versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Predica duminicii a 2-a dup? Rusalii

Despre chemarea lui Dumnezeu. Venişi dup? Mine şi v? voi face pescari de oameni (Matei 4, 19) Iubişi credincioşi, ast?zi, cÎnd SfÎnta Evanghelie vorbe?te de chemarea celor dintşi ucenici ai lui Hristos, am socotit de cuviin?? s? vorbesc despre chemarea lui Dumnezeu adresat? oamenilor.

S? ?tişi c? chemarea lui Dumnezeu este de multe feluri şi cu multe planuri dumnezeieşti. Uneori Dumnezeu cheam? la sine pe toşi cÎnd zice: Întoarceşi-v? către Mine şi veşi fi mÎntuişi, voi cei ce locuişi cele mai Îndep?rtate meleaguri ale pămîntului. Eu sÎnt Dumnezeu tare şi nu este altul (Isaia 45, 22). În alt loc zice: Venişi la Mine toşi cei ostenişi şi ?mpov?raşi şi Eu v? voi odihni pe voi (Matei 11, 28). Iar?şi vedem c? chemarea lui Dumnezeu este adresat? mai ales celor p?c?toşi, dup? cuvÎntul care zice: N-am venit s? chem pe drepşi, ci pe p?c?toşi la pocşin?? (Marcu 2, 17; Luca 5, 32).

Mijloacele prin care Dumnezeu cheam? pe oameni la mÎntuire sÎnt felurite. Chemarea dumnezeiasc? cea mai mare şi mai aleas? s-a f?cut prin Iisus Hristos, dup? cum a proorocit Isaia, zicÎnd: Neamurile care nu Te ?tiau pe Tine Te vor chema şi popoarele care nu Te cuno?teau la Tine vor alerga (Isaia 55, 5). Sau cÎnd zice: Iar Eu, cÎnd M? voi În?l?a de pe pămînt, şi voi trage pe toşi la Mine (Ioan 12, 32). Zice şi marele Apostol Pavel: Prin Care am luat har şi apostolie, ca s? aduc, În numele S?u, la ascultarea credin?ei, toate neamurile, Între care sÎnteşi chemaşi şi voi ai lui Iisus Hristos (Romani 1, 5-6). Chemarea oamenilor la mÎntuire se face prin Duhul SfÎnt cu mult? r?bdare, dup? m?rturia care zice: şi Tu i-ai Îng?duit pe ei ani mulşi şi le-ai de?teptat luarea-aminte prin Duhul T?u şi prin proorocii Tşi, dar ei nu şi-au plecat urechea (Neemia 9, 30).

Dumnezeu cheam? pe oameni la pocşin?? şi prin prezen?a zidirilor Sale c?ci zice: Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mşinilor Lui o veste?te t?ria (Psalm 18, 1).

Mulşi oameni În?elepşişi de Dumnezeu, v?zÎnd frumuse?ea şi armonia minunat? a zidirilor, au ajuns la cunoa?terea Ziditorului a toate, c?ci Întreaga creaşie m?rturise?te c? este opera mşinilor lui. Aceasta o spune şi SfÎntul Apostol Pavel zicÎnd: Cele nev?zute ale Lui se v?d de la facerea lumii, În?elegÎndu-se din f?pturi, adic? veÎnica Lui putere şi dumnezeire, a?a ca ei s? fie f?r? cuvÎnt de ap?rare (Romani 1, 20). Iar Solomon zice: C?ci din m?rimea şi frumuse?ea f?pturilor poşi s? cuno?ti bine, socotindu-te, pe Cel ce le-a zidit (În?elepciunea lui Solomon 13, 5).

Este Înc? o chemare a lui Dumnezeu dup? alegere, cum spune SfÎntul Pavel: Pe care i-a hot?r?t mai Înainte, pe ace?tia i-a şi chemat şi pe care i-a chemat, pe ace?tia i-a şi Îndreptat; iar pe care i-a Îndreptat, pe ace?tia i-a şi preasl?vit (Romani 8, 30). Dar s? nu În?elegem greşit, c? Dumnezeu pe care mai Înainte i-a hot?r?t pe ace?tia i-a chemat şi i-a Îndreptat. Aceast? chemare dup? alegere nu o face Dumnezeu f?r? voia omului. El fiind Atot?tiutor şi cunosc?tor de inimi, cheam? pe aceia care sÎnt vrednici de chemare, adic? pe acei pe care mai Înainte şi vede c? vor voi s?-I urmeze şi s? fac? poruncile Lui, pentru c? Dumnezeu nu mÎntuie?te pe om f?r? de om, f?r? voin?a lui. Dumnezeu voie?te, ca toşi oamenii s? se mÎntuiasc? şi la cuno?tin?a adev?rului s? vin? (I Timotei 2, 4).

Harul lui Dumnezeu nu sile?te pe nimeni. Oamenii au libertatea s?-l primeasc? şi s? conlucreze cu Harul sau s?-l resping?. Cei dintşi se mÎntuiesc, ceilalţi nu. Auzi ce zice: Iat? stau la u?? şi bat. De va auzi cineva glasul Meu şi va deschide u?a, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine (Apocalipsa 3, 20). A?adar, s? În?elegem c? deşi oamenii nu se pot mÎntui singuri, ci prin Har, totuşi mÎntuirea lor at?rn? de libertatea lor, ca s? lase s? p?trund? Harul lui Dumnezeu Întru ei sau nu, şi s? se mÎntuiasc? sau nu. Deci, s? se ?tie clar c? Dumnezeu mÎntuie?te sau osÎnde?te pe oameni, dup? faptele lor (Psalm 61, 11; În?elepciunea lui Isus Sirah 35, 22; II Regi 3, 39; Iona 4, 11; Pilde 24, 12; Ieremia 32, 19; Iezechiel 33, 20; Romani 2, 6). Vederea de mai Înainte a lui Dumnezeu nu Înr?ure?te libertatea oamenilor.

Am Însemnat aceasta aici pentru a ?ti c? chemarea şi alegerea oamenilor spre mÎntuire, nu se face de Dumnezeu f?r? voia lor, dup? cum afirm? unii. Marele Apostol Pavel ne spune: Rugaşi-v? s? fişi vrednici de chemarea voastr? (II Tesaloniceni 1, 11) Cu alte cuvinte ne spune s? nu fim nep?s?tori fa?? de chemarea lui Dumnezeu, ci s? unim voia noastr? cu voia Lui şi s? lucr?m cu fric? şi cutremur la mÎntuirea noastr?, precum ne Înva?? acelaşi mare Apostol (Filipeni 2, 12; I Corinteni 15, 10; Matei 5, 17).

Dar la ce cheam? Dumnezeu? La aceast? Întrebare vom r?spunde cu cuvintele dumnezeieştii Scripturi. Dumnezeu ne cheam? la pocşin?? (Matei 9, 13; Marcu 2, 17; Luca 5, 31-32); Dumnezeu ne cheam? la ?mp?care cu El (Isaia 27, 5; II Corinteni 5, 20); Dumnezeu ne cheam? la sfin?enie (Romani 1, 7; I Corinteni 1, 2; I Tesaloniceni 4, 7; I Petru 1, 15); Dumnezeu ne cheam? de la Întuneric la lumin? (Fapte 26, 18; I Petru 2, 9); Dumnezeu ne cheam? din moarte la via?? (Ioan 5, 24); Dumnezeu ne cheam? la pace (I Corinteni 7, 15; Coloseni 3, 15); Dumnezeu ne cheam? la cuminecarea cu Hristos (I Corinteni 1, 9); Dumnezeu ne cheam? la slava cea veÎnic? a lui Hristos (Romani 8, 29-30; II Tesaloniceni 2, 14); Dumnezeu ne cheam? la mÎntuirea de veci (Evrei 9, 15) Dumnezeu ne cheam? la ?mp?r?şia şi slava Lui (I Tesaloniceni 2, 12); Dumnezeu ne cheam? la via?a cea veÎnic? (I Timotei 6, 12).

Iat?, iubişi credincioşi, la c?te fericiri şi bunăt?şi veÎnice ne cheam? pe noi Bunul nostru Dumnezeu. Oare c?t? datorie avem noi p?c?toşii, a-L iubi şi a-L asculta pentru a dobÎndi at?tea nenum?rate bunăt?şi şi fericiri, la care El ne cheam? din a lui nem?rginit? mil? şi bunătate f?r? de asemÎnare!

În cele ce urmeaz? s? vedem ce rele şi a?teapt? pe acei care resping chemarea lui Dumnezeu. Cei care resping chemarea lui Dumnezeu se dep?rteaz? de harul Lui (Iezechiel 3, 27; 12, 2-5; Matei 10, 14; Luca 9, 5; 10, 10-14). Cei ce resping chemarea lui Dumnezeu ajung la orbire duhovniceasc? (Fapte 28, 24-27; Romani 1, 21; 11, 7-10). Cei ce nu ascult? şi resping chemarea lui Dumnezeu ajung la r?t?cire (Isaia 66, 4; II Tesaloniceni 2, 10-11). Cei ce resping chemarea lui Dumnezeu se vor pedepsi vremelnic (Isaia 65, 12; Ieremia 6, 16); cei ce resping chemarea lui Dumnezeu ajung la dep?rtare de El (Romani 1, 24; 1, 32).

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici v-am vorbit despre chemarea, În general, pe care o face Dumnezeu către tot omul, c?ci nu este om care s? nu aib? pe pămînt o chemare dumnezeiasc?. Îns?şi na?terea noastr? trupeasc?, adic? chemarea din neexisten?? la via?? este o chemare a lui Dumnezeu, c?ci nimeni nu se na?te f?r? voia şi pronia Lui. Apoi fiecare om este chemat sau rÎnduit de sus s? aib? un rol, o menire În via?a aceasta. Unul este chemat s? fie tat? sau mam? de copii. Altul este chemat s? lucreze cu mşinile sau cu mintea, s? Îngrijeasc? pe bolnavi, s? Înve?e şi s? educe pe oameni, s? conduc? popoare, s? fac? opere de binefacere, s? slujeasc? Într-un fel societatea În care trşie?te.

Pe lÎng? aceast? chemare fireasc?, Dumnezeu adreseaz? fiec?rui om şi o chemare duhovniceasc?, de a c?rei ?mplinire sau respingere depinde mÎntuirea sau osÎnda noastr?. Astfel Dumnezeu ne cheam? la credin??, la pocşin??, la rug?ciune, la ?mplinirea faptelor bune, la o adev?rat? trşire În Hristos, adic? la sfin?enie şi des?v?rşire, dup? cuvÎntul SfÎntului Duh care zice:Fişi sfinţi, precum şi Eu sÎnt sfÎnt! Fişi sfinţi, c? Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sÎnt sfÎnt (Levitic 19, 2; 11, 44).

Dar Dumnezeu cheam? pe unii oameni cu via?? sfÎnt? la ?mplinirea unei misiuni dumnezeieşti speciale, mult mai Înalte pe pămînt. A?a au fost chemaşi şi aleşi În Vechiul Testament regii şi profeşii, iar În Noul Testament apostolii, episcopii, preoşii, mucenicii şi toşi sfinţii.

În SfÎnta Evanghelie de ast?zi ni se vorbe?te despre chemarea primilor patru apostoli. Pe cÎnd umbla Iisus pe lÎng? Marea Galileei a v?zut doi fraşi, pe Simon ce se nume?te Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja În mare, c?ci erau pescari. şi le-a zis: Venişi dup? Mine şi v? voi face pescari de oameni. Iar ei, Îndat? l?sÎnd mrejele au mers dup? El. De acolo mergÎnd mai departe, a v?zut alţi doi fraşi pe Iacob al lui Zevedeu, şi pe Ioan fratele lui, În corabie cu Zevedeu, tat?l lor, dregÎndu-şi mrejele şi i-a chemat. Iar ei, Îndat? l?sÎnd corabia şi pe tat?l lor, au mers dup? El (Matei 4, 18-22).

Erau multe cor?bii cu pescari galileeni pe mare, dar Hristos MÎntuitorul lumii numai pe unii i-a chemat la Sine, pentru aceast? chemare şi misiune dumnezeiasc?, de a-I fi martori ai Învierii, apostoli şi propov?duitori ai Sfintei Evanghelii pÎn? la marginile pămîntului.

I-a chemat dintr-o corabie pesc?reasc? În alt? corabie, duhovniceasc?. Din corabia grijilor pămînte?ti, În corabia Duhului SfÎnt, care este Biserica pe care avea s-o Întemeieze Hristos. PÎn? la aceast? chemare, cei patru ucenici ?şi ?mplineau chemarea cea dintşi, lucrÎnd cu mşinile lor ca s? trşiasc?. Acum Îns? au fost chemaşi şi aleşi de Fiul lui Dumnezeu ca s? fie pescari ai lumii, «vÎn?tori de oameni», vestitori ai Sfintei Evanghelii, Întemeitori ai Bisericii lui Hristos pe pămînt. Aceasta este o chemare cu totul dumnezeiasc?, rÎnduit? la anumite vremi şi adresat? numai celor sfinţi şi aleşi, pentru a conlucra prin harul Duhului SfÎnt la descoperirea voii lui Dumnezeu şi la mÎntuirea oamenilor.

N-a chemat Hristos la apostolat, nici oameni bogaşi, nici Înv??aşi, nici cunoscuşi şi cinstişi. A chemat pescari, oameni s?raci şi f?r? Înv???tur?, oameni smerişi şi curaşi la suflet, ca s? smereasc? pe cei mÎndri, s? mustre pe cei necredincioşi şi s? ridice pe cei c?zuşi În Întunericul necuno?tin?ei de Dumnezeu. I-a chemat Hristos la sine goi, cerÎndu-le s? se lepede de cele pămînte?ti, de avere, de rude, de prieteni, de trufia acestei vieşi şi s?-I fie ucenici, apostoli, m?rturisitori şi ?mpreun? lucr?tori la Înnoirea lumii. A chemat Hristos pe cei mai smerişi şi curaşi la suflet, dezbr?caşi de toate grijile trec?toare, ca s?-i poat? fi ucenici credincioşi gata s?-şi dea via?a pentru El.

Vedeşi pe cine cheam? şi alege Hristos? Vedeşi ce fel de chemare le face şi ce le promite? V? voi face vÎn?tori de oameni! Nu le promite averi şi cinste pe pămînt. Ci, dimpotriv?, le spune cu alt prilej c? veşi fi ur?şi de toşi oamenii pentru numele Meu.Iar cei patru ucenici galileeni nu se tem, nu se ?mpotrivesc Duhului SfÎnt, nici nu se duc mai Întşi la ai lor s?-şi ia r?mas bun, ciÎndat?, l?sÎnd corabia şi pe tat?l lor, au mers dup? El (Matei 4, 22). Vedeşi ascultare f?r? condişii? Vedeşi credin?? simpl? şi curat? la cei de jos? Vedeşi lep?dare de sine la apostoli? P?r?sesc hot?r?şi toate şi intr? cu curaj În ?coala lui Hristos, cea mai Înalt? ?coal? din toat? lumea şi din toate timpurile.

Aici aveau s? Înve?e Petru şi Andrei, Iacob şi Ioan şi ceilalţi ucenici, episcopi şi preoşi, tainele credin?ei În Dumnezeu, puterea rug?ciunii, adÎncul smereniei, t?ria blÎndeşii, În?elepciunea Duhului, r?vna apostoliei şi Îndr?zneala m?rturisirii evangheliei lui Hristos. Aici aveau s? Înve?e cea mai Înalt? teologie a Duhului SfÎnt şi me?te?ugul vÎn?rii sufletelor omene?ti. C?ci nimic nu este mai greu dec?t s? c??tigi suflete pentru ?mp?r?şia cerurilor. Nimic nu este mai greu pentru slujitorii Bisericii lui Hristos, dec?t s? transforme sufletele oamenilor. Adic? s? fac? din rşi, buni; din necredincioşi cre?tini adev?raşi; din desfrÎnaşi şi beşivi, oameni pocşişi; din pescari, ucenici şi din fricoşi, m?rturisitori şi mucenici.

Apoi vedeşi c? apostolii şi slujitorii Evangheliei nu se cheam? şi nu se aleg singuri. Ci Domnul şi cheam?, şi alege, şi Înva??, şi Înt?re?te sufl? peste ei Duhul SfÎnt şi numai dup? aceea şi trimite s? vesteasc? cuvÎntul mÎntuirii În toat? lumea. F?r? o asemenea chemare, f?r? vocaşie pentru preoşie, f?r? o via?? sfÎnt?, curat? şi pl?cut? lui Dumnezeu, nimeni s? nu Îndr?zneasc? s? intre În preoşie şi s? slujeasc? cele sfinte În biseric?, cu nevrednicie, ca nu cumva şi pe sine s? se osÎndeasc? şi pe credincioşi s?-i sminteasc? şi s?-i piard?. Iar chemarea pentru preoşie o poate descoperi numai duhovnicul În scaunul de spovedanie.

Din Evanghelia de ast?zi vedem c? nici predicatorii sectelor şi a tot felul de grup?ri religioase nu au chemare şi o alegere special?. C?ci nimeni nu i-a chemat, nimeni nu i-a sfinţit suflÎnd peste ei harul Duhului SfÎnt, nimeni nu i-a trimis În lume s? predice dup? mintea lor Evanghelia mÎntuirii. De aceea, nu trebuie s? ascult?m dec?t de adev?raşii preoşi şi slujitori ai Bisericii lui Hristos, care sÎnt urmaşii direcşi ai Sfinţilor Apostoli, prin hirotonie canonic?, adic? prin punerea mşinilor episcopilor şi rÎnduişi ca preoşi În satele şi bisericile ortodoxe.

Iubişi credincioşi,

Dac? toşi avem o chemare şi o misiune de la Dumnezeu pe pămînt, s? vedem ce chemare anume avem fiecare dintre noi şi dac? ne-o ?mplinim cum trebuie cu adev?rat. Cei mai mulşi credincioşi sÎnteşi c?s?torişi şi aveşi familie şi copii. V? ?mplinişi cum se cuvine datoria de cre?tini ortodocşi şi cea de p?rinşi? Venişi regulat În s?rb?tori la biseric?? V? rugaşi acas? cu copiii dumneavoastr?? V? spovedişi regulat În sfintele posturi? Iertaşi pe cei ce v-au sup?rat? Aveşi smerenie, credin?? tare În Dumnezeu şi r?bdare În necazurile vieşii? V? ?mplinişi datoria de soşi, n?scÎnd copii, a?a cum aşi f?g?duit-o la cununie, nu şi ucideşi? V? cre?teşi copiii În fric? de Dumnezeu, sau şi l?saşi de capul lor?

Iat? c?te Întreb?ri se pun celor c?s?torişi, de la care Dumnezeu a?teapt? tot at?tea r?spunsuri. La fel şi cei nec?s?torişi, v?duvele şi b?trÎnii sÎnt Întrebaşi de Hristos dac? merg regulat la biseric?, dac? duc via?? curat?, dac? se roag? şi citesc c?rşi sfinte, dac? se spovedesc şi se ?mp?rt??esc cu Trupul şi SÎngele Domnului.

Ast?zi, mai mult ca oricÎnd, ne cheam? Hristos la pocşin??, la biseric?, la faptele bune care ne aduc bucuria mÎntuirii. Fiecare dintre noi s? ne deschidem inima, pentru Dumnezeu, pentru Evanghelie, pentru o via?? cre?tineasc? mai Înalt?, mai curat?, c?t mai sfÎnt?. Apoi s? ne cercet?m dac? am f?cut, sau nu, m?car o parte din sfintele noastre datorii cre?tine?ti, dac? ne-am ?mplinit menirea pentru care am fost creaşi.

S? rug?m pe MÎntuitorul s? ne lumineze şi s? ne ajute a ne ?mplini cu sfin?enie marea noastr? chemare de cre?tini şi fii ai Bisericii lui Hristos. Amin.

(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.