versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Predica duminicii a 2-a dup? Rusalii

Despre chemarea lui Dumnezeu. Venişi dup? Mine şi v? voi face pescari de oameni (Matei 4, 19) Iubişi credincioşi, ast?zi, cÎnd SfÎnta Evanghelie vorbe?te de chemarea celor dintşi ucenici ai lui Hristos, am socotit de cuviin?? s? vorbesc despre chemarea lui Dumnezeu adresat? oamenilor.

S? ?tişi c? chemarea lui Dumnezeu este de multe feluri şi cu multe planuri dumnezeieşti. Uneori Dumnezeu cheam? la sine pe toşi cÎnd zice: Întoarceşi-v? către Mine şi veşi fi mÎntuişi, voi cei ce locuişi cele mai Îndep?rtate meleaguri ale pămîntului. Eu sÎnt Dumnezeu tare şi nu este altul (Isaia 45, 22). În alt loc zice: Venişi la Mine toşi cei ostenişi şi ?mpov?raşi şi Eu v? voi odihni pe voi (Matei 11, 28). Iar?şi vedem c? chemarea lui Dumnezeu este adresat? mai ales celor p?c?toşi, dup? cuvÎntul care zice: N-am venit s? chem pe drepşi, ci pe p?c?toşi la pocşin?? (Marcu 2, 17; Luca 5, 32).

Mijloacele prin care Dumnezeu cheam? pe oameni la mÎntuire sÎnt felurite. Chemarea dumnezeiasc? cea mai mare şi mai aleas? s-a f?cut prin Iisus Hristos, dup? cum a proorocit Isaia, zicÎnd: Neamurile care nu Te ?tiau pe Tine Te vor chema şi popoarele care nu Te cuno?teau la Tine vor alerga (Isaia 55, 5). Sau cÎnd zice: Iar Eu, cÎnd M? voi În?l?a de pe pămînt, şi voi trage pe toşi la Mine (Ioan 12, 32). Zice şi marele Apostol Pavel: Prin Care am luat har şi apostolie, ca s? aduc, În numele S?u, la ascultarea credin?ei, toate neamurile, Între care sÎnteşi chemaşi şi voi ai lui Iisus Hristos (Romani 1, 5-6). Chemarea oamenilor la mÎntuire se face prin Duhul SfÎnt cu mult? r?bdare, dup? m?rturia care zice: şi Tu i-ai Îng?duit pe ei ani mulşi şi le-ai de?teptat luarea-aminte prin Duhul T?u şi prin proorocii Tşi, dar ei nu şi-au plecat urechea (Neemia 9, 30).

Dumnezeu cheam? pe oameni la pocşin?? şi prin prezen?a zidirilor Sale c?ci zice: Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mşinilor Lui o veste?te t?ria (Psalm 18, 1).

Mulşi oameni În?elepşişi de Dumnezeu, v?zÎnd frumuse?ea şi armonia minunat? a zidirilor, au ajuns la cunoa?terea Ziditorului a toate, c?ci Întreaga creaşie m?rturise?te c? este opera mşinilor lui. Aceasta o spune şi SfÎntul Apostol Pavel zicÎnd: Cele nev?zute ale Lui se v?d de la facerea lumii, În?elegÎndu-se din f?pturi, adic? veÎnica Lui putere şi dumnezeire, a?a ca ei s? fie f?r? cuvÎnt de ap?rare (Romani 1, 20). Iar Solomon zice: C?ci din m?rimea şi frumuse?ea f?pturilor poşi s? cuno?ti bine, socotindu-te, pe Cel ce le-a zidit (În?elepciunea lui Solomon 13, 5).

Este Înc? o chemare a lui Dumnezeu dup? alegere, cum spune SfÎntul Pavel: Pe care i-a hot?r?t mai Înainte, pe ace?tia i-a şi chemat şi pe care i-a chemat, pe ace?tia i-a şi Îndreptat; iar pe care i-a Îndreptat, pe ace?tia i-a şi preasl?vit (Romani 8, 30). Dar s? nu În?elegem greşit, c? Dumnezeu pe care mai Înainte i-a hot?r?t pe ace?tia i-a chemat şi i-a Îndreptat. Aceast? chemare dup? alegere nu o face Dumnezeu f?r? voia omului. El fiind Atot?tiutor şi cunosc?tor de inimi, cheam? pe aceia care sÎnt vrednici de chemare, adic? pe acei pe care mai Înainte şi vede c? vor voi s?-I urmeze şi s? fac? poruncile Lui, pentru c? Dumnezeu nu mÎntuie?te pe om f?r? de om, f?r? voin?a lui. Dumnezeu voie?te, ca toşi oamenii s? se mÎntuiasc? şi la cuno?tin?a adev?rului s? vin? (I Timotei 2, 4).

Harul lui Dumnezeu nu sile?te pe nimeni. Oamenii au libertatea s?-l primeasc? şi s? conlucreze cu Harul sau s?-l resping?. Cei dintşi se mÎntuiesc, ceilalţi nu. Auzi ce zice: Iat? stau la u?? şi bat. De va auzi cineva glasul Meu şi va deschide u?a, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine (Apocalipsa 3, 20). A?adar, s? În?elegem c? deşi oamenii nu se pot mÎntui singuri, ci prin Har, totuşi mÎntuirea lor at?rn? de libertatea lor, ca s? lase s? p?trund? Harul lui Dumnezeu Întru ei sau nu, şi s? se mÎntuiasc? sau nu. Deci, s? se ?tie clar c? Dumnezeu mÎntuie?te sau osÎnde?te pe oameni, dup? faptele lor (Psalm 61, 11; În?elepciunea lui Isus Sirah 35, 22; II Regi 3, 39; Iona 4, 11; Pilde 24, 12; Ieremia 32, 19; Iezechiel 33, 20; Romani 2, 6). Vederea de mai Înainte a lui Dumnezeu nu Înr?ure?te libertatea oamenilor.

Am Însemnat aceasta aici pentru a ?ti c? chemarea şi alegerea oamenilor spre mÎntuire, nu se face de Dumnezeu f?r? voia lor, dup? cum afirm? unii. Marele Apostol Pavel ne spune: Rugaşi-v? s? fişi vrednici de chemarea voastr? (II Tesaloniceni 1, 11) Cu alte cuvinte ne spune s? nu fim nep?s?tori fa?? de chemarea lui Dumnezeu, ci s? unim voia noastr? cu voia Lui şi s? lucr?m cu fric? şi cutremur la mÎntuirea noastr?, precum ne Înva?? acelaşi mare Apostol (Filipeni 2, 12; I Corinteni 15, 10; Matei 5, 17).

Dar la ce cheam? Dumnezeu? La aceast? Întrebare vom r?spunde cu cuvintele dumnezeieştii Scripturi. Dumnezeu ne cheam? la pocşin?? (Matei 9, 13; Marcu 2, 17; Luca 5, 31-32); Dumnezeu ne cheam? la ?mp?care cu El (Isaia 27, 5; II Corinteni 5, 20); Dumnezeu ne cheam? la sfin?enie (Romani 1, 7; I Corinteni 1, 2; I Tesaloniceni 4, 7; I Petru 1, 15); Dumnezeu ne cheam? de la Întuneric la lumin? (Fapte 26, 18; I Petru 2, 9); Dumnezeu ne cheam? din moarte la via?? (Ioan 5, 24); Dumnezeu ne cheam? la pace (I Corinteni 7, 15; Coloseni 3, 15); Dumnezeu ne cheam? la cuminecarea cu Hristos (I Corinteni 1, 9); Dumnezeu ne cheam? la slava cea veÎnic? a lui Hristos (Romani 8, 29-30; II Tesaloniceni 2, 14); Dumnezeu ne cheam? la mÎntuirea de veci (Evrei 9, 15) Dumnezeu ne cheam? la ?mp?r?şia şi slava Lui (I Tesaloniceni 2, 12); Dumnezeu ne cheam? la via?a cea veÎnic? (I Timotei 6, 12).

Iat?, iubişi credincioşi, la c?te fericiri şi bunăt?şi veÎnice ne cheam? pe noi Bunul nostru Dumnezeu. Oare c?t? datorie avem noi p?c?toşii, a-L iubi şi a-L asculta pentru a dobÎndi at?tea nenum?rate bunăt?şi şi fericiri, la care El ne cheam? din a lui nem?rginit? mil? şi bunătate f?r? de asemÎnare!

În cele ce urmeaz? s? vedem ce rele şi a?teapt? pe acei care resping chemarea lui Dumnezeu. Cei care resping chemarea lui Dumnezeu se dep?rteaz? de harul Lui (Iezechiel 3, 27; 12, 2-5; Matei 10, 14; Luca 9, 5; 10, 10-14). Cei ce resping chemarea lui Dumnezeu ajung la orbire duhovniceasc? (Fapte 28, 24-27; Romani 1, 21; 11, 7-10). Cei ce nu ascult? şi resping chemarea lui Dumnezeu ajung la r?t?cire (Isaia 66, 4; II Tesaloniceni 2, 10-11). Cei ce resping chemarea lui Dumnezeu se vor pedepsi vremelnic (Isaia 65, 12; Ieremia 6, 16); cei ce resping chemarea lui Dumnezeu ajung la dep?rtare de El (Romani 1, 24; 1, 32).

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici v-am vorbit despre chemarea, În general, pe care o face Dumnezeu către tot omul, c?ci nu este om care s? nu aib? pe pămînt o chemare dumnezeiasc?. Îns?şi na?terea noastr? trupeasc?, adic? chemarea din neexisten?? la via?? este o chemare a lui Dumnezeu, c?ci nimeni nu se na?te f?r? voia şi pronia Lui. Apoi fiecare om este chemat sau rÎnduit de sus s? aib? un rol, o menire În via?a aceasta. Unul este chemat s? fie tat? sau mam? de copii. Altul este chemat s? lucreze cu mşinile sau cu mintea, s? Îngrijeasc? pe bolnavi, s? Înve?e şi s? educe pe oameni, s? conduc? popoare, s? fac? opere de binefacere, s? slujeasc? Într-un fel societatea În care trşie?te.

Pe lÎng? aceast? chemare fireasc?, Dumnezeu adreseaz? fiec?rui om şi o chemare duhovniceasc?, de a c?rei ?mplinire sau respingere depinde mÎntuirea sau osÎnda noastr?. Astfel Dumnezeu ne cheam? la credin??, la pocşin??, la rug?ciune, la ?mplinirea faptelor bune, la o adev?rat? trşire În Hristos, adic? la sfin?enie şi des?v?rşire, dup? cuvÎntul SfÎntului Duh care zice:Fişi sfinţi, precum şi Eu sÎnt sfÎnt! Fişi sfinţi, c? Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sÎnt sfÎnt (Levitic 19, 2; 11, 44).

Dar Dumnezeu cheam? pe unii oameni cu via?? sfÎnt? la ?mplinirea unei misiuni dumnezeieşti speciale, mult mai Înalte pe pămînt. A?a au fost chemaşi şi aleşi În Vechiul Testament regii şi profeşii, iar În Noul Testament apostolii, episcopii, preoşii, mucenicii şi toşi sfinţii.

În SfÎnta Evanghelie de ast?zi ni se vorbe?te despre chemarea primilor patru apostoli. Pe cÎnd umbla Iisus pe lÎng? Marea Galileei a v?zut doi fraşi, pe Simon ce se nume?te Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja În mare, c?ci erau pescari. şi le-a zis: Venişi dup? Mine şi v? voi face pescari de oameni. Iar ei, Îndat? l?sÎnd mrejele au mers dup? El. De acolo mergÎnd mai departe, a v?zut alţi doi fraşi pe Iacob al lui Zevedeu, şi pe Ioan fratele lui, În corabie cu Zevedeu, tat?l lor, dregÎndu-şi mrejele şi i-a chemat. Iar ei, Îndat? l?sÎnd corabia şi pe tat?l lor, au mers dup? El (Matei 4, 18-22).

Erau multe cor?bii cu pescari galileeni pe mare, dar Hristos MÎntuitorul lumii numai pe unii i-a chemat la Sine, pentru aceast? chemare şi misiune dumnezeiasc?, de a-I fi martori ai Învierii, apostoli şi propov?duitori ai Sfintei Evanghelii pÎn? la marginile pămîntului.

I-a chemat dintr-o corabie pesc?reasc? În alt? corabie, duhovniceasc?. Din corabia grijilor pămînte?ti, În corabia Duhului SfÎnt, care este Biserica pe care avea s-o Întemeieze Hristos. PÎn? la aceast? chemare, cei patru ucenici ?şi ?mplineau chemarea cea dintşi, lucrÎnd cu mşinile lor ca s? trşiasc?. Acum Îns? au fost chemaşi şi aleşi de Fiul lui Dumnezeu ca s? fie pescari ai lumii, «vÎn?tori de oameni», vestitori ai Sfintei Evanghelii, Întemeitori ai Bisericii lui Hristos pe pămînt. Aceasta este o chemare cu totul dumnezeiasc?, rÎnduit? la anumite vremi şi adresat? numai celor sfinţi şi aleşi, pentru a conlucra prin harul Duhului SfÎnt la descoperirea voii lui Dumnezeu şi la mÎntuirea oamenilor.

N-a chemat Hristos la apostolat, nici oameni bogaşi, nici Înv??aşi, nici cunoscuşi şi cinstişi. A chemat pescari, oameni s?raci şi f?r? Înv???tur?, oameni smerişi şi curaşi la suflet, ca s? smereasc? pe cei mÎndri, s? mustre pe cei necredincioşi şi s? ridice pe cei c?zuşi În Întunericul necuno?tin?ei de Dumnezeu. I-a chemat Hristos la sine goi, cerÎndu-le s? se lepede de cele pămînte?ti, de avere, de rude, de prieteni, de trufia acestei vieşi şi s?-I fie ucenici, apostoli, m?rturisitori şi ?mpreun? lucr?tori la Înnoirea lumii. A chemat Hristos pe cei mai smerişi şi curaşi la suflet, dezbr?caşi de toate grijile trec?toare, ca s?-i poat? fi ucenici credincioşi gata s?-şi dea via?a pentru El.

Vedeşi pe cine cheam? şi alege Hristos? Vedeşi ce fel de chemare le face şi ce le promite? V? voi face vÎn?tori de oameni! Nu le promite averi şi cinste pe pămînt. Ci, dimpotriv?, le spune cu alt prilej c? veşi fi ur?şi de toşi oamenii pentru numele Meu.Iar cei patru ucenici galileeni nu se tem, nu se ?mpotrivesc Duhului SfÎnt, nici nu se duc mai Întşi la ai lor s?-şi ia r?mas bun, ciÎndat?, l?sÎnd corabia şi pe tat?l lor, au mers dup? El (Matei 4, 22). Vedeşi ascultare f?r? condişii? Vedeşi credin?? simpl? şi curat? la cei de jos? Vedeşi lep?dare de sine la apostoli? P?r?sesc hot?r?şi toate şi intr? cu curaj În ?coala lui Hristos, cea mai Înalt? ?coal? din toat? lumea şi din toate timpurile.

Aici aveau s? Înve?e Petru şi Andrei, Iacob şi Ioan şi ceilalţi ucenici, episcopi şi preoşi, tainele credin?ei În Dumnezeu, puterea rug?ciunii, adÎncul smereniei, t?ria blÎndeşii, În?elepciunea Duhului, r?vna apostoliei şi Îndr?zneala m?rturisirii evangheliei lui Hristos. Aici aveau s? Înve?e cea mai Înalt? teologie a Duhului SfÎnt şi me?te?ugul vÎn?rii sufletelor omene?ti. C?ci nimic nu este mai greu dec?t s? c??tigi suflete pentru ?mp?r?şia cerurilor. Nimic nu este mai greu pentru slujitorii Bisericii lui Hristos, dec?t s? transforme sufletele oamenilor. Adic? s? fac? din rşi, buni; din necredincioşi cre?tini adev?raşi; din desfrÎnaşi şi beşivi, oameni pocşişi; din pescari, ucenici şi din fricoşi, m?rturisitori şi mucenici.

Apoi vedeşi c? apostolii şi slujitorii Evangheliei nu se cheam? şi nu se aleg singuri. Ci Domnul şi cheam?, şi alege, şi Înva??, şi Înt?re?te sufl? peste ei Duhul SfÎnt şi numai dup? aceea şi trimite s? vesteasc? cuvÎntul mÎntuirii În toat? lumea. F?r? o asemenea chemare, f?r? vocaşie pentru preoşie, f?r? o via?? sfÎnt?, curat? şi pl?cut? lui Dumnezeu, nimeni s? nu Îndr?zneasc? s? intre În preoşie şi s? slujeasc? cele sfinte În biseric?, cu nevrednicie, ca nu cumva şi pe sine s? se osÎndeasc? şi pe credincioşi s?-i sminteasc? şi s?-i piard?. Iar chemarea pentru preoşie o poate descoperi numai duhovnicul În scaunul de spovedanie.

Din Evanghelia de ast?zi vedem c? nici predicatorii sectelor şi a tot felul de grup?ri religioase nu au chemare şi o alegere special?. C?ci nimeni nu i-a chemat, nimeni nu i-a sfinţit suflÎnd peste ei harul Duhului SfÎnt, nimeni nu i-a trimis În lume s? predice dup? mintea lor Evanghelia mÎntuirii. De aceea, nu trebuie s? ascult?m dec?t de adev?raşii preoşi şi slujitori ai Bisericii lui Hristos, care sÎnt urmaşii direcşi ai Sfinţilor Apostoli, prin hirotonie canonic?, adic? prin punerea mşinilor episcopilor şi rÎnduişi ca preoşi În satele şi bisericile ortodoxe.

Iubişi credincioşi,

Dac? toşi avem o chemare şi o misiune de la Dumnezeu pe pămînt, s? vedem ce chemare anume avem fiecare dintre noi şi dac? ne-o ?mplinim cum trebuie cu adev?rat. Cei mai mulşi credincioşi sÎnteşi c?s?torişi şi aveşi familie şi copii. V? ?mplinişi cum se cuvine datoria de cre?tini ortodocşi şi cea de p?rinşi? Venişi regulat În s?rb?tori la biseric?? V? rugaşi acas? cu copiii dumneavoastr?? V? spovedişi regulat În sfintele posturi? Iertaşi pe cei ce v-au sup?rat? Aveşi smerenie, credin?? tare În Dumnezeu şi r?bdare În necazurile vieşii? V? ?mplinişi datoria de soşi, n?scÎnd copii, a?a cum aşi f?g?duit-o la cununie, nu şi ucideşi? V? cre?teşi copiii În fric? de Dumnezeu, sau şi l?saşi de capul lor?

Iat? c?te Întreb?ri se pun celor c?s?torişi, de la care Dumnezeu a?teapt? tot at?tea r?spunsuri. La fel şi cei nec?s?torişi, v?duvele şi b?trÎnii sÎnt Întrebaşi de Hristos dac? merg regulat la biseric?, dac? duc via?? curat?, dac? se roag? şi citesc c?rşi sfinte, dac? se spovedesc şi se ?mp?rt??esc cu Trupul şi SÎngele Domnului.

Ast?zi, mai mult ca oricÎnd, ne cheam? Hristos la pocşin??, la biseric?, la faptele bune care ne aduc bucuria mÎntuirii. Fiecare dintre noi s? ne deschidem inima, pentru Dumnezeu, pentru Evanghelie, pentru o via?? cre?tineasc? mai Înalt?, mai curat?, c?t mai sfÎnt?. Apoi s? ne cercet?m dac? am f?cut, sau nu, m?car o parte din sfintele noastre datorii cre?tine?ti, dac? ne-am ?mplinit menirea pentru care am fost creaşi.

S? rug?m pe MÎntuitorul s? ne lumineze şi s? ne ajute a ne ?mplini cu sfin?enie marea noastr? chemare de cre?tini şi fii ai Bisericii lui Hristos. Amin.

(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.