verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre credință și mântuire.

Despre credință și mântuire.

8 decembrie 2016

“Eu sunt Lumina lumii…“ (Ioan 8,12). “Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa“ (Ioan 14, 6).“Eu sunt Învăţătorul şi Domnul“ (Ioan 13, 13).“Eu sunt Învierea şi Viaţa“ (Ioan 11, 25). DESPRE ORTODOXIE. Iubiţii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocşi şi în general nu cunoaştem înălţimea, profunzimea, lărgimea Ortodoxiei. Va trebui să o vedem în toată sfinţenia ei. Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul... 

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media.

7 decembrie 2016

Miercuri, 7 decembrie, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, în sala sinodală din incinta Reşedinţei mitropolitane din mun. Chişinău, a avut loc Adunarea Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, cu participarea reprezentanţilor presei ortodoxe din republică. Şedinţa a început cu un cuvânt al PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, preşedinte al Sectorului Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, care a vorbit despre deontologia comunicării pastorale în internet, axându-se... 

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

Conferință teologică în s.Izvoare, r.Fălești

6 decembrie 2016

Marți, 6 decembrie 2016, în biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Izvoare, raionul Fălești a avut loc adunarea generală a preoților din raion. Întrunirea a debutat cu oficierea sfintei Liturghii de un sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Oleg Fistican, blagocinul circumscripției. A urmat mărturisirea preoților, după care a demarat conferința teologică cu tema: „Apărarea în fața abuzului prozeletismului sectar”. Conferința a fost susținută de lectorul Facultății de Teologie din Chișinău, protoiereul Octavian Solomon și de protoiereul... 

Spovedania unui păcătos

Spovedania unui păcătos

5 decembrie 2016

Mantuirea noastra incepe prin renuntarea la lumea aceasta pacatoasa si desfranata sau prin dispretuirea a tot ceea ce iubesc si lauda oamenii lumesti; prin indiferenta fata de bunurile pamantesti, care nu au nici un pret, spre deosebire de cele vesnice, din ceruri. Dar eu sunt total dedat acestei lumi, caci iubesc banii, confortul, lauda, slava, imbracamintea frumoasa, distractiile si dansurile, desi stiu ca dupa acestea, ca dupa focul de paie, nu mai ramane nimic, in afara de scrum si cenusa. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului; slabeste si raceste in mine dragostea pentru lumea aceasta si,... 

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Duminica pocşin?ei – pilda Întoarcerii fiului preacurvar

Duminica a doua din triod, considerat? preg?titoare postului mare, are ca scop s? scoat? În eviden?? modelul Întoarcerii spre Dumnezeu pe calea pocşin?ei, vorbe?te despre bunătatea divin? şi nejudecarea aproapelui. Pilda fiului risipitor se g?se?te exclusiv În Evanghelia dup? Luca 15,11-32. Urm?rişi t?lcuirea ei mai jos:


Despre adev?rata pocşin?? şi despre milostivirea lui Dumnezeu.

Scula-m?-voi şi m? voi duce la tat?l meu, şi-i voi spune: Tat?, am greşit la cer şi Înaintea ta (Luca 15, 18)

Iubişi credincioşi,

În SfÎnta Scriptur? Dumnezeu se nume?te “Tat? al milostivirii” (II Corinteni 1, 3), pentru c? pururea Se milostive?te fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc din toat? inima către El prin adev?rat? pocşin??. Dumnezeu zice prin proorocul Isaia: CÎnd te vei Întoarce şi vei suspina, atunci te vei mÎntui şi vei cunoa?te unde ai fost (Isaia 30, 15). În alt loc, prin acelaşi prooroc, zice Dumnezeu: Sp?laşi-v?, cur?şişi-v?, ?tergeşi r?ut?şile din sufletele voastre Înaintea ochilor Mei p?r?sişi-v? de r?ut?şile voastre. şi de vor fi p?catele voastre ca mohor?ciunea, ca z?pada le voi albi; şi de vor fi ca ro?eala, ca lÎna le voi face albe (Isaia 1, 16-18).

Acest adev?r s-a petrecut şi cu fiul risipitor din SfÎnta Evanghelie care s-a citit ast?zi. El mai Întşi şi-a venit Întru sine, a suspinat dup? fericirea ce o avusese cÎnd era În casa tat?lui s?u, apoi a zis: C?şi argaşi ai tat?lui meu sunt Îndestulaşi de pşine, iar eu pier aici de foame! (Luca 15, 17). Acestea au fost cuvintele fiului risipitor cÎnd şi-a venit Întru sine, adic? a Început a-şi cunoa?te greutatea p?catelor sale. F?r? aceast? simşire şi trezire nimeni dintre p?c?toşi nu va putea s? se Întoarc? din toat? inima către Preabunul Dumnezeu.

Care era foamea fiului risipitor care a zis: “iar eu pier aici de foame?” Oare la hrana cea trupeasc? se gÎndea el? Nu, Dumnezeu zice prin SfÎntul Prooroc Isaia: Iat?, cei ce slujesc Mie vor mÎnca, iar voi veşi fl?mÎnzi. Iat?, cei ce slujesc Mie vor bea, iar voi veşi Înseta. Iat?, cei ce slujesc Mie se vor veseli, iar voi v? veşi v? veşi ruşina. Iat?, cei ce slujesc Mie cu bucurie se vor bucura, iar voi veşi Întrista. Iat?, cei ce slujesc Mie se vor veseli, iar voi veşi striga pentru zdrobirea duhului vostru (Isaia 65, 13-14).

Aceasta era foamea cea mare a fiului risipitor. El şi-a adus aminte de vremea cÎnd petrecea În casa tat?lui s?u şi de hrana şi desf?tarea duhovniceasc? ce o avea lÎng? el. AjungÎnd p?zitor de porci În ?ar? strşin?, departe de Dumnezeu, foamea sufletului s?u dup? dreptate l-a f?cut s? zic?: C?şi argaşi ai tat?lui meu sunt Îndestulaşi de pşine, iar eu pier aici de foame!

Care a fost hrana lui c?t? vreme era la casa p?rinteasc?? Aceast? hran? duhovniceasc? pe care acum o pierduse, o formau faptele sale cele bune: credin?a, n?dejdea, dragostea, rug?ciunea, ÎnfrÎnarea, cur?şia şi toate celelalte virtuşi care cu adev?rat sunt hran? a sufletului. MÎntuitorul În vorbirea Lui cu samarineanca la fÎntÎna din Sichem a hrÎnit-o prin darul S?u, c??tigÎndu-i sufletul. De aceea cÎnd Apostolii ?l rugau s? mÎnÎnce, El le-a zis: Eu am de mÎncat o mÎncare pe care voi nu o ?tişi (Ioan 4, 32). MÎncarea Mea este s? fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine şi s? s?v?r?esc lucrul Lui (Ioan 4, 34). C?ci oricine face o fapt? bună pentru sufletul s?u, sau pentru mÎntuirea aproapelui s?u, cu adev?rat ?şi hrÎne?te sufletul s?u cu darul lui Dumnezeu. Fiul risipitor, cunoscÎndu-şi starea lui vrednic? de plÎns şi gÎndind s? se Întoarc? la P?rintele s?u cu mare smerenie, nu se mai socotea vrednic a fi fiul tat?lui s?u. De aceea cÎnd a venit către tat?l s?u, a zis: Nu mai sunt vrednic s? m? numesc fiul t?u. Prime?te-m? ca pe unul din argaşii tşi (Luca 15, 19).

Trei sunt st?rile celor ce se mÎntuiesc. Starea celor dintşi este a fiilor, adic? a celor care cu mare dragoste slujesc lui Dumnezeu din toat? inima lor şi cu toat? puterea voin?ei lor se s?rguiesc s? fac? poruncile Lui. Despre ace?tia spune dumnezeiasca Scriptur?: C?t am iubit Legea Ta, Doamne, ea toat? ziua cugetarea mea este (Psalm 118, 97).

A doua ceat? este a argaşilor, care, c?utÎnd plat?, se silesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dobÎndi fericirea cea veÎnic? a ?mp?r?şiei Sale. Despre ace?tia scrie: Plecat-am inima mea ca s? fac? Îndrept?rile Tale În veac pentru r?spl?tire (Psalm 118, 112). Starea a treia este a robilor, adic? a celor care, temÎndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu pentru c?lcarea poruncilor Lui se silesc a p?zi toate poruncile Lui dup? m?rturia care zice: Str?punge cu frica Ta trupul meu, c? de judec?şile Tale m-am temut (Psalm 118, 120).

Deci, fiul risipitor, gÎndindu-se c? şi argaşii, adic? cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, pentru r?spl?tire primesc daruri duhovnice?ti şi se ?mp?rt??esc de ele, a cerut Tat?lui s?u s? fie primit În casa p?rinteasc? m?car ca un argat. Aceast? Întoarcere a lui din toat? inima către p?rintele s?u, şi smerenia cea mare s? fie primit ca un argat de Tat?l s?u, i-a fost pricin? de mare folos, c?ci nu ca pe un argat l-a primit, ci ca pe un adev?rat fiu al s?u care se Întoarce cu toat? inima către El. Vedem din cuvintele Sfintei Evanghelii de azi c?, Înc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u şi i s-a f?cut mil? şi, alergÎnd, a c?zut pe grumazul lui şi l-a s?rutat (Luca 15, 20).

Iubişi credincioşi,

Dar ce În?elegem prin acest cuvÎnt: “Înc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u”? Aceasta ne arat? c? Preabunul şi Atot?tiutorul Dumnezeu, mai Înainte de a striga omul p?c?tos “greşit-am”, cunoa?te hot?r?rea lui cea din inim? de a se Întoarce către El. De aceea l-a primit cu at?ta bucurie şi nu i-a mai pomenit greutatea p?catelor lui cu care l-a sup?rat. I-a dat haina cea dintşi, adic? nep?timirea cu care a fost ?mbr?cat cÎnd era lÎng? tat?l s?u. şi inel i-a pus pe mÎna lui, semnul leg?turii celei dintşi cÎnd petrecea În via?? curat? şi neprihÎnit?, mai Înainte de a se desp?rşi de tat?l s?u. Iar dup? ce i-a dat lui haina cea dintşi şi inel şi Înc?l??minte În picioarele lui, adic? voin?a tare de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu, a zis slugilor sale: Aduceşi vi?elul cel Îngr??at şi-l junghiaşi s? mÎnc?m şi s? ne veselim; c?ci fiul meu acesta, pierdut a fost şi s-a aflat, mort a fost şi a Înviat (Luca 15, 23-24).

O, bunătatea şi dragostea cea p?rinteasc? a Preabunului nostru Dumnezeu! C?t este de negrşit? Mila Lui şi c?t de nenum?rate sunt Îndur?rile Lui asupra celor ce se Întorc către El cu toat? inima lor! Cu c?t? p?rinteasc? iubire prime?te El pe fiii Lui cei pierduşi prin p?cat, care se Întorc cu mare cşin?? şi umilin?? către El şi c?t? bucurie se face În cer cÎnd un p?c?tos se Întoarce la pocşin??!

Mare şi nem?rginit? este milostivirea lui Dumnezeu fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc către El din toat? inima şi cu toat? smerenia şi hot?r?rea de a-şi Îndrepta via?a!

În pilda Fiului Risipitor vedem c? el nu f?cuse fapte de pocşin??, adic? Înc? nu-şi f?cuse canonul p?catelor sale cu care a sup?rat pe p?rintele s?u. Ci numai venindu-şi În sine şi cunoscÎndu-şi starea jalnic? În care ajunsese prin dep?rtarea de p?rintele s?u a atras asupra sa mila şi Îndurarea P?rintelui s?u care cu at?ta bucurie şi cu pr?znuire l-a primit. Cu adev?rat, fraşii mei, smerenia şi pocşin?a iart? multe p?cate şi f?r? alte fapte bune. Ce fapte bune putea s? fac? t?lharul r?stignit al?turi de Hristos cÎnd mşinile şi picioarele lui erau legate? Dar strigarea lui din inim? i-a fost deajuns: Pomene?te-m?, Doamne, cÎnd vei veni Întru ?mp?r?şia Ta (Luca 23, 42). Iar MÎntuitorul Îndat? i-a r?spuns: Adev?r grşiesc şie, ast?zi vei fi cu Mine În rai (Luca 23, 43).

Bine a zis dumnezeiescul Apostol Pavel: Duhul se roag? pentru noi cu suspinuri negrşite. Bine a zis şi SfÎntul Efrem Sirul: “Pocşin?a, f?r? jertfe şi f?r? cheltuieli, poate s? ?mpace şi s? milostiveasc? pe Dumnezeu. Pocşin?a a oprit jertfa sÎngeroas?, aducÎnd jertfa con?tiin?ei. Ea nu caut? ied, ci m?rturisire. Nu cere oaie pentru jertf?, ci m?rturisire din con?tiin??. Nu ai turturea de jertf? tu cel ce ai p?c?tuit? Suspin? şi Dumnezeu, mai presus de turturea, ?şi socote?te şie aceasta. Nu ai pas?re? L?crimeaz? şi, În loc de jertf?, şi se va socoti şie. Nu ai porumbel? Veste?te-şi p?catele tale lui Dumnezeu şi-şi vor fi şie ardere de tot. Dac? te vei ruga, ca pe un vi?el de jertf? va primi Dumnezeu rug?ciunea ta. O, c?t de mare este pocşin?a! O, c?t de minunate sunt lucrurile cele dintru dÎnsa! C? una fiind, pe toate le poate”. “O, darul Evangheliei, c? pe toat? Legea a Îndreptat-o Iisus! Poporul se face lui preot În Biseric?; c?ci are con?tiin?a care jertfe?te pentru dÎnsul. Din inim? se roag? şi milostive?te pe Dumnezeu pentru sine”.

Iubişi credincioşi,

Duminica de azi, a Fiului Risipitor, este a doua Duminică a Triodului, care ne preg?te?te duhovnice?te pentru Începerea şi trecerea cu folos a SfÎntului şi marelui Post al Pa?telui. Evanghelia ce s-a citit ast?zi este foarte frumoas? şi ziditoare de suflet. P?rintele care avea doi fii este Tat?l nostru cel ceresc. Fiul mai mare simbolizeaz? pe cre?tinii buni şi ascult?tori de Dumnezeu, iar fiul mai mic, pe cre?tinii rşi şi neascult?tori, asemenea lui.

Din ceata cre?tinilor ascult?tori fac parte toşi fii Bisericii lui Hristos care ?mplinesc cu sfin?enie poruncile Lui. Ace?tia merg regulat la slujbele Bisericii, se roag? ziua şi noaptea, ascult? de Dumnezeu şi de p?storii rÎnduişi, nasc şi cresc copii În frica Domnului, se spovedesc şi se ?mp?rt??esc cu Sfintele Taine regulat, duc via?? smerit? şi fac milostenie la cei s?raci. Toate le fac cu bucurie, cu binecuvÎntare şi cu rug?ciune. De aceea Dumnezeu le ajut? În toate.

Nu a?a Îns? se Înt?mpl? cu cre?tinii neascult?tori şi robişi de p?cate ca fiul cel mai mic din Evanghelie. Dintre ace?tia fac parte cei ce nu merg Duminica la biseric?, cei ce-şi ucid copiii, beşivii, hulitorii de Dumnezeu care Înjur? de cele sfinte, desfrÎnaşii, lacomii, zg?rcişii, şi mai ales mÎndrii, În frunte cu sectele, c? ce sunt sectanşii, dec?t cre?tini r?zvr?tişi, mÎndri şi neascult?tori care nu vor s? asculte de Biserica Întemeiat? de Hristos, ci ?şi fac legi şi dogme, dup? mintea lor, asemenea fiului mai tÎn?r din Evanghelie. Toşi ace?tia sunt c?zuşi din ascultare, sunt departe de Hristos, de Biseric?, de Sfinţi şi se ceart? pe seama Sfintei Scripturi, pe care o explic? dup? voia lor. Dar cine cade din ascultare şi din Biseric?, acela cade şi din Dumnezeu.

Ce cumplit este p?catul neascult?rii! Ce greu este s? trşie?ti dup? mintea ta, s? nu asculşi de nimeni, s? te dep?rtezi de Dumnezeu, de credin??, de rug?ciune, de Biseric?, de preot, şi de p?rinşii care te-au n?scut. A?a a f?cut tÎn?rul din Evanghelie: Tat?, d?-mi partea ce mi se cuvine din avere… şi s-a dus Într-o ?ar? dep?rtat? şi acolo şi-a risipit averea, trşind În desfrÎn?ri (Luca 15, 12-13).

Neascultarea este fiica mÎndriei. De aceea cel mÎndru şi neascult?tor este l?sat de Dumnezeu s? cad? În p?cate grele, ca s? se smereasc? şi s? se Întoarc? la pocşin??. Cel dintşi p?cat În care cad mÎndrii şi neascult?torii este desfrÎnarea, o patim? grea, ur?t?, ruşinoas?. Dar dac? omul c?zut se cşie?te, ?l mustr? con?tiin?a şi vrea s? se Întoarc?, Tat?l nostru cel ceresc nu-l las?, ci şi Întinde mÎna, ?l a?teapt?, şi iese Înainte, ?l s?rut? cu lacrimi de bucurie şi ?l iart?. A?a a f?cut Tat?l ceresc cu fiul risipitor din Evanghelie. I-a ieşit Înainte, l-a s?rutat, i-a iertat p?catele, i-a dat inel şi hain? şi a osp?tat cu el.

Vedeşi bunătatea şi mila lui Dumnezeu? Vedeşi roadele cşin?ei celui ce se Întoarce la Hristos? Vedeşi c? toşi p?c?toşii au pocşin?? şi iertare? Vedeşi c? şi pe noi ne a?teapt? Domnul la pocşin?? În u?a bisericii? Numai s? ne par? r?u de cele f?cute, s? ne spovedim cu cşin??, s? p?r?sim p?catele şi s? zicem ca fiul desfrÎnat: Scula-m?-voi şi m? voi duce la tat?l meu şi-i voi zice: Tat?, am greşit la cer şi Înaintea ta; nu mai sunt vrednic s? m? numesc fiul t?u; prime?te-m? ca pe unul din argaşii tşi (Luca 15, 18-19). Dac? ar zice aceste cuvinte din inim?, beşivii, desfrÎnaşii şi cre?tinii robişi de p?cate din zilele noastre, pe toşi i-ar primi, i-ar s?ruta şi i-ar ierta Dumnezeu! Îns? puşini sunt din cre?tinii no?tri care se tem cu adev?rat de Dumnezeu, care se Întorc din nou la biseric?, la pocşin?? şi alearg? la preoşi s?-şi m?rturiseasc? p?catele.

Pocşin?a fiului risipitor s? ne fie pild?, Îndreptare şi Îndemn pentru toşi, iar neascultarea şi c?derea lui În desfr?u s? ne aduc? aminte de marea primejdie ce amenin?? pe copiii lovişi de necredin?? şi desfr?u. Ne uit?m c?şi p?rinşi şi c?te mame vin plÎngÎnd la biseric? şi Mănăstiri pentru copiii lor. Toşi ne spun acelaşi lucru: Nu ne mai ascult? copiii; se duc la tot felul de distracşii rele, la filme cu ucideri şi filme cu desfrÎnare; nu mai vor s? Înve?e, s? mearg? la biseric? şi la spovedanie, nu vor s? se mai roage lui Dumnezeu şi sunt nervoşi. S-au ?mprietenit cu copii rşi; trşiesc În desfr?u cu fete rele ca şi ei, fumeaz? şi se ?mbat?, ce s? facem cu ei? Cum s?-i sc?p?m de desfr?u şi s?-i Întoarcem la credin??, la biseric?, la o via?? cre?tineasc? normal??

Iat? marea problem? a copiilor no?tri. Iat? durerea de ast?zi a multor p?rinşi. Iat? c? s-au Înmulşit În lume şi În familiile noastre fiii risipitori, neascult?tori şi desfrÎnaşi, ca cel din SfÎnta Evanghelie. Ce se mai poate face pentru ei, dup? ce au c?zut În toate p?catele? Ce trebuie s? r?spundem acestor p?rinşi care vin plÎngÎnd la noi?

R?spunsul este unul: s?-i ajut?m pe copiii no?tri mai Întşi s? nu cad? În p?catele cele grele care sunt: necredin?a, neascultarea şi desfrÎnarea. Iar dac? au c?zut ca fiul risipitor din Evanghelie, s?-i ajut?m s? se ridice din pr?pastia necredin?ei şi a desfr?ului. Cum? Mai Întşi s?-i ducem la un duhovnic bun s?-şi m?rturiseasc? p?catele. Apoi s?-i Îndemn?m din nou la biseric?, la o via?? social? normal?, şi s?-i deprindem s? se roage şi s? citeasc? c?rşi sfinte. Numai s? luaşi aminte ca nu cumva chiar p?rinşii, tata şi mama, s? fie aceia care ?şi smintesc copiii şi-i ?mping la tot felul de p?cate prin exemplul r?u pe care ?l v?d În cas?.

Avem, Îns?, multe familii bune, model, prin satele şi oraşele noastre. Avem Înc? multe mame cre?tine devotate care ?şi cresc frumos copiii lor. Avem biserici, Mănăstiri şi preoşi buni peste tot În ?ar?. Numai s?-i c?ut?m, s? ne spovedim regulat, s? le urm?m sfatul. De aceea s? nu dezn?d?jduiasc? nimeni.

S? ne Întoarcem la Tat?l ceresc care ne-a zidit. Dumnezeu ne a?teapt? În pragul bisericilor. S? venim c?t avem vreme, c? ne a?teapt? şi ne cheam?. şi c?zÎnd Înaintea Lui, s? zicem cu cşin?? şi lacrimi: “Iat?, am greşit la cer şi Înaintea Ta. Am r?t?cit pe cşile p?catului. Ne-am dep?rtat de Tine şi de biserica Ta. Am c?zut În cumplite f?r?delegi. Acum ne cşim, ne pare r?u, ne temem de veÎnica osÎnd? care ne a?teapt?, c? nu mai suntem vrednici s? ne numim fiii tşi. Ci prime?te-ne Înapoi ca pe cei mai de pe urm? robi ai Tşi!” Amin.
P?rintele Ilie Cleopa.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.