versiunea moldoveneasca русская версия


25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

25 de preoți au primit în dar veșminte noi de la Renato Usatîi

24 февраля 2017

Marți, 21 februarie 2017, în incinta centrului eparhial din Bălți a avut loc înmânarea veșmintelor noi pentru 25 de preoți din cuprinsul Episcopiei de Bălți și Fălești. Acest dar a fost oferit de primarul municipiului Bălți și președintele Partidul Nostru – domnul Renato Usatîi. Din partea administrației municipale a participat la eveniment domnul vice-primar Igor Șeremet, care a menționat prin acest gest echipa administrativă a primăriei și-a exprimat solidaritatea cu slujitorii Bisericii. La rândul său Preasfințitul Marchel a mulțumit domnului Renato Usatîi pentru... 

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Invitație la închinare în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”

23 февраля 2017

Începând de luni, 27 februarie 2017, prima zi a postului mare, cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți vor fi expuse pentru închinare fragmente de moaște ale SFÂNTULUI IERARH LUCA AL CRIMEII, SFÂNTULUI MARE MUCENIC PANTELIMON, SFINTEI FERICITE MATROANA. Vă îndemnăm, iubiți credincioși, să folosiți această ocazie pentru a vă închina și ruga înaintea acestor sfinți bineplăcuți lui Dumnezeu. Zilnic se vor citi acatiste și moleben în fața acestor sfințenii, care se... 

Care este sensul vieții?

Care este sensul vieții?

22 февраля 2017

Din motive religioase, toate culturile mondiale pot fi împărțite în două curente: soteriologice și hedoniste. 1.„Soteriologice” (din grecescul soteria — mântuire), care sunt în căutarea mântuirii ca sensul ultim al vieții umane. Aceștia cred că de cealaltă parte a pragului morții este viață, iar menirea vieții acesteia de acum este exprimată prin cuvintele lui Socrate „o pregătire pentru moarte”… 2.„Hedoniste”  

Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

O femeie frumoas?. Ca o floare de nuf?r, Samarineanca…

Samarineanc?. Strşin? de neam, neb?gat? În seam?, ca o c?rp? lep?dat?. ?şi ducea via?a umil, În p?catele ei. Cenu??reas? a societ?şii, iat? c? tocmai asupra ei Se apleac? Fiul Tat?lui ceresc: şi adusese hain? de nunt?

De la-nceput mi-a fost drag? femeia samarineanc?.

Înc? de cÎnd am descoperit-o uimit În extraordinara relatare a SfÎntului Evanghelist Ioan. C?ci Apostolul iubirii a ?tiut, atent la suflarea Duhului SfÎnt, s? surprind? esenşialul Într-un om şi În epoca În care el a trşit.

Omul era Femeia Samarineanc?.

Epoca era a crucific?rii timpului Însuşi În Înt?lnirea fa?? către fa?? a lui Dumnezeu cu f?ptura Sa, at?t c?t putea ea Îndura.

Samarineanca era o femeie frumoas?.

 

Nu un portret fizic afl?m În relatarea SfÎntului Ioan Teologul, ci unul moral.

F?r? a numi direct tr?s?turile ei l?untrice, evoc? o personalitate puternic?, un om extrem de viu, portretizat prin actele sale, prin atitudinea sa, prin cuvintele sale.

SfÎntul Evanghelist o aduce În scen? şi o las? s? ni se descopere. şi ea ne surprinde: nu ne-am fi a?teptat la o a?a profunzime În sufletul unei femei simple, la o a?a trşire, la a?a preocup?ri duhovnice?ti, la at?ta dor de Dumnezeu În inima unui om p?c?tos.

Dar „Dumnezeu şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca s? ruşineze pe cei În?elepşi; Dumnezeu şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca s? le ruşineze pe cele tari; Dumnezeu şi-a ales pe cele de neam jos ale lumii, pe cele neb?gate În seam?, pe cele ce nu sunt, ca s? nimiceasc? pe cele ce sunt, Ca nici un trup s? nu se laude Înaintea lui Dumnezeu.” (I Corinteni, 1; 27, 28, 29).

Înaintea Samarinencei, nu ne putem dec?t smeri: ce vas ales era sufletul ei r?bdÎnd asupr?-şi Înv?rto?area propriului trup!

La momentul Înt?lnirii ei cu Hristos, dincolo de zgura p?catului care şi acoperea via?a, femeia aceasta avea o inim? de copil.

În contrast cu fariseii, din pricina c?rora Domnul tocmai l?sase Iudeea şi Se ducea iar?şi În Galileea – c?ci ei auziser? “c? Iisus face şi boteaz? mai mulşi ucenici dec?t Ioan” (In. 4; 1) şi erau plin de pizm? În ascunsul inimii lor – femeia aceasta era lipsit? de f???rnicie.

Ea n-a ascuns Strşinului Care şi ceruse s? bea faptul c? este samarineanc?, ?tiind c? “Iudeii nu au amestec cu Samarinenii” (In. 4; 9) şi exprimÎndu-şi deschis mirarea: “Cum Tu, care e?ti iudeu, ceri s? bei de la mine, care sunt femeie samarineanc??” (In. 1; 9).

Dar ea Înc? nu ?tia c? Cel Ce vorbea cu ea era Însuşi Mesia şi, socotindu-L a fi un iudeu oarecare, ar fi putut c?uta s? nu se dea pe fa??, ?tiind c? risca s? fie dispre?uit?.

Îns? femeia şi-a asumat riscul, fiindc? iubea adev?rul.

şi Adev?rul a iubit-o pe ea.

Fiindc? ea nu doar c? nu era f??arnic?, era şi smerit?. şi era deschis? unui dialog real. şi comuniunii. Era lipsit? de invidie şi de orice fel de r?utate.

Era sincer?. CÎnd şi cere Iisus s? se duc? şi s?-şi aduc? b?rbatul, ea m?rturise?te: “Nu am b?rbat”, ?tiind c? b?rbatul pe care-l avea nu era al ei. Iar cÎnd Domnul o v?de?te Înc? mai mult: “Bine ai zis c? nu ai b?rbat, c?ci cinci b?rbaşi ai avut şi cel pe care ?l ai acum nu-şi este b?rbat” (In. 4; 17, 18), ea nu t?g?duie?te, nu se m?hne?te, nu se revolt?, ci constat? abrupt: “Doamne, v?d c? Tu e?ti prooroc” (In. 4, 19), descoperindu-şi nu doar sinceritatea, ci şi darul credin?ei care s?l??luia În ea. Fiindc?, de nimic Îndoindu-se, ea şi pune Domnului În fa?? adev?ratele ei probleme, care erau majore, esenşiale, existenşiale. Erau dilemele omului c?ut?tor de Dumnezeu chiar acolo, pe fundul mocirlei În care z?cea, con?tient de propria lui murd?rie, lucid, realist, nec?utÎnd a se Îndrept?şi pe sine şi netemÎndu-se a se Înf?şi?a Creatorului  s?u În toat? goliciunea sa.

Femeia aceasta face gestul pe care Dumnezeu ?l a?teptase de la Adam dup? c?derea lui În neascultare şi pe care Adam nu l-a f?cut.

Adam a fugit, crezÎnd c? se poate ascunde de ochiul lui Dumnezeu, fiindc? era ruşinat v?zÎndu-se golit de slava pe care o avusese de la El pÎn? atunci.

Femeia samarineanc? nu fuge.

Ea nu caut? s?-şi ascund? goliciunea sufletului pricinuit? ei de vie?uirea În p?cat şi nu caut? s? arunce vina asupra altcuiva.

Ea ?şi m?rturise?te condişia dec?zut? şi, În acelaşi timp, ?şi afirm? cu t?rie credin?a: Da, Doamne, În adÎncul p?catului m-am s?l??luit, dar… v?d c? Tu e?ti prooroc. şi, dac? v?d cu Tu e?ti prooroc, eu pot s? te Întreb despre cele dup? care inima mea Înseteaz?, fiindc? Tu poşi s?-mi dai r?spunsul, oric?t a? fi c?zut eu de jos.

şi care erau dilemele ei, fr?mÎnt?rile ei, care erau nevoile ei sufleteşi şi dup? ce Înseta inima sa?

Nedumeririle ei, nevoia ei de r?spuns nu erau pentru lumea aceasta şi pentru via?a aceasta În trup.

Ea a-ntrebat pe Domnul despre rug?ciune.

Adic?, despre modalitatea intr?rii omului În comuniune cu Dumnezeu.

Femeia aceasta, p?c?toas? la vremea aceea, era mistuit? de setea de rug?ciune, era Însetat? de Dumnezeu.

şi Hristos-Dumnezeu ?tia lucrul acesta.

El cuno?tea starea inimii ei şi şi iese În Înt?mpinare, venind la fÎntÎna lui Iacov. Adic?, exact pÎn? acolo pÎn? unde putea ea singur? merge În dorul ei de Dumnezeu.

?tia Dumnezeu c? femeia Înseteaz? de El. şi şi zice: “D?-mi s? beau!…

El, Care a f?cut cerul şi pămîntul şi Care pe toate le şine şi le hrÎne?te, şi le adap?, cere s? bea de la un om neputincios, de la o femeie p?c?toas?. Fiindc? şi El era Însetat.

Episodul acesta este extraordinar.

Dumnezeu, ostenit de c?l?torie, cere omului s?-I ast?mpere setea.

şi, deşi Iisus c?l?torise ca  Om, ostenise ca Om, Însetase ca Om, nu numai de greutatea trupului Lui omenesc d? m?rturie SfÎntul Apostol Ioan, ci şi de Însetarea Duhului lui Dumnezeu dup? duhul omului, de dorul Mirelui dup? inima f?g?duit? s?-I fie Lui mireas?.

Dumnezeu ostenise cu dumnezeiasc? osteneal? În c?utarea oii pierdute, a Femeii samarinence şi Însetase În a?teptarea clipei cÎnd ea avea s?-L recunoasc?: “Doamne, v?d c? tu e?ti prooroc”…

Nu at?t de ap? era Însetat Dumnezeu, c?t de omul Întunecat În p?catele lui, rupt de Creatorul s?u şi În adÎnc? suferin?? În robia vr?jma?ului.

şi iat? c? pentru Samarineanc? venise clipa Înt?lnirii ei cu Dumnezeu.

Dar El şi venise În Înt?mpinare nesilind voia ei, ci tocmai pentru c? şi ea Înseta În inima ei dup? El. şi vine s? caute ap? la fÎntÎna lui Iacov.

De nenum?rate ori venise ea acolo şi, luÎnd ap?, apoi iar Însetase şi iar venise s? ia. Pentru c? apa lumii acesteia nu ast?mp?r? setea din om. şi n-o ast?mp?r?, pentru c? omul nu apa aceasta o caut? cu adev?rat. Nu pe cele lume?ti le r?vne?te inima lui.

Dar omul nu În?elege de la-nceput ce sete-l usuc?. şi caut? s? se adape din ale lumii. Vrea o cas?, vrea o maşin?, un loc de munc?, un doctorat. Multe vrea omul din cele pe care lumea poate s? i le ofere şi via?a lui este o c?utare febril?, continu?, o alergare f?r? odihn?, o Însetare neostoit?, fiindc? ?l arde o nevindecat? dorin?? de ceva mereu nou, inedit. şi orice ar obşine el În lumea aceasta, nu va ajunge la cap?tul c?ut?rilor lui. Fiindc? se plictise?te degrab? de oricare lucru pe care l-a dobÎndit. Se plictise?te ca un copil de o juc?rie stricat? şi caut? iar. Iar În febra c?ut?rilor lui, În c?te p?cate nu cade el? C?te gre?eli nu comite, mai mari sau mai mici? Dar inima lui tÎnje?te chiar În mocirla trupului s?u. C?ci inima lui e promisa mireas? a lui Hristos şi El Singur e Noul pe care-L caut? omul În lume f?r? s? ?tie ce vrea. Noul Absolut, de Care nu te poşi plictisi, pentru c? Înaintarea În comuniunea cu El nu are sf?rşit. şi noutatea continu? vine pentru om din aprofundarea cunoa?terii Dumnezeului Celui Viu În comuniunea tot mai intim? cu El.

şi vine o vreme cÎnd inima şi strig? setea mai puternic dec?t se tÎnguie trupul Înv?rto?at.

Clipa În care omul a ajuns În dispozişia l?untric? de a se lep?da de Întunericul s?u, pentru Lumina lui Dumnezeu.

Clipa dup? care Înseteaz?, În c?l?toria Sa, Dumnezeu. şi În care El şi iese omului În Înt?mpinare şi şi cere: “d?-Mi s? beau”. Adic?: “d?-Mi inima ta”… F?cÎnd omul mil? cu Dumnezeu Cel Însetat, afl? el Însuşi apa cea vie.

De aceea era frumoas? Femeia samarineanc?, pentru c? Înseta În inima ei s? se adape cu Dumnezeu.

şi iat? c? Dumnezeu o a?teapt? la fÎntÎna lui Iacov. şi şi cere s? bea.

Femeia prime?te cuvÎntul şi se smere?te. Nu se f???rnice?te Înaintea lui Dumnezeu, nu caut? s?-şi ascund? p?catul, nu arunc? vina asupra celuilalt.

şi cere, la rÎndul ei, r?spunsuri vitale.

N-o mai intereseaz? vremelnica ei g?leat? cu apa lumii acesteia, ci leg?tura ei vie cu Dumnezeu. Pe Care aflÎndu-L, ea ?şi Începe apostolatul: “Venişi s? vedeşi un om care mi-a spus toate c?te am f?cut. Nu cumva acesta este Hristosul?” (In. 4; 29). şi ea aduce la Domnul, prin propov?duirea ei, pe locuitorii acelei cet?şi.

Ca o floare de nuf?r, femeia samarineanc?! Izb?vit? de Întin?ciunea noroiului, ?şi poart? cu demnitate lujerul alb, cinstind haina nunşii d?ruit? de Mirele inimii ei.

În convorbirea ei cu Iisus, femeia şi d?ruise inima ei şi El, ast?mp?rÎndu-şi setea, ea se recunoscuse Acas? În El. Iar un lucru ca acesta – Înt?lnirea real? cu Dumnezeu În inima ta – nu se poate t?cea. Ci te duci şi-l veste?ti tuturor. Nu ca s? te f???rnice?ti, ci ca s?-L ?mp?rt??e?ti tuturor pe Hristosul din inima ta.

 

 

***

Venit-a Domnul În Sihar

 

Venit-a Domnul În Sihar, voind s? mearg?-n Galileea,

C?ci, Între florile ce-avea s? le culeag?, şi femeia

Samarineanc? a?tepta, tÎnjind În inima-i strşin?,

MÎntuitoarea Înt?lnire a tinei ei cu-a Lui Lumin?.

***

şi, ostenind ca Om St?pÎnul, lÎng? fÎntÎn? a ?ezut,

S?-şi trag? Duhul r?suflarea sub greul trupului de lut;

Dar, Dumnezeu fiind din fire, În dorul de f?ptura Sa,

De a ei inim?-mireas?, nest?mp?rat El Înseta.

***

Venind femeia la fÎntÎn?, din truda setei Lui, f?cu

Femeii loc de mÎntuire şi primitor ogor şi fu

pămîntul ei, ce-n?elenise de patimi grele sufocat

şi-n setea Lui, ea setei sale izvor de ap? a aflat.

***

Asemeni ei, tÎnjim noi ast?zi de Însetare şi nu ?tim…

Iar Domnul ne a?teapt?-n Tain? toşi la fÎntÎn? s? venim

CÎnd, În Potir smerit ascuns?, iubirea Lui nemÎngşiat

S? ne adape cu-a Sa via??, de dorul nostru-a Însetat

Sursa: http://cuvantortodox.ro/2013/06/01/o-femeie-frumoasa-ca-o-floare-de-nufar-samarineanca/

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.