versiunea moldoveneasca русская версия


Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

Mesajul de felicitare al ÎPS Mitropolit Vladimir, adresat PS Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, cu ocazia aniversării zilei de naștere

18 августа 2017

Cu ocazia aniversării a 58 de ani din ziua nașterii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir a adresat Preasfințitului Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, un mesaj de felicitare, în care se menționează: „Preasfinția Voastră, în zi de sărbătoare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine.  

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

Felicitare pentru Preasfințitul Marchel cu prilejul aniversării zilei de naștere.

17 августа 2017

Prea Sfinţiei Sale, Prea Sfinţitului MARCHEL, Episcop de Bălţi şi Făleşti. Prea Sfințite Stăpîne, primiți coordiale felicitări prilejuite Zilei de naștere a Prea Sfinției Voastre. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate, pace și bucurii duhovnicești. Harul Sfîntului Duh să Vă dea puteri de a lucra în ogorul Domnului spre înflorirea Bisericii lui Hristos. Întru mulți și fericiți ani, Stăpîne. Cu dragoste și respect, administrația Eparhiei de Bălți și Fălești.  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul zilei de naștere.

17 августа 2017

Înalt Prea Sfințite Stăpîne Mitropolit Vladimir, primiți, rogu-Vă, cele mai sincere felicitări, prilejuite de ziua nașterii Dvs. Fie ca Bunul nostru Dumnezeu să Vă aibă în nemijlocita Sa apropiere de acum și pînă-n veac. La mulți ani, Stăpîne! Cu stimă Episcopul Marchel.  

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

21 июля 2017

Cu prilejul aniversării a 20 de ani de slujire preoțească, aducem cele mai sincere felicitări protoiereului Oleg Fistican, blagocinul circumscripției Fălești 2. În această zi de serbare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm bunului Dumnezeu să vă binecuvinteze cu sănătate, cu mulți rodnici ani și cu mult har,  

Duminica smereniei — pilda vameşului şi fariseului

Începem cu duminica aceasta o nouă perioadă liturgică, numită a TRIODULUI. Prima parte a acesteia cuprinde patru duminici pregătitoare pentru postul mare. Prima duminică pregătitoare, cea numită a vameşului şi fariseului, se găseşte exclusiv doar la Luca (18,10-14). Urmăriţi mai jos tâlcuirea.


IPS Bartolomeu — predica in duminica Vamesului si fariseului 
Despre mÎndrie şi smerenie

Voi sÎnteşi cei ce v? faceşi pe voi drepşi Înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoa?te inimile voastre;
c?ci ceea ce la oameni este Înalt, ur?ciune este Înaintea lui Dumnezeu
(Luca 16, 15)

Iubişi credincioşi,

În multe locuri ale Sfintei Scripturi se arat? c?t de mare, c?t de p?gubitoare de suflet şi c?t de ur?t? de Dumnezeu este patima mÎndriei, dar nu puşin se poate cunoa?te r?utatea acestui p?cat şi din Înv???tura Sfintei Evanghelii de ast?zi. Eu, fiind prea mic şi nepriceput a ar?ta prin scris sau prin cuvÎnt c?te Înf?şi??ri are şi c?t de felurit? este aceast? r?utate a p?catului mÎndriei, voi aduce În mijloc o Înv???tur? preaminunat? a SfÎntului Ioan Sc?rarul În aceast? privin??. Prin aceasta se va cunoa?te c?te capete are aceast? Înfrico?at? fiar? a mÎndriei şi prin care cei În?elepşi şi iscusişi vor În?elege c?t de pestri? şi primejdios este acest p?cat.

Iat? ce zice acest sfÎnt p?rinte despre mÎndrie: «MÎndria este lep?d?toare de Dumnezeu, Înv???tur? a diavolilor, defşimare a oamenilor, maica osÎndirii, strÎnepoata laudelor, semn al nerodirii, izgonirea ajutorului lui Dumnezeu, ieşirea din minşi, Înaintemerg?toare de c?deri, pricin? a epilepsiei, izvor al mÎniei, u?? a f???rniciei, Înt?rire a diavolilor, str?juitoare a p?catelor, pricinuitoare a nemilostivirii, ne?tiin?? de Îndurare, amar? lu?toare de seam? a gre?elilor altora, judec?toare f?r? de omenie, ?mpotriv? lupt?toare a lui Dumnezeu» (Filocalia, IX, CuvÎntul 25, Despre mÎndrie, Bucure?ti, 1980).

Se cuvine mai Întşi s? ar?t?m c?t de vechi este acest p?cat şi prin cine a intrat În lumea de sus şi În cea de jos. Vechimea acestui p?cat numai singur Dumnezeu o cunoa?te, fiindc? numai El ?tie cÎnd a c?zut satana cu Îngerii lui din cer. Nou? nu ni s-a f?cut cunoscut cu c?te mii de ani Înainte de zidirea lumii v?zute a fost c?derea Îngerilor În acest p?cat. Dumnezeiasca Scriptur? ne arat? c? acest greu p?cat a fost pricina c?derii din cer a satanei şi a Îngerilor celor de un gÎnd cu el. Iat? ce zice Dumnezeu prin gura marelui prooroc Isaia În aceast? privin??: «Tu ai zis În cugetul t?u: În cer m? voi sui, deasupra stelelor cerului voi pune scaunul meu. ?edea-voi pe muntele cel Înalt peste munşii cei Înalţi care sÎnt spre miazÎnoapte. Sui-m?-voi deasupra norilor, fi-voi asemenea Celui PreaÎnalt (Isaia 14, 13-14).

În aceste cuvinte ale Sfintei Scripturi se arat? care a fost gÎndul satanei mai Înainte de c?derea lui. Iar despre c?derea lui şi a celorlalţi Îngeri de un gÎnd cu el, SfÎnta Scriptur? ne arat?, zicÎnd: Cum a c?zut din cer luceaf?rul cel ce r?sare diminea?a, zdrobitu-s-a de pămînt cel ce trimitea la toate neamurile… şi iar?şi: Acum În iad te vei pogor?, În temeliile pămîntului (Isaia 14, 15). şi iar?şi zice SfÎnta Scriptur? de c?derea satanei: Pogor?tu-s-a În iad m?rirea ta şi multa veselie a ta, sub tine voi a?terne putrejune şi r?m?şi?a ta vor fi viermii (Isaia 14, 11).

Dac? ne vom Întoarce acum cu mintea la rug?ciunea fariseului din Evanghelia ce s-a citit ast?zi şi dac? vom cerca cu luare aminte În?elesul cuvintelor lui, vom În?elege mult din vicleniile p?catului mÎndriei care s-a strecurat În cuvintele cele pline de laud? ale fariseului. Dumnezeiescul P?rinte Ioan Sc?rarul zice c? mÎndria este «amar? lu?toare de seam? şi judec?toare f?r? de omenie a p?catelor altora». SfÎnta Evanghelie ne arat? c?: Fariseul, stÎnd În biseric?, a?a se ruga Întru sine: Dumnezeule, mulţumesc şie c? nu sÎnt ca ceilalţi oameni: r?pitor, nedrept, preadesfrÎnat. Dar ce fel de mulţumire aducea el lui Dumnezeu În rug?ciunea lui dac?, plin de mÎndrie, osÎndea pe ceilalţi oameni c? sÎnt r?pitori, nedrepşi, preadesfrÎnaşi etc.? Dup? cum se cunoa?te, r?d?cina rug?ciunii lui era mÎndria. Din aceast? blestemat? r?d?cin? ie?eau cuvintele lui pline de Îndrept?şire de sine Înaintea oamenilor. El a uitat cuvÎntul Sfintei Scripturi care zice: Cel ce n?d?jduie?te În Dumnezeu cu inim? Îndr?znea??, unul ca acesta este nebun (Pilde 28, 26).

Fariseul mulţumea lui Dumnezeu cu gura sa, dar cu inima şi cu mintea sa se mÎndrea foarte mult şi din prisosin?a inimii sale pline de mÎndrie scotea cuvinte de laud? defşimÎnd pe ceilalţi oameni c? sÎnt r?pitori, nedrepşi, preadesfrÎnaşi şi p?c?toşi.

Dumnezeiasca Scriptur? ne arat? c?: Necurat este Înaintea Domnului cel Înalt cu inima (Pilde 16, 6), şi c? Înaintea ochilor lui Dumnezeu sÎnt cşile omului şi toate urmele lui le cunoa?te (Pilde 5, 21). Dup? Înv???tura Sfinţilor P?rinşi trebuie s? avem convingerea c? nu este clip? În care s? nu greşim Înaintea lui Dumnezeu. De aceea, În fiecare clip? sÎntem datori s? ne smerim şi s? ne pocşim, m?car printr-un suspin al inimii noastre. Dar În rug?ciunea cea plin? de laud? a fariseului În loc de smerenie şi cuno?tin?a neputin?elor sale, el osÎnde?te cu mÎndrie pe aproapele s?u c?ci din prisosin?a inimii sale vorbea gura lui (Matei 12, 34; 15, 18). Îns? dumnezeieştii P?rinşi ne Înva??, zicÎnd: «Taci tu, s? vorbeasc? faptele tale» (Filocalia, X, Bucure?ti, 1981).

La fariseul mÎndru vedem lucrurile cu totul Întoarse. El se laud? şi tr?mbi?eaz? Înaintea oamenilor faptele sale cele bune şi defaim?, osÎndind pe ceilalţi oameni. Dar cine a pus pe fariseu s? judece, s? arate p?catele oamenilor şi s? scoat? la iveal? faptele sale cele bune? Oare nu mÎndria, iubirea de ar?tare şi lauda cea plin? de Îng?mfare? Oare nu trebuie ca s? avem Înaintea noastr? p?catele noastre, dup? m?rturia Sfintei Scripturi care zice: C? f?r?delegea mea eu o cunosc şi p?catul meu Înaintea mea este pururea (Psalmul 50). Oare nu ne Înva?? şi SfÎntul Efrem Sirul, În rug?ciunea sa din postul mare, zicÎnd: «A?a, Doamne, ?mp?rate, d?ruie?te-mi ca s?-mi v?d p?catele mele şi s? nu osÎndesc pe fratele meu…?». Fariseul Îns? scoate la iveal? ispr?vile lui şi osÎnde?te p?catele altora prin rug?ciunea sa plin? de mÎndrie.

S? auzim mai departe laudele fariseului care zice: Postesc de dou? ori pe s?pt?mÎn?. Care erau zilele s?pt?mÎnii În care posteau iudeii? Erau joia şi lunea, c?ci dup? datina b?trÎnilor, nu dup? porunc?, socoteau c? Moise s-a suit pe Muntele Sinai joi şi dup? patruzeci de zile s-a pogor?t luni. Dac? fariseul postea aceste dou? zile, ce l-a silit s? arate, Înaintea oamenilor, fapta lui, dac? nu mÎndria Încuibat? adÎnc În inima lui? MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, În privin?a postirii, ne Înva?? dimpotriv?: Tu, Îns? cÎnd poste?ti s? nu te ar?şi oamenilor c? poste?ti (Matei 6, 17-18). Fariseul nu numai c? nu ascunde fapta cea bună a postului, ci şi cu mare glas o vestea Înaintea oamenilor, zicÎnd: Postesc de dou? ori pe s?pt?mÎn? (Luca 18, 12).

S? urm?rim şi celelalte laude ale fariseului. C?ci dup? ce s-a l?udat cu postirea, acelaşi lucru ?l face şi cu milostenia: Dau zeciuial? din toate c?te c??tig (Luca 18, 12). MÎntuitorul Îns? ne Înva??: CÎnd faci milostenie, s? nu ?tie stÎnga ta ce face dreapta ta, ca milostenia s? fie Întru ascuns şi Tat?l t?u care vede Întru ascuns, ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 3-4).

Iubişi credincioşi,

Dup? ce am vorbit despre mÎndria şi lauda cea f?r? minte a fariseului, s? ne Întoarcem privirea minşii noastre şi spre a?ezarea cea smerit? şi vrednic? de laud? a vame?ului. S? aducem În mijloc cuvintele Sfintei Evanghelii de azi: Iar vame?ul, departe stÎnd, nu voia nici ochii s?-şi ridice către cer, ci ?şi b?tea pieptul, zicÎnd: Dumnezeule, milostiv fii mie, p?c?tosul (Luca 18, 13). Vedeşi, fraşii mei, c? vame?ul st?tea departe de jertfelnic şi nu Îndr?znea nici ochii s?-şi ridice către cer; ci ?şi b?tea pieptul şi din inima lui smerit? şi zdrobit?, zicea cu cşin??: Dumnezeule, milostiv fii mie, p?c?tosul! O, fericite vame?ule, tu cu rug?ciunea ta smerit? din adÎncul inimii tale, foarte mult te-ai asemÎnat cu t?lharul de pe cruce care a strigat din inim?: Pomene?te-m?, Doamne, cÎnd vei veni Întru ?mp?r?şia Ta! (Luca 23, 42).

Acest fericit t?lhar, socotind c? nu are alt chip a se pocşi de p?catele sale, nici vreme s? fac? alte fapte bune, deoarece şi picioarele şi mşinile şi erau r?stignite pe cruce, dar fiind În?elept, şi v?zÎnd c? moare, s-a gÎndit s? strige la Dumnezeu din adÎncul inimii, cu mare credin?? şi zdrobire. Pentru aceasta a fost auzit de MÎntuitorul, Care i-a zis: Adev?rat grşiesc şie, ast?zi vei fi cu Mine În rai (Luca 23, 43).

Bine a zis SfÎntul Efrem Sirul despre acest t?lhar: «O, t?lharule, şi al raiului t?lhar! Multe ai furat În via?a ta, iar acum, prin puşine cuvinte zise din inim?, ai furat cu limba raiul! O, t?lharule preaÎn?elept care ai ?tiut s? furi cu limba raiul pentru c? te-ai smerit şi şi-ai recunoscut p?catul. O floare timpurie a Crucii lui Hristos!» Vedeşi c?t de mare este puterea smereniei? Ea singur? poate ucide mÎndria şi izb?ve?te de osÎnd? sufletele noastre, cÎnd nu mai putem face alte fapte bune.

Iat?, fraşii mei, dup? cum vedeşi, rug?ciunea vame?ului din SfÎnta Evanghelie de azi se aseamÎn? cu rug?ciunea fericitului t?lhar de pe cruce. C? şi acela, ca şi vame?ul din SfÎnta Evanghelie, nu cu multe cuvinte s-a rugat, dar a strigat la Dumnezeu din adÎncul inimii sale şi cu mare smerenie. De aceea a auzit: Ast?zi vei fi cu Mine În rai! La fel şi fericitul vame?, puşine cuvinte a zis din inim?: Dumnezeule milostiv fii mie, p?c?tosul! Pentru smerita lui rug?ciune auzim r?spunsul cel preasfÎnt din gura Domnului: Zic vou?, mai Îndreptat s-a pogor?t acesta la casa sa, dec?t fariseul. C? tot cel ce se Înal?? pe sine se va smeri, iar cel ce se smere?te pe sine se va În?l?a (Luca 18, 14).

Iubişi credincioşi,

Nu f?r? rost s-a rÎnduit de Biseric? Evanghelia Vame?ului şi Fariseului În Duminica de ast?zi, cu care se Începe Triodul, adic? perioada Postului Mare, care este cel mai potrivit timp de pocşin?? de peste an. C?ci precum Îngerii au c?zut din cer şi primii oameni au c?zut din rai din cauza mÎndriei, tot a?a neamul omenesc a fost mÎntuit şi ridicat la cinstea cea dintşi În ?mp?r?şia cerurilor prin smerenia Întrup?rii Fiului lui Dumnezeu şi a morşii Lui pe Cruce.

şi dac? mÎndria a f?cut pe Îngerii neascult?tori diavoli şi pe primii oameni care erau nemuritori În rai i-a f?cut muritori pe pămînt, În?elegem c? precum c?derea şi moartea noastr? a venit prin mÎndrie, tot a?a pocşin?a, mÎntuirea şi nemurirea noastr? Începe Întşi prin smerenie. De aceea s-au şi rÎnduit de Sfinţii P?rinşi trei Duminici preg?titoare Înainte de Începerea SfÎntului şi marelui Post al Pa?tilor. Prima Duminică, cea de ast?zi, care ne preg?te?te pentru post, este tocmai aceasta numit? «a Vame?ului şi a Fariseului», ca s? ne aminteasc? de moartea noastr? prin mÎndrie şi de Învierea noastr? prin smerenie.

A doua Duminică preg?titoare este numit? «a Fiului Risipitor». Aceasta ne Îndeamn? la pocşin??. A treia Duminică preg?titoare pentru SfÎntul şi Marele Post este numit? «a Înfrico?atei judec?şi», cÎnd se las? sec de carne. Aceasta ne aminte?te de sf?rşitul lumii şi de Judecata de apoi, cÎnd fiecare va lua plat? dup? faptele sale. Ultima Duminică cu care Începe Postul Mare se nume?te «a izgonirii lui Adam din rai». Ea are scopul de a ne reaminti de p?catul str?moşilor no?tri, care au fost alungaşi din rai din cauza mÎndriei şi l?comiei, pentru a ne Îndemna la rug?ciune şi la post cu toat? st?ruin?a şi evlavia.

Iat? dar c?, ÎncepÎnd din Duminica de ast?zi, a vame?ului şi a fariseului, ne preg?tim pentru Începerea Marelui Post al Sfintelor Pa?ti. Începutul pocşin?ei şi al postului ?l facem prin rug?ciunea unit? cu smerenie, dac? vom urma vame?ului. De aceea, fraşii mei, ?tiind c? mÎndria a creat iadul şi a aruncat pe Îngerii c?zuşi şi pe oamenii nepocşişi În adÎncul gheenei, sÎntem datori s? punem de ast?zi Început bun de pocşin?? şi s? urm?m vame?ului pocşit, iar nu fariseului mÎndru.

Mare p?cat este mÎndria, fraşilor. Ea se arat? şi În vorbire şi În ?mbr?c?minte luxoas?, şi În mÎnie, care este fiica mÎndriei, şi În lenevire la biseric? şi În amÎnarea pocşin?ei şi În spovedanie nesincer?, c? cel mÎndru nu vrea s?-şi m?rturiseasc? preotului p?catele mari, nici nu se cşie?te pentru ele din cauza slavei de?arte care ?l st?pÎne?te. Mai cumplit? este mÎndria minşii, cÎnd omul se crede mai capabil, mai bun dec?t alţii. Cea mai grea este, Îns? mÎndria sufletului, cÎnd omul se socote?te mai Înv??at, mai talentat, mai corect şi mai pl?cut Înaintea lui Dumnezeu dec?t mulşi şi chiar dec?t toşi oamenii.

Asemenea cre?tini st?pÎnişi de duhul mÎndriei, sÎnt l?saşi de Dumnezeu s? cad? În desfrÎnare şi În alte p?cate grele, ca s? se smereasc?. alţii, Îns? cad În p?cate şi mai grele. Unii, din mÎndrie diabolic?, nu mai cred În Dumnezeu. alţii, hulesc şi batjocoresc SfÎnta Scriptur?, Biserica, Crucea, icoanele, sfintele slujbe şi pe sfinţii slujitori. Iar alţii, tot din mÎndrie, se rup de Biseric?, nu vor s? mai asculte de preoşi şi se duc la tot felul de secte, c?ci mÎndria este izvorul tuturor sectelor.

Fraşii mei, s? fugim de cumplitul p?cat al mÎndriei, care a aruncat o parte din Îngeri În iad şi a scos pe primii oameni din rai. S? fugim de mÎndria diabolic? care a umplut pămîntul de secte, de oameni necredincioşi, r?zvr?tişi şi rşi, şi iadul de suflete condamnate la osÎnd? veÎnic?. În locul mÎndriei s? alegem smerenia lui Hristos, smerenia vame?ului, smerenia sfinţilor, lep?dÎnd orice cuget de slav? de?art?, de laud? personal? şi de Îng?mfare.

Smerenia este cel mai bun leac pentru cre?tinii de ast?zi, pentru mÎntuirea noastr?. Vom putea sc?pa de mÎndrie prin mai mult? rug?ciune, ajutat? de post, prin citirea c?rşilor sfinte şi prin deas? spovedanie la duhovnici iscusişi.

Postul Mare este cale bună de nevoin??, de smerenie, de pocşin?? şi ?mp?care cu Dumnezeu. S? ne preg?tim pentru a-l str?bate cu folos şi cu bucurie, şi s?-L rug?m pe Bunul nostru MÎntuitor s? ne scape de p?catul cel greu al mÎndriei şi s? ne ?mbrace În ve?mÎntul cel dumnezeiesc al smereniei, al rug?ciunii curate şi al iubirii, care ne asigur? tuturor mÎntuirea sufletelor. Amin.

(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.