versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

PREDICA DUMINICII A 7-A DUP? PA?TI, A SFIN?ILOR P?RIN?I DE LA PRIMUL SINOD ECUMENIC

Despre p?strarea dreptei credin?e. Trei sÎnt care m?rturisesc În cer: Tat?l, CuvÎntul şi Duhul SfÎnt şi Ace?ti trei Una sÎnt! (I Ioan 5, 7) Hristos S-a În?l?at! Iubişi credincioşi, ast?zi, În Duminica a 7-a dup? Sfintele Pa?ti, Biserica Ortodox? pr?znuie?te primul Sinod Ecumenic al lumii cre?tine, care a avut loc În anul 325 În oraşul Niceea, pentru a condamna erezia, adic? Înv??area greşit?, eretic? a lui Arie. Sinodul s-a organizat de SfÎntul ?mp?rat Constantin cel Mare cu mama sa Elena, la cererea Sfinţilor P?rinşi de atunci, fiind primul ?mp?rat cre?tin din lume (306-337).

Ce este un sinod ecumenic? Este adunarea tuturor marilor ierarhi ortodocşi — episcopi, mitropolişi şi patriarhi din toat? lumea, cu scopul de a discuta unele Înv???turi de credin?? cre?tin? neclare Înc?, şi de a le fixa În legi fixe, neschimbabile, numite dogme. De asemenea, un sinod ecumenic judec? şi condamn? toate abaterile de credin??, strşine de Înv???tura Sfintei Evanghelii şi a Sfinţilor P?rinşi şi exclude din Biseric?, adic? d? anatema, pe toşi ereticii care sf?şie unitatea de credin?? a Bisericii, simbolizat? prin c?ma?a de in a Domnului, f?cut? dintr-o sigur? bucat?, cum zice În SfÎnta Evanghelie: C?ma?a era f?r? cus?tur?, de sus ?esut? În Întregime (Ioan 19, 23). Prin cuvÎntul «sinod» În?elegem adunare, consiliu; prin cuvÎntul «erezie» În?elegem p?rerea sau Înv???tura particular? a cuiva despre Dumnezeu, ?mpotriva Înv???turii adev?rate a Bisericii lui Hristos.

De ce a avut loc Sinodul I Ecumenic? Care a fost pricina care i-a silit pe Sfinţii P?rinşi s? se adune la un loc şi s? apere dreapta credin??? Pricina a fost aparişia unui mare eretic, anume Arie, care Înv??a pe cre?tini o credin?? nou?, zicÎnd c? Fiul lui Dumnezeu nu ar fi de o fiin?? cu Tat?l şi c? a «fost un timp cÎnd Fiul nu era». El numea pe Iisus Hristos «creatur? superioar?», «cea dintşi dintre creaturi». Acest eretic era un preot din Alexandria Egiptului, foarte mÎndru şi neascult?tor, Îns? bun predicator, care a trşit În secolele III-IV. Erezia lui s-a r?spÎndit În c?şiva ani at?t de mult Înc?t rupsese Biserica În dou? şi amenin?a s? se r?spÎndeasc? În tot imperiul roman de r?s?rit şi de apus.

Sfinţii P?rinşi, nemaiputÎnd r?bda hulele lui Arie ?mpotriva MÎntuitorului şi a Preasfintei Treimi, au cerut ajutorul drept credinciosului ?mp?rat Constantin cel Mare, ca s? contribuie cu puterea sa imperial? la lini?tirea Bisericii lui Hristos şi condamnarea Înv???turii hulitoare a lui Arie şi a discipolilor sşi. Inspirat de Duhul SfÎnt, marele ?mp?rat cre?tin a hot?r?t s? organizeze primul Sinod Ecumenic la Niceea În anul 325 pe cheltuiala imperiului, fiind invitaşi toşi marii ierarhi ai Bisericii cre?tine din R?s?rit şi din Apus. Astfel au luat parte 318 Sfinţi P?rinşi la care s-a ad?ugat şi o delegaşie a Papei Silvestru I al Romei, pentru c? pÎn? În anul 1054, Biserica cre?tin? era una, nedesp?rşit? În dou? — cea Ortodox? de R?s?rit şi cea Romano-Catolic? de Apus. De aceea şi sinoadele pÎn? la dezbinarea Bisericii se numesc «ecumenice», adic? generale, pentru c? au luat parte la ele şi ierarhi din partea Bisericii Romei.

Sinodul de la Niceea a fost deschis chiar de Sfinţii ?mp?raşi Constantin şi Elena şi a durat toat? vara. În timpul sinodului, la care a fost de fa?? şi ereticul Arie cu ai lui, Sfinţii P?rinşi s-au ostenit mult s? Întoarc? pe eretici la ortodoxie, dar ei n-au vrut s? asculte. Ba s-a Înt?mplat ca În timpul discuşiilor, SfÎntul Ierarh Nicolae s?-i dea o palm? lui Arie c?ci nu putea r?bda hulele lui. Atunci SfÎntul Constantin cel Mare a poruncit s? i se ia omoforul şi Evanghelia şi s? fie aruncat În temni?? pentru c? a Îndr?znit s? loveasc?. Noaptea Îns? i s-a ar?tat MÎntuitorul În temni?? şi i-a dat din nou Evanghelia În mşini, iar Maica Domnului i-a pus omoforul pe piept. Diminea??, auzind ?mp?ratul acestea, l-a adus pe SfÎntul Nicolae iar?şi la sinod şi ?şi cereau iertare toşi de la el, v?zÎnd r?vna şi r?bdarea lui pentru credin??.

La fel şi SfÎntul Ierarh Spiridon, c?utÎnd s? l?mureasc? pe Arie despre taina Preasfintei Treimi şi cum c? toate cele trei persoane sÎnt de o fiin?? şi de aceeaşi cinste, a luat o c?r?mid? ars? şi, f?cÎnd semnul sfintei cruci, cÎnd a strÎns c?r?mida, focul care a ars-o s-a ridicat În sus, apa a curs pe pămînt şi lutul a r?mas În mÎna lui. C?r?mida era simbolul Preasfintei Treimi. Focul Închipuia pe Tat?l, lutul pe Fiul Întrupat şi apa pe Duhul SfÎnt, MÎngşietorul care a fost trimis În lume.

În timpul sinodului cei 318 Sfinţi P?rinşi au dat anatem? pe ereticul Arie şi Înv???turile sale hulitoare de Dumnezeu. P?rinşii au dogmatisit c? cele trei persoane ale Preasfintei Treimi: Tat?l, Fiul şi Duhul SfÎnt, sÎnt de o fiin?? şi nedesp?rşite. Tot la acest sfÎnt sinod s-a Întocmit partea Întşi a Crezului, primele ?apte articole despre Tat?l şi Fiul. Ultimile cinci articole despre SfÎntul Duh aveau s? se Întocmeasc? la Sinodul II Ecumenic din anul 381. Crezul cuprinde pe scurt dogmele credin?ei ortodoxe, şi se roste?te zilnic În biserici şi prin casele cre?tinilor ca o m?rturisire a dreptei credin?e apostolice.

Deşi Arie a fost surghiunit În sudul Dun?rii el nu a vrut s? asculte de Biseric?, ci mai mult c?uta s? semene Între cre?tini Înv???tura sa hulitoare. De aceea a fost greu pedepsit de Dumnezeu, Înc?t i s-au v?rsat m?runtaiele şi a murit cumplit, spre veÎnic? osÎnd? În gheena iadului.

Iubişi credincioşi,

Cu toate c? ereticul Arie, cel mai mare eretic din lumea cre?tin?, ca şi eresul s?u, au disp?rut, de-a lungul secolelor Biserica lui Hristos a fost lovit? mereu de noi secte şi erezii, unele mai periculoase dec?t altele. Cea mai grea dezbinare a Bisericii cre?tine a fost În anul 1054 cÎnd a avut loc marea schism? (ruptur?) Între R?s?rit şi Apus, luÎnd astfel na?tere dou? Biserici separate: cea Ortodox? cu centru la Constantinopol şi cea Romano-Catolic? cu centru la Vatican (Roma). La rÎndul ei Biserica Catolic? a mai fost lovit? de Înc? dou? eresuri şi sciziuni. Este vorba de eresul lui Luther, al doilea Arie, şi de Calvin din secolul al XVI-lea, urmaşi dup? aproape un secol de schisma anglican? din secolul al XVII-lea.

Primul eres a cuprins aproape integral ??rile din nordul Europei, a?a numitele ??ri protestante; iar religia anglican? s-a r?spÎndit În Anglia, America de Nord şi Australia, formÎnd Biserica anglican?.

Vedeşi cum a reuşit satana s? rup? c?ma?a lui Hristos, adic? s? dezbine şi s? sf?şie unitatea Bisericii Întemeiat? de El? Noi toşi m?rturisim «o credin??, un Domn, un botez», Îns? datorit? mÎndriei şi Încep?torilor de eresuri, care au schimbat Înv???tura de credin?? ortodox?, apostolic?, cu dogme noi dup? mintea lor, precum şi din cauza p?catelor noastre ale tuturor, au ap?rut În ultimele secole mai multe Biserici cre?tine — dou? apostolice — cea Ortodox? şi cea Catolic? şi trei f?r? succesiune apostolic?: protestant?, reformat? şi anglican?.

Dar dezbin?rile religioase nu s-au oprit aici. ÎncepÎnd din secolele XVIII şi mai ales XIX, au ap?rut În America şi În apusul Europei noi grup?ri religioase rupte din trupul Bisericii apostolice, numite «secte».

Ast?zi, În lume se afl? pÎn? la o mie de secte şi grup?ri religioase cre?tine, unele mai fanatice, mai periculoase dec?t altele, cum ar fi «martorii lui Iehova», «templul satanei», cu a?a numita «liturghie neagr?», În care se ador? diavolul În locul lui Dumnezeu. Ei caut? s?-şi fac? noi membri În rÎndul credincioşilor interesaşi, a celor certaşi cu disciplina Bisericii lui Hristos, a celor s?raci, c?rora le promit ajutoare materiale şi mai ales a tinerilor, pe care şi pot corupe mai u?or.

S? lu?m deci aminte la noi şi la familile noastre ortodoxe. Înmulşirea sectelor este un semn v?zut apocaliptic, care preveste?te sf?rşitul veacurilor.

Prima datorie a fiilor Bisericii Ortodoxe este aceea de a cunoa?te c?t mai bine SfÎnta Scriptur?, SfÎnta Tradişie, Catehismul şi operele principale ale Sfinţilor P?rinşi. A doua datorie, dac? nu cea dintşi, este s? trşim cu mare credin?? În Dumnezeu şi s? ducem cu r?vn? şi evlavie via?a noastr? religioas? de familie, În des?v?rşit? moralitate. Sectele cer teorie, ne atac? cu texte din SfÎnta Scriptur?. Noi s? le r?spundem, nu cu vorbe, nu cu at?t cu texte din Biblie, c?t mai ales cu via?a moral? smerit?, curat?, sfÎnt?. Vorbele nu pot Înlocui faptele. În fa?a unor cre?tini corecşi, milostivi şi evlavioşi, ei se ruşineaz? şi tac.

A treia mare datorie ce ne revine este s? ne cre?tem copiii În fric? de Dumnezeu, cu mare grij? şi atenşie. C?ci dac? nu-i educ?m noi cum trebuie sau şi smintim cu via?a noastr?, a p?rinşilor, şi pierdem suflete?te pe fii, nu ne mai aparşin şi foarte u?or şi pot am?gi sectele, patimile, beşia, desfr?ul şi necredin?a. Un tÎn?r o dat? c?zut, greu mai poate fi salvat, tras de la sect?. Copiii, ca şi p?rinşii, trebuie s? ?tie de mici Tat?l nostru, Crezul şi Psalmul 50, şi s? Înve?e cuno?tin?ele religioase principale din Catehismul ortodox. Cine nu ?tie pe de rost m?car aceste trei rug?ciuni nu poate fi ?mp?rt?şit cu Sfintele Taine.

Alt? mare datorie a cre?tinilor ortodocşi este s? fie oameni de rug?ciune c? f?r? ea nu putem face nimic. S? nu lipseasc? În s?rb?tori nimeni de la SfÎnta Liturghie şi de la predic?, afar? de mare nevoie. Rug?ciunea cu credin??, cu post şi lacrimi este via?a noastr?, pşinea noastr? duhovniceasc?, mÎntuirea noastr?. Apoi trebuie s? trşiasc? În dragoste cu toşi oamenii, mai ales cu cei din familie şi s? fac? dup? putere milostenie, care «acoper? mulşime de p?cate».

O alt? datorie principal? este ca fiecare s? aib? un duhovnic bun, În?elept, la care s?-şi m?rturiseasc? p?catele În cele patru posturi, s?-i cear? sfaturi pentru toate şi s?-l asculte ca pe Însuşi Hristos. Cre?tinii no?tri nu trebuie s? mearg? la adun?rile sectante, nici s?-i primeasc? În cas?, şi nici s? discute cu ei, dac? nu vor s? cad? În cursele lor. Cine face aceasta nu va fi am?git niciodat? de diavol, nici de patimi, nici de cursele oamenilor rşi.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Duminica Sfinţilor P?rinşi de la Sinodul I Ecumenic, care au ap?rat dreapta credin??, au dat anatema pe eretici şi au formulat Crezul ortodox. S? r?mÎnem credincioşi Evangheliei lui Hristos şi Bisericii Ortodoxe, ai c?rei fii sÎntem. Ea ne-a n?scut prin baia Botezului, ea ne-a crescut şi Înv??at calea mÎntuirii. S? cinstim Biserica Ortodox? care ne-a n?scut. S? cinstim pe toşi sfinţii şi icoanele lor ca cei ce sÎnt «prietenii Domnului» şi se roag? pentru noi la cer. S? trşim În dragoste unii cu alţii, singura cale care mai poate salva lumea de la pierzare. S? cre?tem copiii În iubire de Dumnezeu, c? de ei depinde cel mai mult mÎntuirea noastr? şi s? p?str?m cu sfin?enie dreapta credin?? ortodox?, f?r? de care nu ne putem mÎntui oric?te fapte bune am avea.

Închei cu o scurt? istorioar?.

Un p?rinte cu via?? sfÎnt? a intrat noaptea s? se roage În biseric? şi prin minune dumnezeiasc? a v?zut altarul deschis, iar lÎng? sfÎnta mas? ?edea un prunc luminat cu c?ma?a rupt?. şi l-a Întrebat cuviosul: «Copile, cine e?ti tu?» Iar el a r?spuns: «Eu sÎnt Hristos, MÎntuitorul lumii!» «Dar cine şi-a rupt c?ma?a?» Întreab? sihastrul. Iar Domnul i-a r?spuns: «Mi-a rupt-o Arie, ereticul!» şi S-a f?cut nev?zut.

Oricine propov?duie?te alt? Evanghelie dec?t cea vestit? de Hristos, de Apostoli şi de Biseric?, sf?şie c?ma?a Domnului şi-şi agonise?te osÎnd? veÎnic?, f?r? iertare.

S? c?dem deci În genunchi şi s? sl?vim cu evlavie şi dreapt? credin?? pe Tat?l, pe Fiul şi pe SfÎntul Duh, Treimea cea de o fiin?? şi nedesp?rşit?. Amin. Hristos S-a În?l?at! (P?rintele Ilie Cleopa).

 

 

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.