versiunea moldoveneasca русская версия


În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

Seminarul metodico-practic pentru profesorii de Religie din Bălți.

23 мая 2017

Promovarea valorilor creștine și consolidarea comportamentului moral-religios la elevi, — acesta a fost genericul seminarului metodico-practic pentru profesorii de religie din Bălți. Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, la acest seminar au participat: Secretarul Eparhial, Prot. Petru Ciunciuc; metodistul pentru mun. Bălți, Prot. Anatolie Spătaru; de asemenea, preoții Prot. Valentin Pânzaru și Prot. Serghei Ciunciuc. Cu multă bucurie ne-a primit doamna directoare, Goiman Valentina, la școala primară „Spiridon Vangheli”.  

Duminica pomenirii sfintei Maria Egipteanca

Despre slava de?art? şi mÎnieCe voişi s? v? fac? Iar ei I-au zis: D?-ne nou? s? ?edem unul de-a dreapta Ta şi altul de-a stÎnga Ta, Întru slava Ta (Marcu 10, 36-37)
 

Iubişi credincioşi,

Dac? aşi ascultat cu atenşie şi evlavie citirea Sfintei Evanghelii de azi, pe lÎng? alte sfinte Înv???turi care izvor?sc din cuvintele MÎntuitorului, aşi auzit şi de cererea celor doi Apostoli, Iacob şi Ioan, fiii lui Zevedeu. Iat? ce au cerut: Înv???torule, voim s? ne faci ceea ce vom cere de la Tine. Iar El le-a zis: Ce voişi s? v? fac? Iar ei au zis: D?-ne nou? s? ?edem unul de-a dreapta Ta, şi altul de-a stÎnga Ta Întru slava Ta (Marcu 10, 35-37).

Despre slava de?art? şi mÎnieCe voişi s? v? fac? Iar ei I-au zis: D?-ne nou? s? ?edem unul de-a dreapta Ta şi altul de-a stÎnga Ta, Întru slava Ta (Marcu 10, 36-37)
 

Iubişi credincioşi,

Dac? aşi ascultat cu atenşie şi evlavie citirea Sfintei Evanghelii de azi, pe lÎng? alte sfinte Înv???turi care izvor?sc din cuvintele MÎntuitorului, aşi auzit şi de cererea celor doi Apostoli, Iacob şi Ioan, fiii lui Zevedeu. Iat? ce au cerut: Înv???torule, voim s? ne faci ceea ce vom cere de la Tine. Iar El le-a zis: Ce voişi s? v? fac? Iar ei au zis: D?-ne nou? s? ?edem unul de-a dreapta Ta, şi altul de-a stÎnga Ta Întru slava Ta (Marcu 10, 35-37).


Vedeşi, fraşii mei, ispita slavei de?arte cum a Îndr?znit a se apropia chiar şi de ucenicii Domnului? Nu este de nici o mirare acest lucru, c?ci diavolul Înc? În Rai fiind a ispitit pe protop?rinşii no?tri Adam şi Eva tot cu ispita mÎndriei şi a slavei de?arte. C? auzişi ce spune ?arpele Evei: Nu, nu veşi muri! Dar Dumnezeu ?tie c? În ziua În care veşi mÎnca din el vi se vor deschide ochii şi veşi fi ca Dumnezeu, cunoscÎnd binele şi r?ul (Facere 3, 4-5).

Diavolul şi Îngerii lui au fost izgonişi din cer tot pentru p?catul mÎndriei şi al slavei de?arte, c?ci cugetau s? se fac? asemenea cu Ziditorul lor, Care i-a adus din nefiin?? Întru fiin??. Iat? ce zice dumnezeiasca Scriptur? despre aceasta: Tu care ziceai În cugetul t?u: Ridica-m?-voi În ceruri şi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi pune jil?ul meu! În muntele cel sfÎnt voi pune s?la?ul meu, În fundurile laturei celei de miazÎnoapte. Sui-m?-voi deasupra norilor şi asmenea Celui Prea Înalt voi fi (Isaia 14, 13-14). Vedeşi, fraşilor c? p?catul mÎndriei şi al slavei de?arte a fost pricina c?derii satanei şi a Îngerilor celor de un gÎnd cu el?

Cu acest p?cat greu şi ur?t de Dumnezeu a În?elat diavolul şi pe str?moşii no?tri În rai, iar de atunci şi pÎn? azi nu Înceteaz? a ispiti pe oameni cu tot felul de Încerc?ri, dar mai ales cu ispita mÎndriei şi a slavei de?arte, pe care Preabunul Dumnezeu o ur??te at?t de mult.

A?a a ispitit şi pe ucenicii MÎntuitorului din Evanghelia de azi. Îns? aşi auzit cu c?t? blÎnde?e şi În?elepciune i-a Îndreptat MÎntuitorul; nu i-a certat, nu i-a blestemat, nu i-a pedepsit, ci cu blÎnde?e le-a zis: Nu ?tişi ce cereşi! (Marcu 10, 38). Ca unor copii ne?tiutori le spune c? nu ?tiu ce vor. Dup? aceea le-a amintit de paharul sfintelor Sale patimi şi le-a zis: Nu ?tişi ce cereşi! Puteşi s? beşi paharul pe care ?l beau Eu sau s? v? botezaşi cu botezul cu care M? botez Eu? (Marcu 10, 38), iar ei au zis: «Putem», la care Iisus le-a ad?ugat: Paharul pe care Eu ?l beau ?l veşi bea, şi cu botezul cu care M? botez v? veşi boteza(Marcu 10, 39). Într-adev?r, Iacob a fost ucis de Irod, iar pe Ioan l-a surghiunit În Patmos Domişian, p?gÎnul ?mp?rat al Romei.

În acest fel amÎndoi apostolii au b?ut paharul suferin?ei pentru Domnul şi pentru Evanghelia Lui. Dar a ?edea de-a dreapta Mea, nu este al meu a da, ci celor pentru care s-a preg?tit (Marcu 10, 40). Dar de ce a zis: Nu este al Meu a da, ci celor pentru care s-a preg?tit de către Tat?l Meu (Matei 20, 23). Nimenea s? nu socoteasc? aici ca Arie ereticul c? MÎntuitorul este mai mic ca Dumnezeire dec?t Tat?l. Nu, ci acum MÎntuitorul vorbe?te ca om. C? se socotea mai mic dup? omenire nu dup? dumnezeire. C?ci dup? dumnezeire era şi este În vecii vecilor egal cu Tat?l. La fel În alt loc al Sfintei Evanghelii ne Înva??, zicÎnd: Iar Eu şi Tat?l Meu una sÎntem (Ioan 10, 30); şi iar zice: Toate c?te are Tat?l ale Mele sÎnt; de aceea am zis c? din al Meu iau şi v? voi vesti vou?. şi toate ale Mele sÎnt ale Tale, şi ale Tale sÎnt ale Mele şi M-am preasl?vit Întru ei (Ioan 16, 15; 17, 10). Iar În alt loc zice: Nu crezi tu c? Eu sÎnt Întru Tat?l şi c? Tat?l este Întru Mine? (Ioan 14, 10).

Dar s? mergem mai departe pe drumul cuvÎntului spre a auzi ce zice SfÎnta Evanghelie: Auzind cei zece, au Început a se mÎnia pe Iacob şi pe Ioan (Marcu 10, 41). Vedeşi fraşilor c? pentru ispita mÎndriei celor doi Apostoli, pe ceilalţi zece i-a ajuns ispita mÎniei. Prea Înduratul nostru MÎntuitor, iar?şi, ca pe ni?te copii care nu ?tiu ce fac, chemÎndu-i la Sine, le-a zis: ?tişi c? cei ce se socotesc c?rmuitori ai neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le st?pÎnesc. Dar Între voi nu trebuie s? fie a?a, ci care va vrea s? fie mare Între voi, s? fie slujitor al vostru. şi care va vrea s? fie Întşi Între voi, s? fie tuturor slug?(Marcu 10, 42-44). O bunătate şi dragoste f?r? margini a MÎntuitorului nostru, c? şi pe cei dintşi, care erau ispitişi de patima slavei de?arte, şi pe ceilalţi zece, care se mÎniau asupra celor doi, cu mare blÎnde?e şi În?elepciune şi Îndreapt? şi şi Înva??, s? nu fie ca st?pÎnitorii lumii, care cu mult? trufie şi slav? de?art? conduc popoarele şi le domnesc.

De aceea şi Înva??, zicÎnd: şi care vrea s? fie Întşi Între voi, s? fie tuturor slug? (Marcu 10, 44). Prin aceste preasfinte Înv???turi alung? din mintea lor şi slava de?art? şi mÎnia, c?ci aceste patimi sÎnt amÎndou? fiice ale mÎndriei. Slava de?art? este Începutul, iar mÎndria este sf?rşitul! Îns? şi la sp?larea picioarelor la Cina cea de Tain?, aceeaşi Înv???tur? ?mpotriva slavei de?arte i-a Înv??at: Voi M? numişi pe Mine Înv???torul şi Domnul, şi bine ziceşi, c?ci sÎnt. Deci dac? Eu, Domnul şi Înv???torul, v-am sp?lat vou? picioarele, şi voi sÎnteşi datori ca s? sp?laşi picioarele unii altora; c? v-am dat vou? pild?, ca, precum v-am f?cut Eu vou?, s? faceşi şi voi (Ioan 13, 13-15).

Ce este slava de?art?? Dup? Înv???tura sfinţilor P?rinşi, slava de?art? este Începutul mÎndriei şi «numai at?ta deosebire este Între ele, c?t? deosebire are copilul de b?rbatul des?v?rşit şi gr?ul de pşine» (Filocalia, vol IX, Sf. Ioan Sc?rarul, CuvÎntul 22, Bucure?ti, 1980). Pe slava de?art? cu «vaiul» o amenin?? Domnul zicÎnd: Vai vou?, cÎnd toşi oamenii v? vor vorbi de bine(Luca 6, 26). «GÎndul slavei de?arte este prea subşire şi cu lesnire st? pe ascuns lÎng? ispr?vile faptelor bune şi nu mic? nevoin?? trebuie spre a se izb?vi cineva de slava de?art?» (Ibidem). Cum poate cineva a se izb?vi de fiara aceasta cu multe capete a slavei de?arte? Dup? Înv???tura SfÎntului Ioan Sc?rarul, slava de?art? o izgone?te de la sine, cel ce În tot locul şi lucrul se defaim? pe sine, cel ce sufer? cu vitejie oc?rile şi defşim?rile altora, cel ce trece f?r? de v?t?mare pe lÎng? laude şi cel care alearg? spra slava cea de sus, iar pe cele de aici le socote?te gunoaie.

Zice acelaşi sfÎnt c? «Începutul neslavei de?arte este p?zirea gurii şi iubirea de necinstiri, mijlocul este Încetarea tuturor ispitirilor gÎndite ale slavei, iar sf?rşitul este ca pe cele ce ajut? la necinstire s? fie primite Înaintea oamenilor din inim?» (Ibidem). Numai acela are În?elepciune smerit?, care lucreaz? toat? fapta bună cu scopul de a pl?cea lui Dumnezeu, dup? cum ne Înva?? şi SfÎntul Apostol Pavel, zicÎnd: Ori de mÎncaşi, ori de beşi, ori altceva de faceşi, toate spre slava lui Dumnezeu s? le faceşi (I Corinteni 10, 31; Coloseni 3, 18).

La fel şi SfÎntul Efrem Sirul ne Înva?? următoarele despre slava de?art?: «S?rguie?te-te s? fii defşimat şi te vei umple de cinstea lui Dumnezeu. Nu c?uta s? fii cinstit, plin fiind În?untru de rÎni. Oc?r??te-te pe tine, ca s? fii cinstit şi s? n-o dore?ti ca s? nu te necinste?ti». Apoi zice: «Cel ce alearg? dup? cinste, ea fuge dinaintea lui, iar cel ce fuge de dÎnsa, cinstea alearg? dup? el şi propov?duitor al smereniei lui i se face Înaintea tuturor oamenilor. Fugi de slav? şi vei fi sl?vit. Teme-te de mÎndrie şi te vei m?ri. Dac? ur??ti slava, fugi de cei ce o caut?» (Filocalia X, Sf. Isaac Sirul, 1981, CuvÎntul 5. Pentru lep?darea de lume).

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici am vorbit despre r?utatea slavei de?arte, cu care au fost ispitişi cei doi Apostoli Iacob şi Ioan. În cele ce urmeaz? vom vorbi puşin despre p?catul mÎniei, care nu puşin ne vat?m? În aceast? via??. Mai Întşi s? vedem ce este mÎnia şi de c?te feluri este. «MÎnia este suta?ul raşiunii, r?zbunătorul poftei. CÎnd dorim un lucru şi sÎntem ?mpiedicaşi de cineva, ne mÎniem asupra lui ca unii ce sÎntem nedrept?şişi» (Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Bucure?ti 1938, cap. 14). «MÎnia este aducerea aminte a urii ascunse, adic? a pomenirii de r?u. MÎnia este dorin?a de a face r?u celui ce ne-a mÎniat» (Filocalia IX, Sf. Ioan Sc?rarul, CuvÎntul 8).

Felurile mÎniei sÎnt patru. Primul fel de mÎnie se cheam? «iritare», al doilea fel de mÎnie se cheam? «pizm?»; al treilea fel de mÎnie se cheam? «zavistie», adic? cea care zace mult În sufletul omului şi caut? r?zbunare; iar al patrulea fel este mÎnia cea dreapt? a lui Dumnezeu. Dumnezeu ne Înva?? În SfÎnta Scriptur? s? oprim mÎnia noastr? cea rea: P?r?se?te mÎnia şi las? iuşimea (Psalm 36, 8). La fel şi marele Apostol Pavel, zice: Lep?daşi şi voi toate acestea: MÎnia, iuşimea, r?utatea, hula, cuvÎntul de ruşine din gura voatr? (Coloseni 3, 8). În alt loc ar?tÎnd acelaşi lucru, zice: Orice am?r?ciune şi sup?rare şi mÎnie şi izbucnire şi defşimare s? piar? de la voi ?mpreun? cu orice r?utate (Efeseni 4, 31).

SfÎntul Ioan Sc?rarul ne arat? prin ce fapt? bună putem s? gonim de la noi mÎnia cea rea şi p?tima??, zicÎnd: «Precum apa În v?paie c?te puşin ad?ugÎndu-se, des?v?rşit pe v?paie o stinge, a?a şi lacrima plÎnsului celui adev?rat pe toat? v?paia mÎniei şi a iuşimii face s-o ucid?» (Filocalia IX, op. cit., p. 68).

C?t prive?te mÎnia cea dreapt? a lui Dumnezeu s-a ar?tat prin multe feluri de pedepse, dup? cum despre aceasta ne arat? dumnezeiasca Scriptur?, zicÎnd: Cu mulşimea slavei Tale ai surpat pe cei potrivnici. Trimis-ai mÎnia Ta şi i-a mistuit ca pe ni?te paie. La suflarea n?rilor Tale s-a desp?rşit apa. StrÎnsu-s-au la un loc apele ca un perete şi s-au Închegat apele În inima m?rii. Vr?jma?ul zicea: Goni-i-voi şi-i voi ajunge; prad? voi ?mp?rşi şi-mi voi s?tura sufletul de r?zbunare; voi scoate sabia şi mÎnia mea şi va st?rpi. Dar ai trimis Tu duhul T?u şi marea i-a Înghişit; afundatu-s-au ca plumbul, În apele cele mari (Ieşire 15, 7-10).

În alt loc, despre mÎnia cea dreapt? a lui Dumnezeu, auzim a?a: şi i-a lep?dat Dumnezeu din pămîntul lor cu mÎnie, cu iuşime şi cu aprindere mare şi i-a aruncat În alt pămînt, cum vedem acum (Deuteronom 29, 28). Iar dumnezeiescul şi marele Prooroc Isaia, ar?tÎnd despre mÎnia cea dreapt? şi sfÎnt? a lui Dumnezeu care va fi la sf?rşitul lumii, zice a?a: Pentru aceasta voi pr?buşi cerurile; şi pămîntul se va cl?tina din locul lui, din pricina furiei Domnului Savaot În ziua iuşimii mÎniei Lui. Atunci, ca o gazel? sperioas? şi o turm? pe care nimeni nu poate s-o adune, fiecare se va Întoarce la poporul s?u şi fiecare va fugi În pămîntul s?u (Isaia 13, 13-14).

Fraşii mei, acum s? ar?t?m ce virtuşi sÎnt ?mpotriva mÎniei. Cea dintşi fapt? bună care stinge şi potole?te mÎnia este blÎnde?ea. MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, voind s? ne Înve?e prin ce putem lini?ti tulburarea mÎniei a zis: Luaşi jugul Meu asupra voastr? şi Înv??aşi-v? de la Mine, c? sÎnt blÎnd şi smerit cu inima şi veşi g?si odihn? sufletelor voastre (Matei 11, 29). În alt loc dumnezeiasca Scriptur? ne Înva??, zicÎnd: Fericişi cei blÎnzi, c? aceia vor mo?teni pămîntul (Matei 5, 5). Tot dumnezeiasca Scriptur? ne Înva??, zicÎnd: R?spunsul blÎnd domole?te mÎnia (Pilde 15, 1; 16, 14; 25, 15). SfÎntul Apostol Petru arat? c? blÎnde?ea are mare pre? Înaintea lui Dumnezeu şi zice: S? fie omul cel tşinuit al inimii, Întru nestric?cioasa podoab? a duhului, blÎnd şi lini?tit, care este de mare pre? Înaintea lui Dumnezeu (I Petru 3, 4). Înc? şi SfÎntul Apostol Pavel ne arat? c? trebuie s? sf?tuim cu blÎnde?e pe cei care vor c?dea În oarecare p?cat şi zice: Fraşilor, chiar de va c?dea vreun om În vreo gre?eal?, voi cei duhovnice?ti Îndreptaşi pe unul ca acela cu duhul blÎndeşii (Galateni 6, 1).

Am Însemnat acestea din dumnezeiasca Scriptur?, ca s? v? aduc aminte c? cel mai bun leac ?mpotriva mÎniei este blÎnde?ea şi nepomenirea de r?u, c?ci aceste fapte bune, şi pe cei rşi şi pot face buni şi şi pot aduce la pocşin??. În aceast? privin?? am s? v? reamintesc ni?te istorioare din Pateric. Au venit odat? hoşii la chilia unui b?trÎn şi i-au zis: «Am venit s?-şi lu?m toate c?te ai În chilia ta». Iar el le-a zis: «C?te v? place, fiilor, luaşi». şi ei au luat toate lucrurile b?trÎnului pe care le avea În casa sa. Îns? au uitat un s?cule? care era at?rnat Într-un cui. Deci b?trÎnul luÎndu-l, alerga dup? ei, zicÎnd: «Fraşilor, luaşi cele ce aşi uitat În chilia voastr?!» Iar aceia, umilindu-se pentru ner?utatea b?trÎnului au adus Înapoi În chilia lui toate cele luate, şi s-au pocşit, zicÎnd Întru dÎnşii: «Cu adev?rat, omul lui Dumnezeu este acesta».

Iar?şi citim În Pateric c? doi monahi locuiau Într-un loc şi s-a dus la dÎnşii un b?trÎn ca s? Încerce via?a lor şi, luÎnd un toiag, a Început a sf?r?ma verde?urile unuia. Iar fratele v?zÎnd, s-a ascuns pÎn? le-a sf?r?mat toate. Dup? ce a r?mas numai o r?d?cin?, a zis fratele către b?trÎn: «De voie?ti, las? pe aceasta s? o fierb ca s? gust?m din ea ?mpreun?!» Aceasta auzind b?trÎnul, a pus metanie fratelui, zicÎnd: «Pentru aceast? ner?utate a ta se odihne?te Duhul SfÎnt peste tine, frate!»

A zis dumnezeiescul Iov: Pe cel f?r? de minte ?l ucide mÎnia (Iov 5, 2). Iar Apostolul Pavel ne Înva??: Soarele s? nu apun? peste mÎnia voastr? (Efeseni 4, 26). Cu adev?rat, pe cel f?r? de minte ?l ucide mÎnia, dac? nu va p?r?si din inim? pomenirea de r?u şi r?zbunarea asupra celui ce l-a sup?rat, altfel avÎnd ur? asupra fratelui, ajunge s? fie ca un uciga? de oameni. C?ci, dup? m?rturia Sfintei Scripturi, oricine ur??te pe fratele s?u este uciga? de oameni şi ?tişi c? orice uciga? de oameni nu are via?? veÎnic? (I Ioan 3, 15). Iat? fraşilor, În ce chip, pe cel f?r? de minte ?l ucide mÎnia. C?ci de nu va p?r?si mÎnia şi şinerea de minte a r?ului ajunge la ur? şi prin ur? se face uciga? de oameni şi a?a ?şi ucide prin mÎnie şi r?zbunare sufletul s?u.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Duminica a cincea a Postului Mare. Fiecare zi În post trebuie s? fie o nou? treapt? care ne urc? spre cer, şi ne apropie de Învierea lui Hristos. De aceea sÎntem datori, fraşii mei, s? ne silim zi cu zi la rug?ciune, la ÎnfrÎnare, la post, la ?mp?care duhovniceasc? cu toşi oamenii, la milostenie, la p?r?sirea p?catelor prin spovedanie şi la unirea cu Hristos prin SfÎnta ?mp?rt??anie.

Ast?zi am vorbit de dou? p?cate foarte r?spÎndite la noi: slava de?art? şi mÎnia. Cel mai potrivit timp de pocşin?? şi desp?timire pentru noi toşi este Postul Mare. Acum s? ne ostenim. Acum s? ne rug?m mai mult. Acum s? p?r?sim mÎndria, mÎnia, ura, Îndoiala, desfrÎnarea, necredin?a şi tot p?catul. Acum s? ne ?mp?c?m cu Dumnezeu, pÎn? mai avem via?? şi timp de pocşin??. Nu vedem cu toşii c?t? suferin?? este În lume şi c?şi mor f?r? nici o preg?tire cre?tineasc?? Cum vor fi izb?vişi de osÎnd? cei ce mor În beşie şi desfr?u, cei ce mor În ur? şi procese, cei ce mor În secte şi În Întunericul necredin?ei? Cine şi va elibera din chinurile iadului, dac? o via?? de om pe pămînt nu le-a ajuns s? cread? cum trebuie În Dumnezeu şi s? fac? fapte bune de pocşin??? S? ne fereasc? MÎntuitorul de un asemenea sf?rşit Înfrico??tor, f?r? salvare.

Tot În Duminica de ast?zi Biserica Ortodox? face pomenirea Sfintei Maria Egipteanca, pe care ne-o d? ca model de pocşin?? pentru toşi. Aceast? cuvioas? a fost În tinere?e o mare p?c?toas?. Dar ajungÎnd la MormÎntul Domnului nu putea s? intre În biseric? pentru p?catele ei cele cumplite. Atunci, venindu-şi În fire a Început s? plÎng? cu amar pentru p?catele sale şi dup? ce s-a Închinat, s-a f?cut pustnic? În pustiul Iordanului. Acolo s-a nevoit singur? 47 de ani, r?bdÎnd grele ispite, foame, gÎnduri, frig şi lupte de la diavoli. La urm?, fiind descoperit? de cuviosul Zosima, un sihastru sfÎnt, acesta a spovedit-o, a ?mp?rt?şit-o cu Sfintele Taine şi, dup? Înc? un an, a aflat-o adormit? În Domnul şi a Înmor-mÎntat-o acolo. Pomenirea ei se face la 1 aprilie. Vedeşi c?şi ani s-a pocşit ea pentru p?catele f?cute la tinere?e?

S? urm?m şi noi pe calea pocşin?ei, c? f?r? aceasta degeaba trşim; ne cheltuim şi via?a În zadar, ne pierdem şi sufletul. Mai avem o s?pt?mÎn? pÎn? la Duminica Floriilor. Este foarte bine ca În aceste zile s? v? spovedişi, iar la Florii s? primişi Trupul şi SÎngele lui Hristos.

Continuaşi cu postul şi cu rug?ciunea. Dar cereşi numai cele de folos pentru mÎntuire. ?mp?caşi-v? cu Dumnezeu şi cu oamenii şi aveşi mare grij? pentru copii. S? rug?m pe Bunul nostru MÎntuitor s? ne scape de tot p?catul şi s? ne primeasc?, dincolo, de-a dreapta Sa, cu toşi sfinţii Sşi. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.