versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

Începe perioada Triodului: Ușile pocăinței deschide-mi, Dătătorule de viață!

3 февраля 2017

Începînd cu Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă în Sîmbăta Mare, Biserica Ortodoxă parcurge o perioadă de 10 săptămîni, numită și Perioada Triodului. Primele 3 săptămîni sunt pregătitoare înainte de Postul Învierii Domnului şi 7 de post, nevoință și multă rugăciune. Sfînta Biserică a rînduit acest timp pentru călătoria către marea sărbătoare a Învierii Domnului, cu o pregătire specială care se desfășoară după anumite slujbe liturgice, un răstimp cu neîncetate strădanii duhovnicești-pocăință, rugăciune, și fapte bune, ca prin practicarea lor... 

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

Să nu fii ca fareseul comparându-te mereu cu alții

2 февраля 2017

O cioara traia in padure si era absolut multumita de viata sa. Insa intr-o zi a vazut o lebada… “Aceasta lebada este atat de alba”, s-a gandit cioara. “Si eu sunt atat de neagra. Aceasta lebada trebuie sa fie cea mai fericita pasare din lume.” Cioara i-a comunicat lebedei ceea ce gandea. “De fapt”, i-a raspuns lebada. “Simteam ca sunt cea mai fericita pasare din imprejurimi pana cand am vazut un papagal care avea doua culori.  

Predica duminicii a 4-a dup? Pa?ti, a sl?bÎnogului

Despre desfiin?area s?mbetei de către Hristos. Motto(Col.2,16-17) Hristos a Înviat! Iubişi credincioşi, În Evanghelia de azi vedem c? Iisus Hristos a vindecat Într-o zi de s?mb?t? un sl?bÎnog care z?cea de 38 de ani. Pentru aceasta s-au sup?rat iudeii c?ci Domnul a c?lcat porunca s?mbetei. De veşi asculta Îns? cu luare aminte cele ce vom vorbi ast?zi, veşi În?elege luminat c? serbarea s?mbetei nu este dat? cre?tinilor, ci evreilor şi totodat? veşi În?elege c? at?t MÎntuitorul, c?t şi Sfinţii Apostoli au desfiin?at prin cuvÎnt şi fapt? serbarea S?mbetei.


Despre desfiin?area s?mbetei de către Hristos. Motto(Col.2,16-17) Hristos a Înviat! Iubişi credincioşi, În Evanghelia de azi vedem c? Iisus Hristos a vindecat Într-o zi de s?mb?t? un sl?bÎnog care z?cea de 38 de ani. Pentru aceasta s-au sup?rat iudeii c?ci Domnul a c?lcat porunca s?mbetei. De veşi asculta Îns? cu luare aminte cele ce vom vorbi ast?zi, veşi În?elege luminat c? serbarea s?mbetei nu este dat? cre?tinilor, ci evreilor şi totodat? veşi În?elege c? at?t MÎntuitorul, c?t şi Sfinţii Apostoli au desfiin?at prin cuvÎnt şi fapt? serbarea S?mbetei.

Despre desfiin?area s?mbetei de către Hristos. Motto(Col.2,16-17) Hristos a Înviat! Iubişi credincioşi, În Evanghelia de azi vedem c? Iisus Hristos a vindecat Într-o zi de s?mb?t? un sl?bÎnog care z?cea de 38 de ani. Pentru aceasta s-au sup?rat iudeii c?ci Domnul a c?lcat porunca s?mbetei. De veşi asculta Îns? cu luare aminte cele ce vom vorbi ast?zi, veşi În?elege luminat c? serbarea s?mbetei nu este dat? cre?tinilor, ci evreilor şi totodat? veşi În?elege c? at?t MÎntuitorul, c?t şi Sfinţii Apostoli au desfiin?at prin cuvÎnt şi fapt? serbarea S?mbetei.

Despre desfiin?area s?mbetei de către Hristos. Nimeni deci s? nu v? judece pentru mÎncare sau b?utur?, sau cu privire la vreo s?rb?toare, sau lun? nou?, sau la s?mbete, care sÎnt umbre celor viitoare (Col.2,16-17)

Hristos a Înviat! Iubişi credincioşi, În Evanghelia de azi vedem c? Iisus Hristos a vindecat Într-o zi de s?mb?t? un sl?bÎnog care z?cea de 38 de ani. Pentru aceasta s-au sup?rat iudeii c?ci Domnul a c?lcat porunca s?mbetei. De veşi asculta Îns? cu luare aminte cele ce vom vorbi ast?zi, veşi În?elege luminat c? serbarea s?mbetei nu este dat? cre?tinilor, ci evreilor şi totodat? veşi În?elege c? at?t MÎntuitorul, c?t şi Sfinţii Apostoli au desfiin?at prin cuvÎnt şi fapt? serbarea S?mbetei.


Mai Întşi voi ar?ta c? de la Adam şi pÎn? la Moise, timp de 4108 ani, nici unul dintre patriarhii cei vechi nu au şinut s?mb?ta ca s?rb?toare. Ca s? ne d?m seama de acest mare adev?r, vom apela la m?rturisirile Sfintei Scripturi, prin care vom ar?ta, c? Dumnezeu f?cÎnd pe om, nu i-a dat porunc? de la Început, s? serbeze vreo zi, ci numai l-a a?ezat În gr?dina Edenului, adic? În Rai, ca s?-l lucreze şi s?-l p?zeasc? (Facere 2, 15). Apoi i-a dat prima porunc?, de a nu mÎnca din pomul cuno?tin?ei binelui şi r?ului (Facere 2, 17). Ba, mai mult. Dup? ce Adam a c?lcat porunca lui Dumnezeu şi a fost izgonit din Rai, nu a primit nici o porunc? de la Dumnezeu s? serbeze vreo zi. Dimpotriv?, toat? via?a lui de acum devine o munc? continu? sub forma blestemului şi i se d? porunc? şi canon de la Dumnezeu care şi zice: În sudoarea fe?ei tale ?şi vei mÎnca pşinea ta, pÎn? te vei Întoarce În pămîntul din care e?ti luat; c?ci pămînt e?ti şi În pămînt te vei Întoarce (Facere, 3, 19).

Nici o m?rturie nu avem În Biblie care s? ne arate c? Adam, Noe, Avraam, Isaac, Iacov şi ceilalţi patriarhi aleşi de Dumnezeu pÎn? la Moise, ar fi serbat s?mb?ta.

Dar poate va zice cineva c? Avraam a p?zit poruncile lui Dumnezeu. Da, le-a p?zit cu mare sfin?enie, de aceea a şi fost binecuvÎntat de Dumnezeu s? fie tat? a multor neamuri. Dar nu porunca s?mbetei, ci iat? care porunci a auzit Avraam: Ieşi din pămîntul t?u, din neamul t?u şi din casa tat?lui t?u şi vino În pămîntul pe care şi-l voi ar?ta Eu (Facere 12, 1); alt? porunc?: Iar leg?mÎntul dintre Mine şi tine şi urmaşii tşi de dup? tine din neam În neam, pe care trebuie s?-l p?zişi, este acesta: toşi cei de parte b?rb?teasc? ai vo?tri s? se taie ?mprejur (Facere 17, 10).

Alt? porunc? dat? lui Avraam este aceasta: S? nu şi se par? grele cuvintele cele pentru prunc şi pentru roab?: toate c?te-şi va zice Sarra, ascult? glasul ei (Facere 21, 12), adic? s? izgoneasc? pe roaba Agar cu fiul ei. Alt?dat? porunce?te Dumnezeu lui Avraam: Ia pe fiul t?u, pe Isaac, pe singurul t?u fiu, pe care-l iube?ti, şi du-te În pămîntul Moria şi adu-l acolo ardere de tot, pe un munte pe care şi-l voi ar?ta Eu (Facere 22, 2).

A?adar, dup? cum vedem din cele ar?tate pÎn? aici, nici una din poruncile pe care le-a primit Avraam de la Dumnezeu nu se refer? la serbarea s?mbetei. Primul loc unde se vorbe?te În SfÎnta Scriptur? despre Sabat, ca zi de odihn?, este la Ieşire, unde Moise vorbe?te poporului În pustie, zicÎnd: Iat? ce a zis Domnul: Mşine este odihn?, odihna cea sfÎnt? În cinstea Domnului; ce trebuie copt, coaceşi, ce trebuie fiert, fierbeşi ast?zi, şi ce va r?mÎne l?saşi s? r?mÎn? pe a doua zi (Ieşirea 16, 23). Dac? vor zice vou? c? În Decalog În porunca IV-a se scrie: Adu-şi aminte de ziua S?mbetei, ca s? o sfin?e?ti pe ea, şi prin aceasta, vor zice c? s?mb?ta a existat şi mai Înainte de Moise ca s?rb?toare, şi de aceea zice: «Adu-şi aminte», apoi s? le spuneşi c? evreii, cÎnd au ajuns În pustia Sin au primit porunca cea pentru şinerea S?mbetei, Moise, pe muntele Sinai, le aduce aminte de aceast? porunc? a Sabatului, pe care o primise Înainte În pustia Sin, şi nicidecum c? s?mb?ta a fost de la Adam pÎn? la Moise.

Înc? şi aceasta e bine s? şineşi minte, c? s?mb?ta nu s-a dat pentru toate popoarele lumii s? se şin? ca s?rb?toare, ci numai evreilor, ca amintire de binefacerile cele mari ale lui Dumnezeu, prin care El i-a scos din robia Egiptului. Acest adev?r ?l arat? SfÎnta Scriptur?, zicÎnd: Adu-şi aminte c? ai fost rob În pămîntul Egiptului şi Domnul Dumnezeul t?u te-a scos de acolo cu mÎn? tare şi cu bra? Înalt, şi de aceea şi-a poruncit Domnul Dumnezeul t?u s? p?ze?ti ziua odihnei şi s? o şii cu sfin?enie(Deuteronom 5, 15).

Deci celelalte neamuri nu au acest a?ez?mÎnt dat lor de la Dumnezeu de a serba ziua s?mbetei. Legea Veche a fost dat? pentru un timp limitat, adic? pÎn? era s? vin? Urma?ul, C?ruia I s-a dat f?g?duin?a (Galateni 3, 19). Deci s?mb?ta n-a fost dat? ca s?rb?toare tuturor neamurilor, nici pentru toate timpurile. Legea cea Veche, ?mpreun? cu S?mb?ta, au Încetat de a mai fi Întru totul valabile În Legea Darului. Acest adev?r ?l arat? SfÎntul Apostol Pavel, zicÎnd: Trecut-a umbra Legii şi Darul a venit(Evrei 8, 5; Coloseni 2, 16-17); Cele vechi au trecut, iat? toate sÎnt noi (Evrei 8, 13).

Aceast? Încetare a Legii Vechi a fost proorocit? de sfinţii prooroci. Despre aceasta spune marele prooroc Ieremia: Iat? vin zile, zice Domnul, cÎnd voi Încheia cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un leg?mÎnt nou. Îns? nu ca leg?mÎntul pe care l-am Încheiat cu p?rinşii lor În ziua cÎnd i-am luat de mÎn? ca s?-i scot din pămîntul Egiptului. Acel leg?mÎnt ei l-au c?lcat deşi Eu am r?mas În leg?tur? cu ei, zice Domnul. Dar iat? leg?mÎntul pe care-l voi Încheia cu casa lui Israel, dup? zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea În?untrul lor şi pe inimile lor voi scrie şi le voi fi Dumnezeu, iar ei ?mi vor fi popor (Ieremia 31, 31-33).

S? vedem acum În ce fel Iisus Hristos şi Sfinţii Apostoli au desfiin?at S?mb?ta Legii Vechi prin Înv???tur? şi fapte. Auzim pe MÎntuitorul, zicÎnd: Tat?l Meu pÎn? acum lucreaz? şi Eu lucrez (Ioan 5, 17). CÎnd a zis Hristos aceste cuvinte? CÎnd c?utau iudeii s?-L omoare, c? dezlega s?mb?ta (Ioan 5, 16).

Deci, dac? MÎntuitorul lucra s?mb?ta, ar?ta c? şi Tat?l S?u lucreaz? s?mb?ta. Atunci care ar fi vina celor ce urmeaz? lui Hristos care lucreaz? şi nu şin s?mb?ta? Dac? cineva ne-ar Învinui c? lucr?m s?mb?ta, s? aud? unii ca ace?tia, c? şi iudeii c?utau s?-L omoare pe Iisus c? dezleag? s?mb?ta (Ioan 5, 18). Auzim pe MÎntuitorul zicÎnd: Dac?-Mi sluje?te cineva, s?-Mi urmeze(Ioan 12, 26). şi dac? Tat?l şi Fiul lucreaz? s?mb?ta, cine poate Învinui pe Dumnezeu c? dezleag? s?mb?ta?

Cine poate s? Învinuiasc? pe cre?tini c? urmeaz? lui Hristos, adic? dac? lucreaz? s?mb?ta şi fac ceea ce a f?cut Hristos Domnul? C?t? orbire au minşile acelea, care nu v?d ce a f?cut Hristos s?mb?ta! Oare nu s?mb?ta a vindecat MÎntuitorul pe sl?bÎnogul din Evanghelia de azi? Dar nu numai c? l-a vindecat, ci l-a pus şi la lucru, poruncindu-i s?-şi ia patul şi s? mearg? cu el la casa sa (Ioan 5, 8-9). Vechiul Testament nu d?dea voie s? fac? acest lucru (Ieremia 17, 21; Neemia 13, 15). Dar şi orbul din na?tere a fost vindecat În zi de s?mb?t? (Ioan 9, 14), şi omul cu mÎna uscat? a fost vindecat În ziua s?mbetei (Luca 6, 6-10; Matei 12, 10-13; Marcu 3, 1-5). şi femeia cea g?rboav? de 18 ani tot s?mb?ta a fost vindecat? de MÎntuitorul (Luca 13, 14).

Ucenicii Domnului, urmÎnd pilda Înv???torului Lor, mergÎnd s?mb?ta prin lanurile de gr?u, smulgeau spice şi le frecau În palme spre a le mÎnca (Marcu 2, 23-24; Luca 6, 1-3). CÎnd fariseii şi c?rturarii ?l Învinuiau pe Iisus c? nu p?ze?te s?mb?ta, El le r?spundea c? Fiul Omului este Domn şi al s?mbetei (Luca 6, 5) şi le zicea: S?mb?ta a fost f?cut? pentru om, iar nu omul pentru s?mb?t? (Marcu 2, 27). Iat? de ce marele Apostol Pavel zice: Nimeni deci s? nu v? judece pentru mÎncare sau b?utur?, sau cu privire la vreo s?rb?toare, sau lun? nou?, sau la s?mbete, care sÎnt umbr? celor viitoare, iar trupul este al lui Hristos (Coloseni 2, 16-17).

Iubişi credincioşi,

Pentru a v? Încredin?a mai bine c? Iisus MÎntuitorul nostru şi sfinţii Sşi ucenici şi Apostoli, au desfiin?at s?rb?toarea s?mbetei, citişi SfÎnta Scriptur? În următoarele locuri: Porunca I — Matei 12, 1-3 şi 10-18; Porunca a 2-a, la I Corinteni 10, 14 şi I Ioan 5, 21; Porunca a 3-a, la Iacov 4, 12; Porunca a 5-a la Matei 15, 4; 19, 18; Marcu 7, 10 şi Efeseni 6, 1-2; Porunca a 6-a la Matei 19, 18; Marcu 10, 19 şi Romani 13, 9; Porunca a 8-a, la Matei 19, 18; Marcu 10, 19 şi Romani 13, 9 şi Porunca a 9-a Matei 19, 18; Marcu 10, 19 şi Romani 13, 9 şi Porunca a 10-a, la Romani 13, 9.

Vedeşi c? nici Într-o parte a Sfintei Evanghelii sau În vreo epistol? a Sfinţilor Apostoli, nu g?sim l?murire sau m?car aluzie la porunca a 4-a, despre ziua sabatului? Acestea ne dovedesc clar c? nu era obligatorie pe vremea MÎntuitorului şi a Sfinţilor Apostoli serbarea s?mbetei pentru cei ce credeau În Hristos. Iar ca s? În?elegeşi c? Duminica, ziua cea dintşi a s?pt?mÎnii, a luat locul s?mbetei În Biserica cre?tin?, s? citişi În SfÎnta Scriptur? În aceste locuri: Ioan 20, 1-15 şi 26 şi veşi vedea c? Duminica, ziua Întşi a s?pt?mÎnii, a Înviat Domnul; Duminica, a 8-a zi dup? Înviere, s-a ar?tat MÎntuitorul Sfinţilor Apostoli fiind uşile Încuiate, şi a fost pipşit În coast? de Toma (Ioan 20, 27); Duminică, În drum spre Emaus, Luca şi Cleopa au c?l?torit cu Domnul (Luca 24, 13-31) Duminică la Cincizecime s-a pogor?t Duhul SfÎnt (Leviticul 23, 15-16; Fapte 2, 1-4); Duminica frÎngeau Apostolii pşinea, adic? se ?mp?rt??eau cu Sfintele Taine (Fapte 2, 46; 20, 7- 12); Duminica s-a descoperit Apocalipsa SfÎntul Ioan Evanghelistul (vezi Apocalisa 1, 10). În Duminici adunau cre?tinii ajutoare pentru sfinţi, dup? porunca marelui Pavel (I Corinteni 16, 1-2).

Dar spune undeva c? Dumnezeu va l?sa alt? zi de s?rb?toare poporului S?u? Auzi ce scrie SfÎnta Scriptur?: Drept aceea a l?sat Dumnezeu alt? s?rb?toare de odihn? poporului (Evrei 4, 9; 4, 11; 8, 13; Apocalipsa 14, 13). A?adar În Noul Testament alt? zi de odihn? este rÎnduit? de Dumnezeu cre?tinilor, adic? Duminica sau ziua Întşia a s?pt?mÎnii. Dup? cum vedem, mult? orbire sufleteasc? era pe vremea MÎntuitorului la farisei, c?rturari şi legiuitori, care, v?zÎnd at?tea minuni şi semne care se f?ceau de către MÎntuitorul nostru În ziua s?mbetei nu cuno?teau c? Hristos este Dumnezeu, care le d?duse porunc? s? serbeze s?mb?ta În pustie şi care acum a venit s? dezlege şi s? desfiin?eze s?mb?ta, Legea Veche, şi s? a?eze alt? zi de s?rb?toare neamului omenesc care va crede În El. Aceast? orbire şi Întunecare sufleteasc? o au toşi sectarii, care, nevrÎnd a şine ca zi de odihn? Duminica, ziua În care a Înviat Domnul, se şin de umbr? şi defaim? Harul Noului A?ez?mÎnt.

Iubişi credincioşi,

În cele ce urmeaz?, vom ar?ta şi mai luminat cele despre s?mb?t? şi despre r?t?cirea celor ce şin de s?mb?ta Legii Vechi, care a fost umbr? şi Închipuirii din Legea Harului. Acest adev?r ?l arat? marele Apostol Pavel cÎnd zice: Nimeni deci s? nu v? judece pentru mÎncare sau b?utur?, sau cu privire la vreo s?rb?toare sau lun? nou?, sau la s?mbete, care sÎnt umbra celor viitoare, iar trupul este al lui Hristos (Coloseni 2, 16-17).

Iat? ce doresc s? v? spun În aceast? privin??. CuvÎntul «sabat», «s?mb?t?», din evreie?te, Înseamn? «odihn?». Dup? ieşirea din Egipt, Dumnezeu a poruncit evreilor s? pr?znuiasc? ziua aceasta ca zi de amintire despre ziua a ?aptea În care Dumnezeu S-a odihnit de faptele Sale dup? zidirea lumii (Facere 2, 2-3; Ieşirea 35, 2-3) şi Îndeosebi pentru a le aminti evreilor despre izb?virea lor din robia Egiptenilor (Deuteronom 5, 13-15).

Noi cre?tinii, asemenea pr?znuim ziua a ?aptea din s?pt?mÎn?, Îns? nu s?mb?ta cea veche, evreiasc?, ci pe cea nou?, cre?tin?, adic? ziua Învierii, cÎnd s-a s?v?rşit Înnoirea neamului omenesc. Dac? este cineva În Hristos, este f?ptur? nou? (II Corinteni 5, 17; Galateni 6, 15); c? a Lui f?ptur? sÎntem, zidişi În Hristos Iisus spre fapte bune (Efeseni 2, 10). Pr?znuim nu s?mb?ta, ci Duminica, pentru c? În aceast? zi am fost izb?vişi, nu din robia egiptean?, În care nici noi, nici p?rinşii no?tri nu au fost vreodat?; ci dintr-o robie general? şi mult mai grea, din robia diavolului de care sc?p?m, dup? cum ne Înva?? SfÎntul Apostol Petru, prin Învierea lui Iisus Hristos (I Petru 3, 21).

În ziua aceasta şi nu s?mb?ta sau În alt? zi, Hristos a surpat prin moartea Sa pe cel ce are st?pÎnirea morşii, adic? pe diavolul, şi a izb?vit pe acei pe care frica morşii şi şinea În robie toat? via?a (Evrei 2, 14-15). În ziua aceasta şi nu În alta, Hristos S-a sculat pentru Îndreptarea noastr? (Romani 4, 25). Iar dac? Hristos nu a Înviat, zadarnic? este credin?a voastr?, sÎnteşi Înc? În p?catele voastre (I Corinteni 15, 17).

Iat?, pentru ce noi cre?tinii pr?znuim ziua Învierii, ca zi a noii zidiri a omului, ca ziua izb?virii noastre şi a Întregii noi lumi din robia diavolului, de p?cate, de blestem şi de moartea cea duhovniceasc?. Dar poate vor zice unii sectanşi c? a binecuvÎntat Dumnzeu ziua a ?aptea şi a sfinţit-o pentru c? Într-Însa S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a f?cut şi le-a pus În rÎnduial? (Facere 2, 2-3). Dar În acest loc al Sfintei Scripturi nu ne spune c? Dumnezeu a poruncit oamenilor s? cinsteasc? s?mb?ta. Se spune c? Dumnezeu S-a odihnit În ziua a ?aptea de faptele Sale, adic? El a Încetat a zidi. C? El a binecuvÎntat şi a sfinţit ziua aceasta pentru a aminti oamenilor despre sf?rşitul creaşiei şi at?t.

În Rai pentru oameni toate zilele erau la fel, toate zile de fericire, fiind totodat? şi zile de munc? pentru a lucra şi a p?zi gr?dina Edenului (Facere 2, 15). Iar dup? c?derea În p?cat a primilor oameni şi alungarea lor din Rai, ei trebuiau, ca pedeaps?, s? lucreze şi s? se hrÎneasc? cu necazuri În toate zilele vieşii lor (Facere 3, 17), prin urmare şi În ziua s?mbetei. şi Într-adev?r, din SfÎnta Scriptur? nicşieri nu se vede c? str?moşii no?tri: Noe, Avraam, Isaac, Iacob şi alţii ar fi pr?znuit ziua s?mbetei.

Numai pe timpul lui Moise dup? ieşirea evreilor din Egipt, Dumnezeu d? evreilor În pustie, pentru prima dat? porunc? despre s?mb?t? (Ieşirea 16, 23-26). şi aceasta, pentru c? evreii erau Întotdeauna nemulţumişi, s?-şi aminteasc? şi s? mulţumeasc? În ziua aceasta lui Dumnezeu, Care i-a scos din robia egiptenilor (Deuteronom 5, 12-15).

Dac? scrie În SfÎnta Scriptur? c? Dumnezeu zice prin Moise: Adu-şi aminte de ziua odihnei (Ieşirea 20, 8) s? nu cread? cineva c? serbarea s?mbetei a fost de la Începutul lumii. Nu, cu adev?rat. Ci de aceast? porunc? le aduce aminte pe Sinai, c? porunca S?mbetei a fost dat? puşin mai Înainte evreilor În pustiul Sin, cÎnd erau tot sub conducerea lui Moise (vezi Ieşirea 16, 23-30) şi le-a repetat pe muntele Sinai porunca pe care le-o d?duse mai Înainte, În pustiul Sin, cum am ar?tat mai sus. De aceea a zis Dumnezeu: «Adu-şi aminte!»

Trebuie s? În?elegem c? evreii erau obligaşi s? pr?znuiasc? s?mb?ta. Altfel, ei c?deau sub blestemul legii (Deuteronom 26; 27). Noi cre?tinii nu mai sÎntem sub lege, ci sub Harul lui Hristos, Care ne-a r?scump?rat din acest blestem (Romani 6, 14). SfÎntul Apostol Pavel Înva?? c?: Hristos ne-a r?scump?rat din blestemul legii, f?cÎndu-Se pentru noi blestem. Ce este legea? Pentru c?lc?rile de porunc? s-a adus legea, pÎn? cÎnd era s? vin? S?mÎn?a c?reia i s-a dat f?g?duin?a. Pentru aceea ne-a fost nou? legea Înv???toare spre Hristos, ca din credin?a În Hristos Iisus s? ne Îndrept?m. Iar dac? a venit credin?a, nu mai sÎntem sub Înv???tor, c?ci pe toşi fii ai lui Dumnezeu ne-a f?cut, prin credin?a În Iisus Hristos (Galateni 3, 19-26). Domnul a desfiin?at vr?jm?şia În Trupul S?u, legea poruncilor şi Înv???turile ei… (Efeseni 2, 15).

De ar zice cineva c? s?mb?ta este numit? lege veÎnic? şi leg?tur? veÎnic? (Ieşirea 31, 16-17) şi de aceea trebuie a se şine ca s?rb?toare veÎnic?, unul ca acela s? ?tie c? Dumnezeu, fiind Creator şi Legiuitor, poate s? strice nu numai toate legile Sale ci şi leg?turile Sale, deşi a spus c? le d? pÎn? În veac (I Regi 2, 30). Leg?tura nu este un contract Între om şi Dumnezeu. C?ci contracteaz? ceva numai cei egali Între ei. Leg?tura este manifestarea milei lui Dumnezeu şi a bunei Sale voin?e către om. Iar f?g?duin?ele, legile, leg?turile, poruncile, a?ez?mintele Sale, Dumnezeu le poate schimba sau chiar nimici cu totul, dac? oamenii nu sÎnt vrednici de ele. A?a de pild?: «Leg?tur? veÎnic?» au fost numite jertfele şi alte a?ez?minte din Vechiul Testament (Levitic 7, 30; Ieşirea 21, 6; 40, 15) dar În Noul Testament toate sÎnt Înl?turate.

N-a fost leg?tur? mai mare dec?t leg?tura prin tşierea ?mprejur, aceasta fiind superioar? s?mbetei, nu numai dup? timp, fiind mai veche, ci şi dup? Însemn?tate. Însuşi MÎntuitorul a spus c? ea este mai important? dec?t s?mb?ta: Moise, zice Hristos, v-a dat tşierea ?mprejur, nu c? este de la Moise, ci de la p?rinşi, şi s?mb?ta tşiaşi ?mprejur pe om. Dac? omul prime?te tşierea ?mprejur s?mb?ta, ca s? nu se strice Legea lui Moise, v? mÎniaşi pe Mine c? am f?cut s?mb?ta un om Întreg sÎn?tos? (Ioan 7, 22-23).

Astfel, pentru tşierea ?mprejur se calc? s?mb?ta. şi ea, de asemenea, se nume?te «leg?tur? veÎnic?». C?lc?torii ei se condamnau la moarte: Veşi tşia ?mprejur, a spus Dumnezeu Înc? lui Avraam, marginea trupului vostru şi va fi semn de leg?tur? Între Mine şi voi… şi va fi leg?tura Mea peste trupul vostru Întru leg?tur? veÎnic?. şi partea b?rb?teasc? ce nu-şi va tşia ?mprejur marginea trupului s?u În ziua a opta, pierde-se-va sufletul acela din poporul s?u, pentru c? a c?lcat leg?mÎntul Meu (Facere 17, 11-13).

şi, iat?, aceast? «leg?tur? veÎnic?» despre tşierea ?mprejur ce a fost mai mare dec?t s?mb?ta este Înl?turat? de Sfinţii Apostoli la sinodul lor, cÎnd cre?tinii din iudei au Început s? cear? la cre?tinii din p?gÎni ca dÎnşii s? p?zeasc? tşierea ?mprejur şi legea lui Moise. Apostolii, adunÎndu-se ?mpreun?, au hot?r?t, zicÎnd: Pentru c? p?rutu-s-a Duhului SfÎnt şi nou?, s? nu vi se pun? nici o greutate În plus afar? de cele ce sÎnt necesare: s? v? ferişi de cele jertfite idolilor şi de sÎnge şi de (animale) sugrumate şi de desfr?u, de care p?zindu-v?, bine veşi face (Fapte 15, 28-29). Prin aceast? hot?r?re, Sfinţii Apostoli au Înl?turat nu numai tşierea ?mprejur, care era mai mare dec?t s?mb?ta, ci şi toat? legea ceremonial? a lui Moise, cu s?rb?torile, lunile noi, s?mbetele şi altele ale ei (Vezi Coloseni 2, 16-17; Galateni 5, 6; 6, 15).

De va cugeta cineva la cuvintele lui Hristos care a zis: S? nu socotişi c? am venit s? stric Legea sau proorocii, nu am venit s? stric, ci s? ?mplinesc (Matei 5, 17), va În?elege c? El a şinut şi s?mb?ta. La aceasta trebuie s? ?tim c? Hristos a şinut s?mb?ta pentru c? era iudeu dup? trup şi trebuia s? se supun? legii ceremoniale a lui Moise pÎn? la Înl?turarea acestei legi; pÎn? la Încheierea cu oamenii a Leg?turii noi din SÎngele Lui (Luca 22, 20), adic? pÎn? la vremea suferin?elor Lui şi a str?lucitei Sale Învieri, cÎnd a venit sf?rşitul Vechiului Testament, prezis Înc? de marele prooroc Ieremia (Ieremia 31, 31-32).

Atunci Hristos a stricat legea poruncilor cu dogmele Sale (Efeseni 4, 15). Pe temeiul c? Hristos a şinut s?mb?ta, nu putem susşine c? şi cre?tinii trebuie s-o cinsteasc?. Hristos, ca iudeu, pr?znuia s?rb?torile evreie?ti. Hristos, ca iudeu, a primit tşierea ?mprejur; sectanşii, Îns?, nu se taie ?mprejur. Pentru ce şi pÎn? cÎnd a cinstit Hristos s?mb?ta s-a l?murit mai sus.

Din textele aduse din SfÎnta Scriptur? nu se vede c? şi cre?tinii sÎnt datori s? pr?znuiasc? ziua s?mbetei. În ele se vorbe?te despre faptul c? Hristos a Înv??at pe evrei de obicei s?mb?ta În sinagogile lor, şi at?t. Înv??a Îns? s?mb?ta, fiindc? atunci se adunau evreii În sinagogile lor pentru rug?ciuni şi Hristos putea s? aib? ascult?tori.

Poate cineva ar zice c? Hristos spunea ucenicilor Sşi: Rugaşi-v? ca s? nu fie fuga voastr? iarna, nici s?mb?ta (Matei 24, 20) şi c? prin aceasta Hristos ar fi ar?tat sfin?enia s?mbetei. Trebuie s? În?elegem c? cuvintele acestea ale Domnului nu oblig? deloc pe cre?tini s? pr?znuiasc? s?mb?ta. Altfel, ar trebui s? cinstim şi s? serb?m şi iarna. Cuvintele acestea arat? numai apropiata d?r?mare a Ierusalimului şi greutatea pe care puteau s-o Îndure ucenicii lui Hristos, dac? aceast? d?r?mare s-ar Înt?mpla iarna pe nea?teptate, cÎnd ei ar fi putut s? moar? de frig pe drumuri curÎnd, pÎn? la patimile şi Învierea lui Hristos, cÎnd Înc? nu era pe deplin Înl?turat? s?mb?ta cea veche şi În vremea cÎnd era greu s? fugi din Ierusalim pentru c? s?mb?ta porşile oraşului se Închideau.

Iat?, deci, de unde se vede c? Hristos a Înl?turat s?mb?ta. C?ci Legea lui Moise a avut umbra bunăt?şilor viitoare, iar nu Însuşi chipul lucrurilor (Evrei 10, 1). Pentru aceasta Hristos-Mesia, venind şi Îndeplinind toat? Legea (Matei 5, 17) şi poruncile Vechiului Testament (Ioan 15, 10), El Însuşi a completat unele din ele şi pe altele le-a schimbat. În general, a Înl?turat legea poruncilor prin Înv???tura Sa (Efeseni 2, 15), iar s?mb?ta cu totul a Înl?turat-o prin cuvÎnt şi prin fapte. A?a, de pild?, El Însuşi a c?lcat-o, vindecÎnd s?mb?ta bolnavii şi pe cel cu mÎna uscat? (Matei 12, 10-13), pe sl?bÎnogul din Evanghelia de ast?zi (Ioan 5, 5-16), şi pe orbul din na?tere, f?cÎnd s?mb?ta pentru el tin? (Ioan 9, 1-16).

Toate acestea erau oprite de Legea Veche s? se fac? s?mb?ta (Ieşirea 20, 10-13; Numeri 16, 32-36). C?lcÎnd s?mb?ta, Hristos impunea şi altora s? o calce. VindecÎnd pe sl?bÎnogul s?mb?ta, Iisus şi spunea: Scoal?-te, ia-şi patul t?u şi umbl?. şi Îndat? s-a f?cut sÎn?tos omul, şi-a luat patul şi umbla şi era acea zi s?mb?ta.

S?mb?ta evreiasc? este numit? de SfÎntul Apostol Pavel «umbr?», adic? ceva ce nu Înseamn? nimic, f?r? nici un folos, pentru c?, cuvÎntul «umbr?» În SfÎnta Scriptur?, cÎnd se vorbe?te despre Vechiul Testament, Înseamn? ceea ce e destinat spre Înl?turare (Evrei 10-1, 4-5, 13).

Iubişi credincioşi,

Întruc?t unii din cre?tini s-au rupt de Biserica lui Hristos şi cinstesc sabatul Legii vechi, În loc de Duminică, ziua Învierii lui Hristos, am c?utat s? v? explic la Evanghelia de ast?zi ce Însemn?tate a avut sabatul iudaic, c?t a fost respectat, cÎnd şi de ce a fost schimbat cu ziua Duminicii de Însuşi Hristos şi Sfinţii Sşi Apostoli.

Noi, fiii Bisericii Ortodoxe, dac? vrem s? ne mÎntuim, sÎntem datori s? ascult?m de ea. S? ?mplinim cu sfin?enie poruncile Domnului din SfÎnta Evanghelie, şi s? nu urm?m sfaturile credincioşilor r?zvr?tişi, care s-au lep?dat de Biseric?, de sfÎnta Duminică, de bucuria Învierii, de preoşi, de cruce şi de sfintele icoane şi cinstesc s?mb?ta ca zi de odihn?. S? r?mÎnem În casa Domnului şi În mÎntuitoarea bucurie a Învierii lui Hristos. C?ci mai mare este ziua Învierii dec?t ziua odihnei.

Aici În Biseric? se afl? lacul Vitezda, adic? Taina Botezului prin care ne facem fii ai lui Dumnezeu dup? har, nou n?scuşi. Aici se afl? apa cea t?m?duitoare de boli, adic? Taina Spovedaniei, a pocşin?ei cu lacrimi, prin care ne vindec?m sufletul de rÎnile p?catelor. Aici se s?v?r?e?te Taina SfÎntului Maslu, prin care mulşi bolnavi se vindec? şi se u?ureaz?. S? nu spunem «c? nu avem om s? ne arunce» În apa aceasta t?m?duitoare. Preoşii Bisericii sÎnt cei ce ne boteaz?, ne dezleag? de p?cate, se roag? pentru mÎntuirea noastr? şi ne conduc pe calea mÎntuirii.

S? cinstim cu vrednicie, cu rug?ciuni şi fapte bune sfÎnta zi a Duminicii ca s? auzim şi noi cuvÎntul cel mÎntuitor al lui Hristos: «Iat? te-ai f?cut sÎn?tos, de acum s? nu mai gre?e?ti ca s? nu-şi fie şie ceva mai r?u». Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.