morminte şi au auzit rug?ciunea de iertare a Fiului lui Dumnezeu pentru iudeii ucigaşi: P?rinte, iart?-le lor, c? nu ?tiu ce fac! (Luca 23, 34). Tot ele, aceste femei mai b?rb?toase dec?t apostolii, mai pline de r?vn? dec?t ucenicii, au v?zut aruncÎndu-se sorşi pentru c?ma?a lui Hristos, f?cut? de mşinile Maicii Domnului, şi au auzit cuvÎntul Lui cel mai de pe urm?: P?rinte, În mşinile Tale Încredin?ez Duhul Meu!(Luca 23, 46). Iat? c?t de mare era r?vna, t?ria credin?ei, şi b?rb?şia sufletului sfintelor femei mironosi?e! Nu se temeau de ostaşii romani at?t de sÎngeroşi. Nu se Înfrico?au de furia iudeilor de Dumnezeu netem?tori, nici nu se ÎnspşimÎntau cu totul de moartea Domnului pe cruce, ca cei ce nu au n?dejde! Îns? b?rb?şia sfintelor femei mironosi?e nu s-a terminat pe Golgota. Ele au fost de fa?? şi vineri seara, la cobor?rea Domnului de pe cruce şi, ?mpreun? cu Iosif din Arimateea, au cump?rat giulgiu şi miresme, au uns trupul Lui cu miresme, L-au Înf??urat În giulgiu, L-au pus În mormÎnt şi au pr?v?lit o piatr? la u?a mormÎntului. Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi,adic? Maica Domnului, priveau unde L-au pus.şi dup? ce a trecut ziua s?mbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, adic? sora Maicii Domnului, şi Salomeea au cump?rat miresme ca s? vin? s?-L ung?. şi dis-de-diminea??, În prima zi a s?pt?mÎnii — adic? Duminica — pe cÎnd r?s?rea soarele, au venit la mormÎnt. şi ziceau Între ele: Cine ne va pr?v?li nou? piatra de la u?a mormÎntului? Dar ridicÎndu-şi ochii au v?zut c? piatra fusese r?sturnat?, c?ci era foarte mare. şi intrÎnd În mormÎnt au v?zut un tÎn?r ?ezÎnd În partea dreapt?, ?mbr?cat În ve?mÎnt alb, şi s-au spşimÎntat. Iar el le-a zis: Nu v? ÎnspşimÎntaşi! C?utaşi pe Iisus Nazarineanul Cel r?stignit? A Înviat! Nu este aici. Iat? locul unde L-a pus. Dar mergeşi şi spuneşi ucenicilor Lui şi lui Petru c? va merge În Galileea, mai Înainte de voi; acolo ?l veşi vedea, dup? cum v-a spus. şi ieşind, au fugit de la mormÎnt, c? erau cuprinse de fric? şi de uimire şi nimÎnui nimic n-au spus, c?ci se temeau. şi Înviind diminea?a, În ziua cea dintşi a s?pt?mÎnii (Duminică), El S-a ar?tat Întşi Mariei Magdalena, din care scosese ?apte demoni. Aceea, mergÎnd, a vestit pe cei ce fuseser? cu El, adic? pe Apostoli, care se tÎnguiau şi plÎngeau (Marcu 15, 46-47; 16, 1-10). Vedeşi r?vna mironosi?elor? B?rb?şia şi t?ria credin?ei lor În Fiul lui Dumnezeu? Vedeşi b?rb?şia acestor sfinte femei? Ucenicii st?teau ascunşi şi Încuiaşi Într-o Înc?pere de frica iudeilor, iar ele cump?rau giulgiu şi miresme s? ung? trupul lui Iisus. Ucenicii plÎngeau şi se tÎnguiau de moartea Domnului, iar ele alergau În zori de zi pe Golgota s? vad? mormÎntul. Ei a?teptau cu spaim? ve?ti de la Golgota, iar ele intrÎnd În mormÎnt, au primit vestea, de la arhanghelul Gavriil, c? a Înviat Domnul, spunÎndu-le: Nu mai plÎngeşi! Apoi, la porunca lui, s-au Întors fugind, şi au spus apostolilor c? Hristos a Înviat, nu mai este În mormÎnt! Iat? c?t? b?rb?şie şi credin??, c?t? t?rie şi Îndr?zneal? la aceste femei. B?rbaşii stau ascunşi şi ele alearg? la mormÎnt, intr? În?untru, aduc miresme, se Înt?resc una pe alta, vorbesc cu Îngerii, privesc cele dintşi mormÎntul gol de Via?? şi v?d giulgiurile a?ezate al?turi. Nu se tem de Întunericul nopşii, nici de ostaşii care str?juiau mormÎntul, nici de moarte, nici de Îngeri, de nimic. Dorul lor era unul singur: s?-L vad? pe Iisus, s? ung? şi s? s?rute sfÎntul Lui trup. Femeile mironosi?e sÎnt cele dintşi, şi cele mai vrednice martore ale r?stignirii, morşii, Îngrop?rii şi Învierii Domnului. Ele sÎnt primele care vestesc apostolilor şi lumii Întregi c? a Înviat Hristos, c? moartea, diavolul şi iadul au fost biruite şi raiul s-a deschis. Unde mai sÎnt acum femei cre?tine, iubitoare de Hristos, tari În credin?? şi În fapte bune, ca femeile mironosi?e din SfÎnta Evanghelie? şi totuşi num?rul sfintelor femei În Biserica cre?tin? s-a Înmulşit, ÎntrecÎnd uneori pe cel al b?rbaşilor. S? ne gÎndim la num?rul mare al sfintelor muceni?e, precum: Tecla, cea Întocmai cu Apostolii, Varvara, care a fost ucis? pentru Hristos de tat?l ei; Ecaterina, Irina, Maria, Sofia cu cele trei fiice ale ei, Fevronia, Tatiana sau Filoteia de la Arge?. Mare este şi num?rul cuvioaselor care s-au nevoit prin Mănăstiri şi pustiet?şi, şi au ajuns vase ale SfÎntului Duh şi f?c?toare de minuni. Dintre acestea amintim doar c?teva, precum: Maria Egipteanca, Eufrosina, Xenia, Pelaghia, Melania, ca şi Cuvioasele Parascheva de la Iaşi, Teodora de la Sihla şi multe altele. Toate aceste cuvioase sÎnt mirese ale lui Hristos, ucenice ale sfintelor mironosi?e şi rug?toare ale Bisericii pentru noi toşi.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este ziua femeilor cre?tine. Ele sÎnt urma?ele femeilor mironosi?e, fiicele Învierii, roabele Domnului, candelele credin?ei, sufletul familiei. Femeile cre?tine, credincioasele Bisericii Ortodoxe, menşin, mai mult dec?t b?rbaşii, flac?ra credin?ei şi tradişiile str?bune, focul sfÎnt al rug?ciunii şi evlavia În casele noastre. Femeile credincioase sÎnt şi mame bune, cre?tine devotate, soşii cinstite şi ostenitoare, model În societate. Femeile credincioase sÎnt Întşi la biseric?, Întşi la rug?ciune, la post, la lucru, la milostenie, la citirea c?rşilor bune, la Îngrijirea bolnavilor, la toate. Ele menşin c?ldura duhovniceasc? a credin?ei, a dragostei, a r?bd?rii şi a ?mp?c?rii, În biseric?, În familie, În societate. De astfel de mame bune au nevoie ast?zi familiile noastre. De astfel de fiice evlavioase are nevoie Biserica lui Hristos. De astfel de femei cinstite şi model În toate are at?ta nevoie ast?zi societatea În care trşim. SÎnt destule mame care nu vor s? nasc? copii, nici s? le dea o educaşie cre?tin? bună. SÎnt at?tea mame care ?şi ucid majoritatea copiilor, iar puşinii pe care şi nasc, nu-i cresc În frica lui Dumnezeu sau şi las? de capul lor şi ajung s? fie o povar? pentru familie şi o ruşine pentru societate. Mamelor, sÎnteşi mironosi?ele de azi ale Bisericii lui Hristos. Aduceşi Domnului, nu miresme de mult pre?, ci credin?a voastr? curat? şi copii buni, bine educaşi şi credincioşi. Vorbişi-le mai mult de Dumnezeu, de sfinţi, de Biseric? şi de Înaintaşi. Nu-i smintişi cu nimic şi daşi-le s? citeasc? c?rşi bune, c?t mai mult. Dumneavoastr? puteşi contribui c?t mai mult la Înnoirea duhovniceasc? a lumii, a Bisericii, a societ?şii. Ad?ugaşi untdelemn sfÎnt În sufletele copiilor dumneavoastr?. Dintre ei, vor ieşi mşine suflete mari, oameni buni, preoşi credincioşi, dasc?li luminaşi, cre?tini model. Viitorul familiei, al copiilor, al Bisericii depinde cel mai mult de dumneavoastr?. S? fişi la datorie ca şi mamele noastre. GÎndişi-v? ce mame sfinte am avut! Tinere fecioare, p?straşi neÎntinat? pentru Domnul cinstea şi buna voastr? credin?? pÎn? veşi dobÎndi şi voi calitatea de mame În societate şi În Biseric?. La fel şi dumneavoastr? v?duvelor şi b?trÎnelor mame, supravegheaşi pe cele tinere, pe copii, pe cei din jur. Nu t?ceşi. Mamele tinere au nevoie de exemplul şi de jertfa voastr?, tinerele fecioare au nevoie de sfatul vostru, iar copiii şi nepoşii, de rug?ciunile, de lacrimile şi mustrarea voastr?. Începeşi toate cu Dumnezeu, cu rug?ciunea, cu spovedania regulat? şi cu mai mult? smerenie şi r?bdare. Mai multe mame bune, mai multe v?duve şi fecioare cinstite şi credincioase, Înseamn? pentru ziua de mşine, mai mulşi copii În case, mai mulşi credincioşi la biserici, mai mult? pace În familie, mai puşine beşii, divor?uri şi avorturi În lume, mai puşine boli şi lacrimi pe pămînt şi mai multe suflete În Rai! Amin. Hristos a Înviat ! (P?rintele Ilie Cleopa)

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.