verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Duminica pomenirii sfintei Maria Egipteanca

Despre slava de?art? şi mÎnieCe voişi s? v? fac? Iar ei I-au zis: D?-ne nou? s? ?edem unul de-a dreapta Ta şi altul de-a stÎnga Ta, Întru slava Ta (Marcu 10, 36-37)
 

Iubişi credincioşi,

Dac? aşi ascultat cu atenşie şi evlavie citirea Sfintei Evanghelii de azi, pe lÎng? alte sfinte Înv???turi care izvor?sc din cuvintele MÎntuitorului, aşi auzit şi de cererea celor doi Apostoli, Iacob şi Ioan, fiii lui Zevedeu. Iat? ce au cerut: Înv???torule, voim s? ne faci ceea ce vom cere de la Tine. Iar El le-a zis: Ce voişi s? v? fac? Iar ei au zis: D?-ne nou? s? ?edem unul de-a dreapta Ta, şi altul de-a stÎnga Ta Întru slava Ta (Marcu 10, 35-37).


Vedeşi, fraşii mei, ispita slavei de?arte cum a Îndr?znit a se apropia chiar şi de ucenicii Domnului? Nu este de nici o mirare acest lucru, c?ci diavolul Înc? În Rai fiind a ispitit pe protop?rinşii no?tri Adam şi Eva tot cu ispita mÎndriei şi a slavei de?arte. C? auzişi ce spune ?arpele Evei: Nu, nu veşi muri! Dar Dumnezeu ?tie c? În ziua În care veşi mÎnca din el vi se vor deschide ochii şi veşi fi ca Dumnezeu, cunoscÎnd binele şi r?ul (Facere 3, 4-5).

Diavolul şi Îngerii lui au fost izgonişi din cer tot pentru p?catul mÎndriei şi al slavei de?arte, c?ci cugetau s? se fac? asemenea cu Ziditorul lor, Care i-a adus din nefiin?? Întru fiin??. Iat? ce zice dumnezeiasca Scriptur? despre aceasta: Tu care ziceai În cugetul t?u: Ridica-m?-voi În ceruri şi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi pune jil?ul meu! În muntele cel sfÎnt voi pune s?la?ul meu, În fundurile laturei celei de miazÎnoapte. Sui-m?-voi deasupra norilor şi asmenea Celui Prea Înalt voi fi (Isaia 14, 13-14). Vedeşi, fraşilor c? p?catul mÎndriei şi al slavei de?arte a fost pricina c?derii satanei şi a Îngerilor celor de un gÎnd cu el?

Cu acest p?cat greu şi ur?t de Dumnezeu a În?elat diavolul şi pe str?moşii no?tri În rai, iar de atunci şi pÎn? azi nu Înceteaz? a ispiti pe oameni cu tot felul de Încerc?ri, dar mai ales cu ispita mÎndriei şi a slavei de?arte, pe care Preabunul Dumnezeu o ur??te at?t de mult.

A?a a ispitit şi pe ucenicii MÎntuitorului din Evanghelia de azi. Îns? aşi auzit cu c?t? blÎnde?e şi În?elepciune i-a Îndreptat MÎntuitorul; nu i-a certat, nu i-a blestemat, nu i-a pedepsit, ci cu blÎnde?e le-a zis: Nu ?tişi ce cereşi! (Marcu 10, 38). Ca unor copii ne?tiutori le spune c? nu ?tiu ce vor. Dup? aceea le-a amintit de paharul sfintelor Sale patimi şi le-a zis: Nu ?tişi ce cereşi! Puteşi s? beşi paharul pe care ?l beau Eu sau s? v? botezaşi cu botezul cu care M? botez Eu? (Marcu 10, 38), iar ei au zis: “Putem”, la care Iisus le-a ad?ugat: Paharul pe care Eu ?l beau ?l veşi bea, şi cu botezul cu care M? botez v? veşi boteza(Marcu 10, 39). Într-adev?r, Iacob a fost ucis de Irod, iar pe Ioan l-a surghiunit În Patmos Domişian, p?gÎnul ?mp?rat al Romei.

În acest fel amÎndoi apostolii au b?ut paharul suferin?ei pentru Domnul şi pentru Evanghelia Lui. Dar a ?edea de-a dreapta Mea, nu este al meu a da, ci celor pentru care s-a preg?tit (Marcu 10, 40). Dar de ce a zis: Nu este al Meu a da, ci celor pentru care s-a preg?tit de către Tat?l Meu (Matei 20, 23). Nimenea s? nu socoteasc? aici ca Arie ereticul c? MÎntuitorul este mai mic ca Dumnezeire dec?t Tat?l. Nu, ci acum MÎntuitorul vorbe?te ca om. C? se socotea mai mic dup? omenire nu dup? dumnezeire. C?ci dup? dumnezeire era şi este În vecii vecilor egal cu Tat?l. La fel În alt loc al Sfintei Evanghelii ne Înva??, zicÎnd: Iar Eu şi Tat?l Meu una sÎntem (Ioan 10, 30); şi iar zice: Toate c?te are Tat?l ale Mele sÎnt; de aceea am zis c? din al Meu iau şi v? voi vesti vou?. şi toate ale Mele sÎnt ale Tale, şi ale Tale sÎnt ale Mele şi M-am preasl?vit Întru ei (Ioan 16, 15; 17, 10). Iar În alt loc zice: Nu crezi tu c? Eu sÎnt Întru Tat?l şi c? Tat?l este Întru Mine? (Ioan 14, 10).

Dar s? mergem mai departe pe drumul cuvÎntului spre a auzi ce zice SfÎnta Evanghelie: Auzind cei zece, au Început a se mÎnia pe Iacob şi pe Ioan (Marcu 10, 41). Vedeşi fraşilor c? pentru ispita mÎndriei celor doi Apostoli, pe ceilalţi zece i-a ajuns ispita mÎniei. Prea Înduratul nostru MÎntuitor, iar?şi, ca pe ni?te copii care nu ?tiu ce fac, chemÎndu-i la Sine, le-a zis: ?tişi c? cei ce se socotesc c?rmuitori ai neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le st?pÎnesc. Dar Între voi nu trebuie s? fie a?a, ci care va vrea s? fie mare Între voi, s? fie slujitor al vostru. şi care va vrea s? fie Întşi Între voi, s? fie tuturor slug?(Marcu 10, 42-44). O bunătate şi dragoste f?r? margini a MÎntuitorului nostru, c? şi pe cei dintşi, care erau ispitişi de patima slavei de?arte, şi pe ceilalţi zece, care se mÎniau asupra celor doi, cu mare blÎnde?e şi În?elepciune şi Îndreapt? şi şi Înva??, s? nu fie ca st?pÎnitorii lumii, care cu mult? trufie şi slav? de?art? conduc popoarele şi le domnesc.

De aceea şi Înva??, zicÎnd: şi care vrea s? fie Întşi Între voi, s? fie tuturor slug? (Marcu 10, 44). Prin aceste preasfinte Înv???turi alung? din mintea lor şi slava de?art? şi mÎnia, c?ci aceste patimi sÎnt amÎndou? fiice ale mÎndriei. Slava de?art? este Începutul, iar mÎndria este sf?rşitul! Îns? şi la sp?larea picioarelor la Cina cea de Tain?, aceeaşi Înv???tur? ?mpotriva slavei de?arte i-a Înv??at: Voi M? numişi pe Mine Înv???torul şi Domnul, şi bine ziceşi, c?ci sÎnt. Deci dac? Eu, Domnul şi Înv???torul, v-am sp?lat vou? picioarele, şi voi sÎnteşi datori ca s? sp?laşi picioarele unii altora; c? v-am dat vou? pild?, ca, precum v-am f?cut Eu vou?, s? faceşi şi voi (Ioan 13, 13-15).

Ce este slava de?art?? Dup? Înv???tura sfinţilor P?rinşi, slava de?art? este Începutul mÎndriei şi “numai at?ta deosebire este Între ele, c?t? deosebire are copilul de b?rbatul des?v?rşit şi gr?ul de pşine” (Filocalia, vol IX, Sf. Ioan Sc?rarul, CuvÎntul 22, Bucure?ti, 1980). Pe slava de?art? cu “vaiul” o amenin?? Domnul zicÎnd: Vai vou?, cÎnd toşi oamenii v? vor vorbi de bine(Luca 6, 26). “GÎndul slavei de?arte este prea subşire şi cu lesnire st? pe ascuns lÎng? ispr?vile faptelor bune şi nu mic? nevoin?? trebuie spre a se izb?vi cineva de slava de?art?” (Ibidem). Cum poate cineva a se izb?vi de fiara aceasta cu multe capete a slavei de?arte? Dup? Înv???tura SfÎntului Ioan Sc?rarul, slava de?art? o izgone?te de la sine, cel ce În tot locul şi lucrul se defaim? pe sine, cel ce sufer? cu vitejie oc?rile şi defşim?rile altora, cel ce trece f?r? de v?t?mare pe lÎng? laude şi cel care alearg? spra slava cea de sus, iar pe cele de aici le socote?te gunoaie.

Zice acelaşi sfÎnt c? “Începutul neslavei de?arte este p?zirea gurii şi iubirea de necinstiri, mijlocul este Încetarea tuturor ispitirilor gÎndite ale slavei, iar sf?rşitul este ca pe cele ce ajut? la necinstire s? fie primite Înaintea oamenilor din inim?” (Ibidem). Numai acela are În?elepciune smerit?, care lucreaz? toat? fapta bună cu scopul de a pl?cea lui Dumnezeu, dup? cum ne Înva?? şi SfÎntul Apostol Pavel, zicÎnd: Ori de mÎncaşi, ori de beşi, ori altceva de faceşi, toate spre slava lui Dumnezeu s? le faceşi (I Corinteni 10, 31; Coloseni 3, 18).

La fel şi SfÎntul Efrem Sirul ne Înva?? următoarele despre slava de?art?: “S?rguie?te-te s? fii defşimat şi te vei umple de cinstea lui Dumnezeu. Nu c?uta s? fii cinstit, plin fiind În?untru de rÎni. Oc?r??te-te pe tine, ca s? fii cinstit şi s? n-o dore?ti ca s? nu te necinste?ti”. Apoi zice: “Cel ce alearg? dup? cinste, ea fuge dinaintea lui, iar cel ce fuge de dÎnsa, cinstea alearg? dup? el şi propov?duitor al smereniei lui i se face Înaintea tuturor oamenilor. Fugi de slav? şi vei fi sl?vit. Teme-te de mÎndrie şi te vei m?ri. Dac? ur??ti slava, fugi de cei ce o caut?” (Filocalia X, Sf. Isaac Sirul, 1981, CuvÎntul 5. Pentru lep?darea de lume).

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici am vorbit despre r?utatea slavei de?arte, cu care au fost ispitişi cei doi Apostoli Iacob şi Ioan. În cele ce urmeaz? vom vorbi puşin despre p?catul mÎniei, care nu puşin ne vat?m? În aceast? via??. Mai Întşi s? vedem ce este mÎnia şi de c?te feluri este. “MÎnia este suta?ul raşiunii, r?zbunătorul poftei. CÎnd dorim un lucru şi sÎntem ?mpiedicaşi de cineva, ne mÎniem asupra lui ca unii ce sÎntem nedrept?şişi” (Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Bucure?ti 1938, cap. 14). “MÎnia este aducerea aminte a urii ascunse, adic? a pomenirii de r?u. MÎnia este dorin?a de a face r?u celui ce ne-a mÎniat” (Filocalia IX, Sf. Ioan Sc?rarul, CuvÎntul 8).

Felurile mÎniei sÎnt patru. Primul fel de mÎnie se cheam? “iritare”, al doilea fel de mÎnie se cheam? “pizm?”; al treilea fel de mÎnie se cheam? “zavistie”, adic? cea care zace mult În sufletul omului şi caut? r?zbunare; iar al patrulea fel este mÎnia cea dreapt? a lui Dumnezeu. Dumnezeu ne Înva?? În SfÎnta Scriptur? s? oprim mÎnia noastr? cea rea: P?r?se?te mÎnia şi las? iuşimea (Psalm 36, 8). La fel şi marele Apostol Pavel, zice: Lep?daşi şi voi toate acestea: MÎnia, iuşimea, r?utatea, hula, cuvÎntul de ruşine din gura voatr? (Coloseni 3, 8). În alt loc ar?tÎnd acelaşi lucru, zice: Orice am?r?ciune şi sup?rare şi mÎnie şi izbucnire şi defşimare s? piar? de la voi ?mpreun? cu orice r?utate (Efeseni 4, 31).

SfÎntul Ioan Sc?rarul ne arat? prin ce fapt? bună putem s? gonim de la noi mÎnia cea rea şi p?tima??, zicÎnd: “Precum apa În v?paie c?te puşin ad?ugÎndu-se, des?v?rşit pe v?paie o stinge, a?a şi lacrima plÎnsului celui adev?rat pe toat? v?paia mÎniei şi a iuşimii face s-o ucid?” (Filocalia IX, op. cit., p. 68).

C?t prive?te mÎnia cea dreapt? a lui Dumnezeu s-a ar?tat prin multe feluri de pedepse, dup? cum despre aceasta ne arat? dumnezeiasca Scriptur?, zicÎnd: Cu mulşimea slavei Tale ai surpat pe cei potrivnici. Trimis-ai mÎnia Ta şi i-a mistuit ca pe ni?te paie. La suflarea n?rilor Tale s-a desp?rşit apa. StrÎnsu-s-au la un loc apele ca un perete şi s-au Închegat apele În inima m?rii. Vr?jma?ul zicea: Goni-i-voi şi-i voi ajunge; prad? voi ?mp?rşi şi-mi voi s?tura sufletul de r?zbunare; voi scoate sabia şi mÎnia mea şi va st?rpi. Dar ai trimis Tu duhul T?u şi marea i-a Înghişit; afundatu-s-au ca plumbul, În apele cele mari (Ieşire 15, 7-10).

În alt loc, despre mÎnia cea dreapt? a lui Dumnezeu, auzim a?a: şi i-a lep?dat Dumnezeu din pămîntul lor cu mÎnie, cu iuşime şi cu aprindere mare şi i-a aruncat În alt pămînt, cum vedem acum (Deuteronom 29, 28). Iar dumnezeiescul şi marele Prooroc Isaia, ar?tÎnd despre mÎnia cea dreapt? şi sfÎnt? a lui Dumnezeu care va fi la sf?rşitul lumii, zice a?a: Pentru aceasta voi pr?buşi cerurile; şi pămîntul se va cl?tina din locul lui, din pricina furiei Domnului Savaot În ziua iuşimii mÎniei Lui. Atunci, ca o gazel? sperioas? şi o turm? pe care nimeni nu poate s-o adune, fiecare se va Întoarce la poporul s?u şi fiecare va fugi În pămîntul s?u (Isaia 13, 13-14).

Fraşii mei, acum s? ar?t?m ce virtuşi sÎnt ?mpotriva mÎniei. Cea dintşi fapt? bună care stinge şi potole?te mÎnia este blÎnde?ea. MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, voind s? ne Înve?e prin ce putem lini?ti tulburarea mÎniei a zis: Luaşi jugul Meu asupra voastr? şi Înv??aşi-v? de la Mine, c? sÎnt blÎnd şi smerit cu inima şi veşi g?si odihn? sufletelor voastre (Matei 11, 29). În alt loc dumnezeiasca Scriptur? ne Înva??, zicÎnd: Fericişi cei blÎnzi, c? aceia vor mo?teni pămîntul (Matei 5, 5). Tot dumnezeiasca Scriptur? ne Înva??, zicÎnd: R?spunsul blÎnd domole?te mÎnia (Pilde 15, 1; 16, 14; 25, 15). SfÎntul Apostol Petru arat? c? blÎnde?ea are mare pre? Înaintea lui Dumnezeu şi zice: S? fie omul cel tşinuit al inimii, Întru nestric?cioasa podoab? a duhului, blÎnd şi lini?tit, care este de mare pre? Înaintea lui Dumnezeu (I Petru 3, 4). Înc? şi SfÎntul Apostol Pavel ne arat? c? trebuie s? sf?tuim cu blÎnde?e pe cei care vor c?dea În oarecare p?cat şi zice: Fraşilor, chiar de va c?dea vreun om În vreo gre?eal?, voi cei duhovnice?ti Îndreptaşi pe unul ca acela cu duhul blÎndeşii (Galateni 6, 1).

Am Însemnat acestea din dumnezeiasca Scriptur?, ca s? v? aduc aminte c? cel mai bun leac ?mpotriva mÎniei este blÎnde?ea şi nepomenirea de r?u, c?ci aceste fapte bune, şi pe cei rşi şi pot face buni şi şi pot aduce la pocşin??. În aceast? privin?? am s? v? reamintesc ni?te istorioare din Pateric. Au venit odat? hoşii la chilia unui b?trÎn şi i-au zis: “Am venit s?-şi lu?m toate c?te ai În chilia ta”. Iar el le-a zis: “C?te v? place, fiilor, luaşi”. şi ei au luat toate lucrurile b?trÎnului pe care le avea În casa sa. Îns? au uitat un s?cule? care era at?rnat Într-un cui. Deci b?trÎnul luÎndu-l, alerga dup? ei, zicÎnd: “Fraşilor, luaşi cele ce aşi uitat În chilia voastr?!” Iar aceia, umilindu-se pentru ner?utatea b?trÎnului au adus Înapoi În chilia lui toate cele luate, şi s-au pocşit, zicÎnd Întru dÎnşii: “Cu adev?rat, omul lui Dumnezeu este acesta”.

Iar?şi citim În Pateric c? doi monahi locuiau Într-un loc şi s-a dus la dÎnşii un b?trÎn ca s? Încerce via?a lor şi, luÎnd un toiag, a Început a sf?r?ma verde?urile unuia. Iar fratele v?zÎnd, s-a ascuns pÎn? le-a sf?r?mat toate. Dup? ce a r?mas numai o r?d?cin?, a zis fratele către b?trÎn: “De voie?ti, las? pe aceasta s? o fierb ca s? gust?m din ea ?mpreun?!” Aceasta auzind b?trÎnul, a pus metanie fratelui, zicÎnd: “Pentru aceast? ner?utate a ta se odihne?te Duhul SfÎnt peste tine, frate!”

A zis dumnezeiescul Iov: Pe cel f?r? de minte ?l ucide mÎnia (Iov 5, 2). Iar Apostolul Pavel ne Înva??: Soarele s? nu apun? peste mÎnia voastr? (Efeseni 4, 26). Cu adev?rat, pe cel f?r? de minte ?l ucide mÎnia, dac? nu va p?r?si din inim? pomenirea de r?u şi r?zbunarea asupra celui ce l-a sup?rat, altfel avÎnd ur? asupra fratelui, ajunge s? fie ca un uciga? de oameni. C?ci, dup? m?rturia Sfintei Scripturi, oricine ur??te pe fratele s?u este uciga? de oameni şi ?tişi c? orice uciga? de oameni nu are via?? veÎnic? (I Ioan 3, 15). Iat? fraşilor, În ce chip, pe cel f?r? de minte ?l ucide mÎnia. C?ci de nu va p?r?si mÎnia şi şinerea de minte a r?ului ajunge la ur? şi prin ur? se face uciga? de oameni şi a?a ?şi ucide prin mÎnie şi r?zbunare sufletul s?u.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Duminica a cincea a Postului Mare. Fiecare zi În post trebuie s? fie o nou? treapt? care ne urc? spre cer, şi ne apropie de Învierea lui Hristos. De aceea sÎntem datori, fraşii mei, s? ne silim zi cu zi la rug?ciune, la ÎnfrÎnare, la post, la ?mp?care duhovniceasc? cu toşi oamenii, la milostenie, la p?r?sirea p?catelor prin spovedanie şi la unirea cu Hristos prin SfÎnta ?mp?rt??anie.

Ast?zi am vorbit de dou? p?cate foarte r?spÎndite la noi: slava de?art? şi mÎnia. Cel mai potrivit timp de pocşin?? şi desp?timire pentru noi toşi este Postul Mare. Acum s? ne ostenim. Acum s? ne rug?m mai mult. Acum s? p?r?sim mÎndria, mÎnia, ura, Îndoiala, desfrÎnarea, necredin?a şi tot p?catul. Acum s? ne ?mp?c?m cu Dumnezeu, pÎn? mai avem via?? şi timp de pocşin??. Nu vedem cu toşii c?t? suferin?? este În lume şi c?şi mor f?r? nici o preg?tire cre?tineasc?? Cum vor fi izb?vişi de osÎnd? cei ce mor În beşie şi desfr?u, cei ce mor În ur? şi procese, cei ce mor În secte şi În Întunericul necredin?ei? Cine şi va elibera din chinurile iadului, dac? o via?? de om pe pămînt nu le-a ajuns s? cread? cum trebuie În Dumnezeu şi s? fac? fapte bune de pocşin??? S? ne fereasc? MÎntuitorul de un asemenea sf?rşit Înfrico??tor, f?r? salvare.

Tot În Duminica de ast?zi Biserica Ortodox? face pomenirea Sfintei Maria Egipteanca, pe care ne-o d? ca model de pocşin?? pentru toşi. Aceast? cuvioas? a fost În tinere?e o mare p?c?toas?. Dar ajungÎnd la MormÎntul Domnului nu putea s? intre În biseric? pentru p?catele ei cele cumplite. Atunci, venindu-şi În fire a Început s? plÎng? cu amar pentru p?catele sale şi dup? ce s-a Închinat, s-a f?cut pustnic? În pustiul Iordanului. Acolo s-a nevoit singur? 47 de ani, r?bdÎnd grele ispite, foame, gÎnduri, frig şi lupte de la diavoli. La urm?, fiind descoperit? de cuviosul Zosima, un sihastru sfÎnt, acesta a spovedit-o, a ?mp?rt?şit-o cu Sfintele Taine şi, dup? Înc? un an, a aflat-o adormit? În Domnul şi a Înmor-mÎntat-o acolo. Pomenirea ei se face la 1 aprilie. Vedeşi c?şi ani s-a pocşit ea pentru p?catele f?cute la tinere?e?

S? urm?m şi noi pe calea pocşin?ei, c? f?r? aceasta degeaba trşim; ne cheltuim şi via?a În zadar, ne pierdem şi sufletul. Mai avem o s?pt?mÎn? pÎn? la Duminica Floriilor. Este foarte bine ca În aceste zile s? v? spovedişi, iar la Florii s? primişi Trupul şi SÎngele lui Hristos.

Continuaşi cu postul şi cu rug?ciunea. Dar cereşi numai cele de folos pentru mÎntuire. ?mp?caşi-v? cu Dumnezeu şi cu oamenii şi aveşi mare grij? pentru copii. S? rug?m pe Bunul nostru MÎntuitor s? ne scape de tot p?catul şi s? ne primeasc?, dincolo, de-a dreapta Sa, cu toşi sfinţii Sşi. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.