verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Slujirea preoților militari

Slujirea preoților militari

14 noiembrie 2016

Luni, 14 noiembrie, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, în incinta Centrului de Cultură şi Istorie Militară din mun. Chișinău s-a desfășurat conferința pastoral-misionară – „Slujirea preoților militari”. Pentru activitatea pastoral-misionară în Instituțiile de Forță, militare și penitenciare, din partea Episcopiei noastre au fost binecuvântați următorii preoți: protoiereu Pavel Petrov pentru municipiul Bălți; protoiereu Oleg Fistican pentru raionul Fălești; protoiereu Victor Guleac pentru raionul Glodeni; protoiereu Maxim Guzun... 

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

12 noiembrie 2016

Daca vezi vreun evadat ca-ti bate copilul, te mânii si te repezi ca o fiara asupra lui, dar stai linistit si nu faci nimic, dacă în fiecare zi vezi demonii atacându-l si împingându-l la pacate. Stai si nu-l scapi din ghearele lor. Daca copilul ti-e cumva posedat, alergi la toti sfintii si tulburi linistea si celor ce pustnicesc prin vârfuri de munti, ca sa-l scapi de nebunie. Dar, desi vezi cum în fiecare zi îl tulbura pacatul, care este cel mai îngrozitor demon, nu faci nimic. Si chiar sa fie cineva posedat de un demon, nu este deloc îngrozitor, pentru ca demonul nu poate cu nici un... 

Întrunirea  profesorilor de Religie din Sîngerei

Întrunirea profesorilor de Religie din Sîngerei

11 noiembrie 2016

“Pentru o educație creștinească corectă sunt necesare trei lucruri: puține cuvinte, multe exemple și mai multă rugăciune” (sf. Paisie Aghioritul). Joi, 10 noiembrie 2016, la gimnaziul ,,Iurie Boghiu” din satul Flămînzeni, raionul Sîngerei, s-a desfășurat atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie cu genericul ,,Acces, relevanță, calitate în educație – competențe pentru viitor”. Seminarul a început cu prezentarea instituției de către doamna Cumpătă Lilia, directorul gimnaziului, apoi a urmat lecția publică la clasa II-a, cu subiectul: ,,Minunea... 

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

5 noiembrie 2016

Prin această pildă, Hristos voieşte să ne înveţe următoarele: Era un om bogat, zice El, care trăia în multe desfrânări, şi totuşi nu suferise nici o nenorocire, ci, dimpotrivă, îi curgeau toate bunurile ca un râu. Că pe el nu l-a ajuns nici o întâmplare rea, neaşteptată, că n-a avut nici o pricină de descurajare şi nici o neîndemânare în viaţă, aceasta arată Domnul prin cuvintele: „veselindu-se în toate zilele luminat”. Iar că el trăia în păcate, se vede din sfârşitul ce l-a ajuns, şi încă mai dinainte, din dispreţul său către săraci. Căci el n-a... 

Predica duminicii a 2-a dup? Rusalii

Despre chemarea lui Dumnezeu. Venişi dup? Mine şi v? voi face pescari de oameni (Matei 4, 19) Iubişi credincioşi, ast?zi, cÎnd SfÎnta Evanghelie vorbe?te de chemarea celor dintşi ucenici ai lui Hristos, am socotit de cuviin?? s? vorbesc despre chemarea lui Dumnezeu adresat? oamenilor.

S? ?tişi c? chemarea lui Dumnezeu este de multe feluri şi cu multe planuri dumnezeieşti. Uneori Dumnezeu cheam? la sine pe toşi cÎnd zice: Întoarceşi-v? către Mine şi veşi fi mÎntuişi, voi cei ce locuişi cele mai Îndep?rtate meleaguri ale pămîntului. Eu sÎnt Dumnezeu tare şi nu este altul (Isaia 45, 22). În alt loc zice: Venişi la Mine toşi cei ostenişi şi ?mpov?raşi şi Eu v? voi odihni pe voi (Matei 11, 28). Iar?şi vedem c? chemarea lui Dumnezeu este adresat? mai ales celor p?c?toşi, dup? cuvÎntul care zice: N-am venit s? chem pe drepşi, ci pe p?c?toşi la pocşin?? (Marcu 2, 17; Luca 5, 32).

Mijloacele prin care Dumnezeu cheam? pe oameni la mÎntuire sÎnt felurite. Chemarea dumnezeiasc? cea mai mare şi mai aleas? s-a f?cut prin Iisus Hristos, dup? cum a proorocit Isaia, zicÎnd: Neamurile care nu Te ?tiau pe Tine Te vor chema şi popoarele care nu Te cuno?teau la Tine vor alerga (Isaia 55, 5). Sau cÎnd zice: Iar Eu, cÎnd M? voi În?l?a de pe pămînt, şi voi trage pe toşi la Mine (Ioan 12, 32). Zice şi marele Apostol Pavel: Prin Care am luat har şi apostolie, ca s? aduc, În numele S?u, la ascultarea credin?ei, toate neamurile, Între care sÎnteşi chemaşi şi voi ai lui Iisus Hristos (Romani 1, 5-6). Chemarea oamenilor la mÎntuire se face prin Duhul SfÎnt cu mult? r?bdare, dup? m?rturia care zice: şi Tu i-ai Îng?duit pe ei ani mulşi şi le-ai de?teptat luarea-aminte prin Duhul T?u şi prin proorocii Tşi, dar ei nu şi-au plecat urechea (Neemia 9, 30).

Dumnezeu cheam? pe oameni la pocşin?? şi prin prezen?a zidirilor Sale c?ci zice: Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mşinilor Lui o veste?te t?ria (Psalm 18, 1).

Mulşi oameni În?elepşişi de Dumnezeu, v?zÎnd frumuse?ea şi armonia minunat? a zidirilor, au ajuns la cunoa?terea Ziditorului a toate, c?ci Întreaga creaşie m?rturise?te c? este opera mşinilor lui. Aceasta o spune şi SfÎntul Apostol Pavel zicÎnd: Cele nev?zute ale Lui se v?d de la facerea lumii, În?elegÎndu-se din f?pturi, adic? veÎnica Lui putere şi dumnezeire, a?a ca ei s? fie f?r? cuvÎnt de ap?rare (Romani 1, 20). Iar Solomon zice: C?ci din m?rimea şi frumuse?ea f?pturilor poşi s? cuno?ti bine, socotindu-te, pe Cel ce le-a zidit (În?elepciunea lui Solomon 13, 5).

Este Înc? o chemare a lui Dumnezeu dup? alegere, cum spune SfÎntul Pavel: Pe care i-a hot?r?t mai Înainte, pe ace?tia i-a şi chemat şi pe care i-a chemat, pe ace?tia i-a şi Îndreptat; iar pe care i-a Îndreptat, pe ace?tia i-a şi preasl?vit (Romani 8, 30). Dar s? nu În?elegem greşit, c? Dumnezeu pe care mai Înainte i-a hot?r?t pe ace?tia i-a chemat şi i-a Îndreptat. Aceast? chemare dup? alegere nu o face Dumnezeu f?r? voia omului. El fiind Atot?tiutor şi cunosc?tor de inimi, cheam? pe aceia care sÎnt vrednici de chemare, adic? pe acei pe care mai Înainte şi vede c? vor voi s?-I urmeze şi s? fac? poruncile Lui, pentru c? Dumnezeu nu mÎntuie?te pe om f?r? de om, f?r? voin?a lui. Dumnezeu voie?te, ca toşi oamenii s? se mÎntuiasc? şi la cuno?tin?a adev?rului s? vin? (I Timotei 2, 4).

Harul lui Dumnezeu nu sile?te pe nimeni. Oamenii au libertatea s?-l primeasc? şi s? conlucreze cu Harul sau s?-l resping?. Cei dintşi se mÎntuiesc, ceilalţi nu. Auzi ce zice: Iat? stau la u?? şi bat. De va auzi cineva glasul Meu şi va deschide u?a, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine (Apocalipsa 3, 20). A?adar, s? În?elegem c? deşi oamenii nu se pot mÎntui singuri, ci prin Har, totuşi mÎntuirea lor at?rn? de libertatea lor, ca s? lase s? p?trund? Harul lui Dumnezeu Întru ei sau nu, şi s? se mÎntuiasc? sau nu. Deci, s? se ?tie clar c? Dumnezeu mÎntuie?te sau osÎnde?te pe oameni, dup? faptele lor (Psalm 61, 11; În?elepciunea lui Isus Sirah 35, 22; II Regi 3, 39; Iona 4, 11; Pilde 24, 12; Ieremia 32, 19; Iezechiel 33, 20; Romani 2, 6). Vederea de mai Înainte a lui Dumnezeu nu Înr?ure?te libertatea oamenilor.

Am Însemnat aceasta aici pentru a ?ti c? chemarea şi alegerea oamenilor spre mÎntuire, nu se face de Dumnezeu f?r? voia lor, dup? cum afirm? unii. Marele Apostol Pavel ne spune: Rugaşi-v? s? fişi vrednici de chemarea voastr? (II Tesaloniceni 1, 11) Cu alte cuvinte ne spune s? nu fim nep?s?tori fa?? de chemarea lui Dumnezeu, ci s? unim voia noastr? cu voia Lui şi s? lucr?m cu fric? şi cutremur la mÎntuirea noastr?, precum ne Înva?? acelaşi mare Apostol (Filipeni 2, 12; I Corinteni 15, 10; Matei 5, 17).

Dar la ce cheam? Dumnezeu? La aceast? Întrebare vom r?spunde cu cuvintele dumnezeieştii Scripturi. Dumnezeu ne cheam? la pocşin?? (Matei 9, 13; Marcu 2, 17; Luca 5, 31-32); Dumnezeu ne cheam? la ?mp?care cu El (Isaia 27, 5; II Corinteni 5, 20); Dumnezeu ne cheam? la sfin?enie (Romani 1, 7; I Corinteni 1, 2; I Tesaloniceni 4, 7; I Petru 1, 15); Dumnezeu ne cheam? de la Întuneric la lumin? (Fapte 26, 18; I Petru 2, 9); Dumnezeu ne cheam? din moarte la via?? (Ioan 5, 24); Dumnezeu ne cheam? la pace (I Corinteni 7, 15; Coloseni 3, 15); Dumnezeu ne cheam? la cuminecarea cu Hristos (I Corinteni 1, 9); Dumnezeu ne cheam? la slava cea veÎnic? a lui Hristos (Romani 8, 29-30; II Tesaloniceni 2, 14); Dumnezeu ne cheam? la mÎntuirea de veci (Evrei 9, 15) Dumnezeu ne cheam? la ?mp?r?şia şi slava Lui (I Tesaloniceni 2, 12); Dumnezeu ne cheam? la via?a cea veÎnic? (I Timotei 6, 12).

Iat?, iubişi credincioşi, la c?te fericiri şi bunăt?şi veÎnice ne cheam? pe noi Bunul nostru Dumnezeu. Oare c?t? datorie avem noi p?c?toşii, a-L iubi şi a-L asculta pentru a dobÎndi at?tea nenum?rate bunăt?şi şi fericiri, la care El ne cheam? din a lui nem?rginit? mil? şi bunătate f?r? de asemÎnare!

În cele ce urmeaz? s? vedem ce rele şi a?teapt? pe acei care resping chemarea lui Dumnezeu. Cei care resping chemarea lui Dumnezeu se dep?rteaz? de harul Lui (Iezechiel 3, 27; 12, 2-5; Matei 10, 14; Luca 9, 5; 10, 10-14). Cei ce resping chemarea lui Dumnezeu ajung la orbire duhovniceasc? (Fapte 28, 24-27; Romani 1, 21; 11, 7-10). Cei ce nu ascult? şi resping chemarea lui Dumnezeu ajung la r?t?cire (Isaia 66, 4; II Tesaloniceni 2, 10-11). Cei ce resping chemarea lui Dumnezeu se vor pedepsi vremelnic (Isaia 65, 12; Ieremia 6, 16); cei ce resping chemarea lui Dumnezeu ajung la dep?rtare de El (Romani 1, 24; 1, 32).

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici v-am vorbit despre chemarea, În general, pe care o face Dumnezeu către tot omul, c?ci nu este om care s? nu aib? pe pămînt o chemare dumnezeiasc?. Îns?şi na?terea noastr? trupeasc?, adic? chemarea din neexisten?? la via?? este o chemare a lui Dumnezeu, c?ci nimeni nu se na?te f?r? voia şi pronia Lui. Apoi fiecare om este chemat sau rÎnduit de sus s? aib? un rol, o menire În via?a aceasta. Unul este chemat s? fie tat? sau mam? de copii. Altul este chemat s? lucreze cu mşinile sau cu mintea, s? Îngrijeasc? pe bolnavi, s? Înve?e şi s? educe pe oameni, s? conduc? popoare, s? fac? opere de binefacere, s? slujeasc? Într-un fel societatea În care trşie?te.

Pe lÎng? aceast? chemare fireasc?, Dumnezeu adreseaz? fiec?rui om şi o chemare duhovniceasc?, de a c?rei ?mplinire sau respingere depinde mÎntuirea sau osÎnda noastr?. Astfel Dumnezeu ne cheam? la credin??, la pocşin??, la rug?ciune, la ?mplinirea faptelor bune, la o adev?rat? trşire În Hristos, adic? la sfin?enie şi des?v?rşire, dup? cuvÎntul SfÎntului Duh care zice:Fişi sfinţi, precum şi Eu sÎnt sfÎnt! Fişi sfinţi, c? Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sÎnt sfÎnt (Levitic 19, 2; 11, 44).

Dar Dumnezeu cheam? pe unii oameni cu via?? sfÎnt? la ?mplinirea unei misiuni dumnezeieşti speciale, mult mai Înalte pe pămînt. A?a au fost chemaşi şi aleşi În Vechiul Testament regii şi profeşii, iar În Noul Testament apostolii, episcopii, preoşii, mucenicii şi toşi sfinţii.

În SfÎnta Evanghelie de ast?zi ni se vorbe?te despre chemarea primilor patru apostoli. Pe cÎnd umbla Iisus pe lÎng? Marea Galileei a v?zut doi fraşi, pe Simon ce se nume?te Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja În mare, c?ci erau pescari. şi le-a zis: Venişi dup? Mine şi v? voi face pescari de oameni. Iar ei, Îndat? l?sÎnd mrejele au mers dup? El. De acolo mergÎnd mai departe, a v?zut alţi doi fraşi pe Iacob al lui Zevedeu, şi pe Ioan fratele lui, În corabie cu Zevedeu, tat?l lor, dregÎndu-şi mrejele şi i-a chemat. Iar ei, Îndat? l?sÎnd corabia şi pe tat?l lor, au mers dup? El (Matei 4, 18-22).

Erau multe cor?bii cu pescari galileeni pe mare, dar Hristos MÎntuitorul lumii numai pe unii i-a chemat la Sine, pentru aceast? chemare şi misiune dumnezeiasc?, de a-I fi martori ai Învierii, apostoli şi propov?duitori ai Sfintei Evanghelii pÎn? la marginile pămîntului.

I-a chemat dintr-o corabie pesc?reasc? În alt? corabie, duhovniceasc?. Din corabia grijilor pămînte?ti, În corabia Duhului SfÎnt, care este Biserica pe care avea s-o Întemeieze Hristos. PÎn? la aceast? chemare, cei patru ucenici ?şi ?mplineau chemarea cea dintşi, lucrÎnd cu mşinile lor ca s? trşiasc?. Acum Îns? au fost chemaşi şi aleşi de Fiul lui Dumnezeu ca s? fie pescari ai lumii, “vÎn?tori de oameni”, vestitori ai Sfintei Evanghelii, Întemeitori ai Bisericii lui Hristos pe pămînt. Aceasta este o chemare cu totul dumnezeiasc?, rÎnduit? la anumite vremi şi adresat? numai celor sfinţi şi aleşi, pentru a conlucra prin harul Duhului SfÎnt la descoperirea voii lui Dumnezeu şi la mÎntuirea oamenilor.

N-a chemat Hristos la apostolat, nici oameni bogaşi, nici Înv??aşi, nici cunoscuşi şi cinstişi. A chemat pescari, oameni s?raci şi f?r? Înv???tur?, oameni smerişi şi curaşi la suflet, ca s? smereasc? pe cei mÎndri, s? mustre pe cei necredincioşi şi s? ridice pe cei c?zuşi În Întunericul necuno?tin?ei de Dumnezeu. I-a chemat Hristos la sine goi, cerÎndu-le s? se lepede de cele pămînte?ti, de avere, de rude, de prieteni, de trufia acestei vieşi şi s?-I fie ucenici, apostoli, m?rturisitori şi ?mpreun? lucr?tori la Înnoirea lumii. A chemat Hristos pe cei mai smerişi şi curaşi la suflet, dezbr?caşi de toate grijile trec?toare, ca s?-i poat? fi ucenici credincioşi gata s?-şi dea via?a pentru El.

Vedeşi pe cine cheam? şi alege Hristos? Vedeşi ce fel de chemare le face şi ce le promite? V? voi face vÎn?tori de oameni! Nu le promite averi şi cinste pe pămînt. Ci, dimpotriv?, le spune cu alt prilej c? veşi fi ur?şi de toşi oamenii pentru numele Meu.Iar cei patru ucenici galileeni nu se tem, nu se ?mpotrivesc Duhului SfÎnt, nici nu se duc mai Întşi la ai lor s?-şi ia r?mas bun, ciÎndat?, l?sÎnd corabia şi pe tat?l lor, au mers dup? El (Matei 4, 22). Vedeşi ascultare f?r? condişii? Vedeşi credin?? simpl? şi curat? la cei de jos? Vedeşi lep?dare de sine la apostoli? P?r?sesc hot?r?şi toate şi intr? cu curaj În ?coala lui Hristos, cea mai Înalt? ?coal? din toat? lumea şi din toate timpurile.

Aici aveau s? Înve?e Petru şi Andrei, Iacob şi Ioan şi ceilalţi ucenici, episcopi şi preoşi, tainele credin?ei În Dumnezeu, puterea rug?ciunii, adÎncul smereniei, t?ria blÎndeşii, În?elepciunea Duhului, r?vna apostoliei şi Îndr?zneala m?rturisirii evangheliei lui Hristos. Aici aveau s? Înve?e cea mai Înalt? teologie a Duhului SfÎnt şi me?te?ugul vÎn?rii sufletelor omene?ti. C?ci nimic nu este mai greu dec?t s? c??tigi suflete pentru ?mp?r?şia cerurilor. Nimic nu este mai greu pentru slujitorii Bisericii lui Hristos, dec?t s? transforme sufletele oamenilor. Adic? s? fac? din rşi, buni; din necredincioşi cre?tini adev?raşi; din desfrÎnaşi şi beşivi, oameni pocşişi; din pescari, ucenici şi din fricoşi, m?rturisitori şi mucenici.

Apoi vedeşi c? apostolii şi slujitorii Evangheliei nu se cheam? şi nu se aleg singuri. Ci Domnul şi cheam?, şi alege, şi Înva??, şi Înt?re?te sufl? peste ei Duhul SfÎnt şi numai dup? aceea şi trimite s? vesteasc? cuvÎntul mÎntuirii În toat? lumea. F?r? o asemenea chemare, f?r? vocaşie pentru preoşie, f?r? o via?? sfÎnt?, curat? şi pl?cut? lui Dumnezeu, nimeni s? nu Îndr?zneasc? s? intre În preoşie şi s? slujeasc? cele sfinte În biseric?, cu nevrednicie, ca nu cumva şi pe sine s? se osÎndeasc? şi pe credincioşi s?-i sminteasc? şi s?-i piard?. Iar chemarea pentru preoşie o poate descoperi numai duhovnicul În scaunul de spovedanie.

Din Evanghelia de ast?zi vedem c? nici predicatorii sectelor şi a tot felul de grup?ri religioase nu au chemare şi o alegere special?. C?ci nimeni nu i-a chemat, nimeni nu i-a sfinţit suflÎnd peste ei harul Duhului SfÎnt, nimeni nu i-a trimis În lume s? predice dup? mintea lor Evanghelia mÎntuirii. De aceea, nu trebuie s? ascult?m dec?t de adev?raşii preoşi şi slujitori ai Bisericii lui Hristos, care sÎnt urmaşii direcşi ai Sfinţilor Apostoli, prin hirotonie canonic?, adic? prin punerea mşinilor episcopilor şi rÎnduişi ca preoşi În satele şi bisericile ortodoxe.

Iubişi credincioşi,

Dac? toşi avem o chemare şi o misiune de la Dumnezeu pe pămînt, s? vedem ce chemare anume avem fiecare dintre noi şi dac? ne-o ?mplinim cum trebuie cu adev?rat. Cei mai mulşi credincioşi sÎnteşi c?s?torişi şi aveşi familie şi copii. V? ?mplinişi cum se cuvine datoria de cre?tini ortodocşi şi cea de p?rinşi? Venişi regulat În s?rb?tori la biseric?? V? rugaşi acas? cu copiii dumneavoastr?? V? spovedişi regulat În sfintele posturi? Iertaşi pe cei ce v-au sup?rat? Aveşi smerenie, credin?? tare În Dumnezeu şi r?bdare În necazurile vieşii? V? ?mplinişi datoria de soşi, n?scÎnd copii, a?a cum aşi f?g?duit-o la cununie, nu şi ucideşi? V? cre?teşi copiii În fric? de Dumnezeu, sau şi l?saşi de capul lor?

Iat? c?te Întreb?ri se pun celor c?s?torişi, de la care Dumnezeu a?teapt? tot at?tea r?spunsuri. La fel şi cei nec?s?torişi, v?duvele şi b?trÎnii sÎnt Întrebaşi de Hristos dac? merg regulat la biseric?, dac? duc via?? curat?, dac? se roag? şi citesc c?rşi sfinte, dac? se spovedesc şi se ?mp?rt??esc cu Trupul şi SÎngele Domnului.

Ast?zi, mai mult ca oricÎnd, ne cheam? Hristos la pocşin??, la biseric?, la faptele bune care ne aduc bucuria mÎntuirii. Fiecare dintre noi s? ne deschidem inima, pentru Dumnezeu, pentru Evanghelie, pentru o via?? cre?tineasc? mai Înalt?, mai curat?, c?t mai sfÎnt?. Apoi s? ne cercet?m dac? am f?cut, sau nu, m?car o parte din sfintele noastre datorii cre?tine?ti, dac? ne-am ?mplinit menirea pentru care am fost creaşi.

S? rug?m pe MÎntuitorul s? ne lumineze şi s? ne ajute a ne ?mplini cu sfin?enie marea noastr? chemare de cre?tini şi fii ai Bisericii lui Hristos. Amin.

(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.