versiunea moldoveneasca русская версия


În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

23 мая 2017

Promovarea valorilor creștine și consolidarea comportamentului moral-religios la elevi, — acesta a fost genericul seminarului metodico-practic pentru profesorii de religie din Bălți. Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, la acest seminar au participat: Secretarul Eparhial, Prot. Petru Ciunciuc; metodistul pentru mun. Bălți, Prot. Anatolie Spătaru; de asemenea, preoții Prot. Valentin Pânzaru și Prot. Serghei Ciunciuc. Cu multă bucurie ne-a primit doamna directoare, Goiman Valentina, la școala primară „Spiridon Vangheli”.  

Duminica smereniei — pilda vameşului şi fariseului

Începem cu duminica aceasta o nouă perioadă liturgică, numită a TRIODULUI. Prima parte a acesteia cuprinde patru duminici pregătitoare pentru postul mare. Prima duminică pregătitoare, cea numită a vameşului şi fariseului, se găseşte exclusiv doar la Luca (18,10-14). Urmăriţi mai jos tâlcuirea.


IPS Bartolomeu — predica in duminica Vamesului si fariseului 
Despre mÎndrie şi smerenie

Voi sÎnteşi cei ce v? faceşi pe voi drepşi Înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoa?te inimile voastre;
c?ci ceea ce la oameni este Înalt, ur?ciune este Înaintea lui Dumnezeu
(Luca 16, 15)

Iubişi credincioşi,

În multe locuri ale Sfintei Scripturi se arat? c?t de mare, c?t de p?gubitoare de suflet şi c?t de ur?t? de Dumnezeu este patima mÎndriei, dar nu puşin se poate cunoa?te r?utatea acestui p?cat şi din Înv???tura Sfintei Evanghelii de ast?zi. Eu, fiind prea mic şi nepriceput a ar?ta prin scris sau prin cuvÎnt c?te Înf?şi??ri are şi c?t de felurit? este aceast? r?utate a p?catului mÎndriei, voi aduce În mijloc o Înv???tur? preaminunat? a SfÎntului Ioan Sc?rarul În aceast? privin??. Prin aceasta se va cunoa?te c?te capete are aceast? Înfrico?at? fiar? a mÎndriei şi prin care cei În?elepşi şi iscusişi vor În?elege c?t de pestri? şi primejdios este acest p?cat.

Iat? ce zice acest sfÎnt p?rinte despre mÎndrie: «MÎndria este lep?d?toare de Dumnezeu, Înv???tur? a diavolilor, defşimare a oamenilor, maica osÎndirii, strÎnepoata laudelor, semn al nerodirii, izgonirea ajutorului lui Dumnezeu, ieşirea din minşi, Înaintemerg?toare de c?deri, pricin? a epilepsiei, izvor al mÎniei, u?? a f???rniciei, Înt?rire a diavolilor, str?juitoare a p?catelor, pricinuitoare a nemilostivirii, ne?tiin?? de Îndurare, amar? lu?toare de seam? a gre?elilor altora, judec?toare f?r? de omenie, ?mpotriv? lupt?toare a lui Dumnezeu» (Filocalia, IX, CuvÎntul 25, Despre mÎndrie, Bucure?ti, 1980).

Se cuvine mai Întşi s? ar?t?m c?t de vechi este acest p?cat şi prin cine a intrat În lumea de sus şi În cea de jos. Vechimea acestui p?cat numai singur Dumnezeu o cunoa?te, fiindc? numai El ?tie cÎnd a c?zut satana cu Îngerii lui din cer. Nou? nu ni s-a f?cut cunoscut cu c?te mii de ani Înainte de zidirea lumii v?zute a fost c?derea Îngerilor În acest p?cat. Dumnezeiasca Scriptur? ne arat? c? acest greu p?cat a fost pricina c?derii din cer a satanei şi a Îngerilor celor de un gÎnd cu el. Iat? ce zice Dumnezeu prin gura marelui prooroc Isaia În aceast? privin??: «Tu ai zis În cugetul t?u: În cer m? voi sui, deasupra stelelor cerului voi pune scaunul meu. ?edea-voi pe muntele cel Înalt peste munşii cei Înalţi care sÎnt spre miazÎnoapte. Sui-m?-voi deasupra norilor, fi-voi asemenea Celui PreaÎnalt (Isaia 14, 13-14).

În aceste cuvinte ale Sfintei Scripturi se arat? care a fost gÎndul satanei mai Înainte de c?derea lui. Iar despre c?derea lui şi a celorlalţi Îngeri de un gÎnd cu el, SfÎnta Scriptur? ne arat?, zicÎnd: Cum a c?zut din cer luceaf?rul cel ce r?sare diminea?a, zdrobitu-s-a de pămînt cel ce trimitea la toate neamurile… şi iar?şi: Acum În iad te vei pogor?, În temeliile pămîntului (Isaia 14, 15). şi iar?şi zice SfÎnta Scriptur? de c?derea satanei: Pogor?tu-s-a În iad m?rirea ta şi multa veselie a ta, sub tine voi a?terne putrejune şi r?m?şi?a ta vor fi viermii (Isaia 14, 11).

Dac? ne vom Întoarce acum cu mintea la rug?ciunea fariseului din Evanghelia ce s-a citit ast?zi şi dac? vom cerca cu luare aminte În?elesul cuvintelor lui, vom În?elege mult din vicleniile p?catului mÎndriei care s-a strecurat În cuvintele cele pline de laud? ale fariseului. Dumnezeiescul P?rinte Ioan Sc?rarul zice c? mÎndria este «amar? lu?toare de seam? şi judec?toare f?r? de omenie a p?catelor altora». SfÎnta Evanghelie ne arat? c?: Fariseul, stÎnd În biseric?, a?a se ruga Întru sine: Dumnezeule, mulţumesc şie c? nu sÎnt ca ceilalţi oameni: r?pitor, nedrept, preadesfrÎnat. Dar ce fel de mulţumire aducea el lui Dumnezeu În rug?ciunea lui dac?, plin de mÎndrie, osÎndea pe ceilalţi oameni c? sÎnt r?pitori, nedrepşi, preadesfrÎnaşi etc.? Dup? cum se cunoa?te, r?d?cina rug?ciunii lui era mÎndria. Din aceast? blestemat? r?d?cin? ie?eau cuvintele lui pline de Îndrept?şire de sine Înaintea oamenilor. El a uitat cuvÎntul Sfintei Scripturi care zice: Cel ce n?d?jduie?te În Dumnezeu cu inim? Îndr?znea??, unul ca acesta este nebun (Pilde 28, 26).

Fariseul mulţumea lui Dumnezeu cu gura sa, dar cu inima şi cu mintea sa se mÎndrea foarte mult şi din prisosin?a inimii sale pline de mÎndrie scotea cuvinte de laud? defşimÎnd pe ceilalţi oameni c? sÎnt r?pitori, nedrepşi, preadesfrÎnaşi şi p?c?toşi.

Dumnezeiasca Scriptur? ne arat? c?: Necurat este Înaintea Domnului cel Înalt cu inima (Pilde 16, 6), şi c? Înaintea ochilor lui Dumnezeu sÎnt cşile omului şi toate urmele lui le cunoa?te (Pilde 5, 21). Dup? Înv???tura Sfinţilor P?rinşi trebuie s? avem convingerea c? nu este clip? În care s? nu greşim Înaintea lui Dumnezeu. De aceea, În fiecare clip? sÎntem datori s? ne smerim şi s? ne pocşim, m?car printr-un suspin al inimii noastre. Dar În rug?ciunea cea plin? de laud? a fariseului În loc de smerenie şi cuno?tin?a neputin?elor sale, el osÎnde?te cu mÎndrie pe aproapele s?u c?ci din prisosin?a inimii sale vorbea gura lui (Matei 12, 34; 15, 18). Îns? dumnezeieştii P?rinşi ne Înva??, zicÎnd: «Taci tu, s? vorbeasc? faptele tale» (Filocalia, X, Bucure?ti, 1981).

La fariseul mÎndru vedem lucrurile cu totul Întoarse. El se laud? şi tr?mbi?eaz? Înaintea oamenilor faptele sale cele bune şi defaim?, osÎndind pe ceilalţi oameni. Dar cine a pus pe fariseu s? judece, s? arate p?catele oamenilor şi s? scoat? la iveal? faptele sale cele bune? Oare nu mÎndria, iubirea de ar?tare şi lauda cea plin? de Îng?mfare? Oare nu trebuie ca s? avem Înaintea noastr? p?catele noastre, dup? m?rturia Sfintei Scripturi care zice: C? f?r?delegea mea eu o cunosc şi p?catul meu Înaintea mea este pururea (Psalmul 50). Oare nu ne Înva?? şi SfÎntul Efrem Sirul, În rug?ciunea sa din postul mare, zicÎnd: «A?a, Doamne, ?mp?rate, d?ruie?te-mi ca s?-mi v?d p?catele mele şi s? nu osÎndesc pe fratele meu…?». Fariseul Îns? scoate la iveal? ispr?vile lui şi osÎnde?te p?catele altora prin rug?ciunea sa plin? de mÎndrie.

S? auzim mai departe laudele fariseului care zice: Postesc de dou? ori pe s?pt?mÎn?. Care erau zilele s?pt?mÎnii În care posteau iudeii? Erau joia şi lunea, c?ci dup? datina b?trÎnilor, nu dup? porunc?, socoteau c? Moise s-a suit pe Muntele Sinai joi şi dup? patruzeci de zile s-a pogor?t luni. Dac? fariseul postea aceste dou? zile, ce l-a silit s? arate, Înaintea oamenilor, fapta lui, dac? nu mÎndria Încuibat? adÎnc În inima lui? MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, În privin?a postirii, ne Înva?? dimpotriv?: Tu, Îns? cÎnd poste?ti s? nu te ar?şi oamenilor c? poste?ti (Matei 6, 17-18). Fariseul nu numai c? nu ascunde fapta cea bună a postului, ci şi cu mare glas o vestea Înaintea oamenilor, zicÎnd: Postesc de dou? ori pe s?pt?mÎn? (Luca 18, 12).

S? urm?rim şi celelalte laude ale fariseului. C?ci dup? ce s-a l?udat cu postirea, acelaşi lucru ?l face şi cu milostenia: Dau zeciuial? din toate c?te c??tig (Luca 18, 12). MÎntuitorul Îns? ne Înva??: CÎnd faci milostenie, s? nu ?tie stÎnga ta ce face dreapta ta, ca milostenia s? fie Întru ascuns şi Tat?l t?u care vede Întru ascuns, ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 3-4).

Iubişi credincioşi,

Dup? ce am vorbit despre mÎndria şi lauda cea f?r? minte a fariseului, s? ne Întoarcem privirea minşii noastre şi spre a?ezarea cea smerit? şi vrednic? de laud? a vame?ului. S? aducem În mijloc cuvintele Sfintei Evanghelii de azi: Iar vame?ul, departe stÎnd, nu voia nici ochii s?-şi ridice către cer, ci ?şi b?tea pieptul, zicÎnd: Dumnezeule, milostiv fii mie, p?c?tosul (Luca 18, 13). Vedeşi, fraşii mei, c? vame?ul st?tea departe de jertfelnic şi nu Îndr?znea nici ochii s?-şi ridice către cer; ci ?şi b?tea pieptul şi din inima lui smerit? şi zdrobit?, zicea cu cşin??: Dumnezeule, milostiv fii mie, p?c?tosul! O, fericite vame?ule, tu cu rug?ciunea ta smerit? din adÎncul inimii tale, foarte mult te-ai asemÎnat cu t?lharul de pe cruce care a strigat din inim?: Pomene?te-m?, Doamne, cÎnd vei veni Întru ?mp?r?şia Ta! (Luca 23, 42).

Acest fericit t?lhar, socotind c? nu are alt chip a se pocşi de p?catele sale, nici vreme s? fac? alte fapte bune, deoarece şi picioarele şi mşinile şi erau r?stignite pe cruce, dar fiind În?elept, şi v?zÎnd c? moare, s-a gÎndit s? strige la Dumnezeu din adÎncul inimii, cu mare credin?? şi zdrobire. Pentru aceasta a fost auzit de MÎntuitorul, Care i-a zis: Adev?rat grşiesc şie, ast?zi vei fi cu Mine În rai (Luca 23, 43).

Bine a zis SfÎntul Efrem Sirul despre acest t?lhar: «O, t?lharule, şi al raiului t?lhar! Multe ai furat În via?a ta, iar acum, prin puşine cuvinte zise din inim?, ai furat cu limba raiul! O, t?lharule preaÎn?elept care ai ?tiut s? furi cu limba raiul pentru c? te-ai smerit şi şi-ai recunoscut p?catul. O floare timpurie a Crucii lui Hristos!» Vedeşi c?t de mare este puterea smereniei? Ea singur? poate ucide mÎndria şi izb?ve?te de osÎnd? sufletele noastre, cÎnd nu mai putem face alte fapte bune.

Iat?, fraşii mei, dup? cum vedeşi, rug?ciunea vame?ului din SfÎnta Evanghelie de azi se aseamÎn? cu rug?ciunea fericitului t?lhar de pe cruce. C? şi acela, ca şi vame?ul din SfÎnta Evanghelie, nu cu multe cuvinte s-a rugat, dar a strigat la Dumnezeu din adÎncul inimii sale şi cu mare smerenie. De aceea a auzit: Ast?zi vei fi cu Mine În rai! La fel şi fericitul vame?, puşine cuvinte a zis din inim?: Dumnezeule milostiv fii mie, p?c?tosul! Pentru smerita lui rug?ciune auzim r?spunsul cel preasfÎnt din gura Domnului: Zic vou?, mai Îndreptat s-a pogor?t acesta la casa sa, dec?t fariseul. C? tot cel ce se Înal?? pe sine se va smeri, iar cel ce se smere?te pe sine se va În?l?a (Luca 18, 14).

Iubişi credincioşi,

Nu f?r? rost s-a rÎnduit de Biseric? Evanghelia Vame?ului şi Fariseului În Duminica de ast?zi, cu care se Începe Triodul, adic? perioada Postului Mare, care este cel mai potrivit timp de pocşin?? de peste an. C?ci precum Îngerii au c?zut din cer şi primii oameni au c?zut din rai din cauza mÎndriei, tot a?a neamul omenesc a fost mÎntuit şi ridicat la cinstea cea dintşi În ?mp?r?şia cerurilor prin smerenia Întrup?rii Fiului lui Dumnezeu şi a morşii Lui pe Cruce.

şi dac? mÎndria a f?cut pe Îngerii neascult?tori diavoli şi pe primii oameni care erau nemuritori În rai i-a f?cut muritori pe pămînt, În?elegem c? precum c?derea şi moartea noastr? a venit prin mÎndrie, tot a?a pocşin?a, mÎntuirea şi nemurirea noastr? Începe Întşi prin smerenie. De aceea s-au şi rÎnduit de Sfinţii P?rinşi trei Duminici preg?titoare Înainte de Începerea SfÎntului şi marelui Post al Pa?tilor. Prima Duminică, cea de ast?zi, care ne preg?te?te pentru post, este tocmai aceasta numit? «a Vame?ului şi a Fariseului», ca s? ne aminteasc? de moartea noastr? prin mÎndrie şi de Învierea noastr? prin smerenie.

A doua Duminică preg?titoare este numit? «a Fiului Risipitor». Aceasta ne Îndeamn? la pocşin??. A treia Duminică preg?titoare pentru SfÎntul şi Marele Post este numit? «a Înfrico?atei judec?şi», cÎnd se las? sec de carne. Aceasta ne aminte?te de sf?rşitul lumii şi de Judecata de apoi, cÎnd fiecare va lua plat? dup? faptele sale. Ultima Duminică cu care Începe Postul Mare se nume?te «a izgonirii lui Adam din rai». Ea are scopul de a ne reaminti de p?catul str?moşilor no?tri, care au fost alungaşi din rai din cauza mÎndriei şi l?comiei, pentru a ne Îndemna la rug?ciune şi la post cu toat? st?ruin?a şi evlavia.

Iat? dar c?, ÎncepÎnd din Duminica de ast?zi, a vame?ului şi a fariseului, ne preg?tim pentru Începerea Marelui Post al Sfintelor Pa?ti. Începutul pocşin?ei şi al postului ?l facem prin rug?ciunea unit? cu smerenie, dac? vom urma vame?ului. De aceea, fraşii mei, ?tiind c? mÎndria a creat iadul şi a aruncat pe Îngerii c?zuşi şi pe oamenii nepocşişi În adÎncul gheenei, sÎntem datori s? punem de ast?zi Început bun de pocşin?? şi s? urm?m vame?ului pocşit, iar nu fariseului mÎndru.

Mare p?cat este mÎndria, fraşilor. Ea se arat? şi În vorbire şi În ?mbr?c?minte luxoas?, şi În mÎnie, care este fiica mÎndriei, şi În lenevire la biseric? şi În amÎnarea pocşin?ei şi În spovedanie nesincer?, c? cel mÎndru nu vrea s?-şi m?rturiseasc? preotului p?catele mari, nici nu se cşie?te pentru ele din cauza slavei de?arte care ?l st?pÎne?te. Mai cumplit? este mÎndria minşii, cÎnd omul se crede mai capabil, mai bun dec?t alţii. Cea mai grea este, Îns? mÎndria sufletului, cÎnd omul se socote?te mai Înv??at, mai talentat, mai corect şi mai pl?cut Înaintea lui Dumnezeu dec?t mulşi şi chiar dec?t toşi oamenii.

Asemenea cre?tini st?pÎnişi de duhul mÎndriei, sÎnt l?saşi de Dumnezeu s? cad? În desfrÎnare şi În alte p?cate grele, ca s? se smereasc?. alţii, Îns? cad În p?cate şi mai grele. Unii, din mÎndrie diabolic?, nu mai cred În Dumnezeu. alţii, hulesc şi batjocoresc SfÎnta Scriptur?, Biserica, Crucea, icoanele, sfintele slujbe şi pe sfinţii slujitori. Iar alţii, tot din mÎndrie, se rup de Biseric?, nu vor s? mai asculte de preoşi şi se duc la tot felul de secte, c?ci mÎndria este izvorul tuturor sectelor.

Fraşii mei, s? fugim de cumplitul p?cat al mÎndriei, care a aruncat o parte din Îngeri În iad şi a scos pe primii oameni din rai. S? fugim de mÎndria diabolic? care a umplut pămîntul de secte, de oameni necredincioşi, r?zvr?tişi şi rşi, şi iadul de suflete condamnate la osÎnd? veÎnic?. În locul mÎndriei s? alegem smerenia lui Hristos, smerenia vame?ului, smerenia sfinţilor, lep?dÎnd orice cuget de slav? de?art?, de laud? personal? şi de Îng?mfare.

Smerenia este cel mai bun leac pentru cre?tinii de ast?zi, pentru mÎntuirea noastr?. Vom putea sc?pa de mÎndrie prin mai mult? rug?ciune, ajutat? de post, prin citirea c?rşilor sfinte şi prin deas? spovedanie la duhovnici iscusişi.

Postul Mare este cale bună de nevoin??, de smerenie, de pocşin?? şi ?mp?care cu Dumnezeu. S? ne preg?tim pentru a-l str?bate cu folos şi cu bucurie, şi s?-L rug?m pe Bunul nostru MÎntuitor s? ne scape de p?catul cel greu al mÎndriei şi s? ne ?mbrace În ve?mÎntul cel dumnezeiesc al smereniei, al rug?ciunii curate şi al iubirii, care ne asigur? tuturor mÎntuirea sufletelor. Amin.

(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.