versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Duminica pocşin?ei — pilda Întoarcerii fiului preacurvar

Duminica a doua din triod, considerat? preg?titoare postului mare, are ca scop s? scoat? În eviden?? modelul Întoarcerii spre Dumnezeu pe calea pocşin?ei, vorbe?te despre bunătatea divin? şi nejudecarea aproapelui. Pilda fiului risipitor se g?se?te exclusiv În Evanghelia dup? Luca 15,11-32. Urm?rişi t?lcuirea ei mai jos:


Despre adev?rata pocşin?? şi despre milostivirea lui Dumnezeu.

Scula-m?-voi şi m? voi duce la tat?l meu, şi-i voi spune: Tat?, am greşit la cer şi Înaintea ta (Luca 15, 18)

Iubişi credincioşi,

În SfÎnta Scriptur? Dumnezeu se nume?te «Tat? al milostivirii» (II Corinteni 1, 3), pentru c? pururea Se milostive?te fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc din toat? inima către El prin adev?rat? pocşin??. Dumnezeu zice prin proorocul Isaia: CÎnd te vei Întoarce şi vei suspina, atunci te vei mÎntui şi vei cunoa?te unde ai fost (Isaia 30, 15). În alt loc, prin acelaşi prooroc, zice Dumnezeu: Sp?laşi-v?, cur?şişi-v?, ?tergeşi r?ut?şile din sufletele voastre Înaintea ochilor Mei p?r?sişi-v? de r?ut?şile voastre. şi de vor fi p?catele voastre ca mohor?ciunea, ca z?pada le voi albi; şi de vor fi ca ro?eala, ca lÎna le voi face albe (Isaia 1, 16-18).

Acest adev?r s-a petrecut şi cu fiul risipitor din SfÎnta Evanghelie care s-a citit ast?zi. El mai Întşi şi-a venit Întru sine, a suspinat dup? fericirea ce o avusese cÎnd era În casa tat?lui s?u, apoi a zis: C?şi argaşi ai tat?lui meu sunt Îndestulaşi de pşine, iar eu pier aici de foame! (Luca 15, 17). Acestea au fost cuvintele fiului risipitor cÎnd şi-a venit Întru sine, adic? a Început a-şi cunoa?te greutatea p?catelor sale. F?r? aceast? simşire şi trezire nimeni dintre p?c?toşi nu va putea s? se Întoarc? din toat? inima către Preabunul Dumnezeu.

Care era foamea fiului risipitor care a zis: «iar eu pier aici de foame?» Oare la hrana cea trupeasc? se gÎndea el? Nu, Dumnezeu zice prin SfÎntul Prooroc Isaia: Iat?, cei ce slujesc Mie vor mÎnca, iar voi veşi fl?mÎnzi. Iat?, cei ce slujesc Mie vor bea, iar voi veşi Înseta. Iat?, cei ce slujesc Mie se vor veseli, iar voi v? veşi v? veşi ruşina. Iat?, cei ce slujesc Mie cu bucurie se vor bucura, iar voi veşi Întrista. Iat?, cei ce slujesc Mie se vor veseli, iar voi veşi striga pentru zdrobirea duhului vostru (Isaia 65, 13-14).

Aceasta era foamea cea mare a fiului risipitor. El şi-a adus aminte de vremea cÎnd petrecea În casa tat?lui s?u şi de hrana şi desf?tarea duhovniceasc? ce o avea lÎng? el. AjungÎnd p?zitor de porci În ?ar? strşin?, departe de Dumnezeu, foamea sufletului s?u dup? dreptate l-a f?cut s? zic?: C?şi argaşi ai tat?lui meu sunt Îndestulaşi de pşine, iar eu pier aici de foame!

Care a fost hrana lui c?t? vreme era la casa p?rinteasc?? Aceast? hran? duhovniceasc? pe care acum o pierduse, o formau faptele sale cele bune: credin?a, n?dejdea, dragostea, rug?ciunea, ÎnfrÎnarea, cur?şia şi toate celelalte virtuşi care cu adev?rat sunt hran? a sufletului. MÎntuitorul În vorbirea Lui cu samarineanca la fÎntÎna din Sichem a hrÎnit-o prin darul S?u, c??tigÎndu-i sufletul. De aceea cÎnd Apostolii ?l rugau s? mÎnÎnce, El le-a zis: Eu am de mÎncat o mÎncare pe care voi nu o ?tişi (Ioan 4, 32). MÎncarea Mea este s? fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine şi s? s?v?r?esc lucrul Lui (Ioan 4, 34). C?ci oricine face o fapt? bună pentru sufletul s?u, sau pentru mÎntuirea aproapelui s?u, cu adev?rat ?şi hrÎne?te sufletul s?u cu darul lui Dumnezeu. Fiul risipitor, cunoscÎndu-şi starea lui vrednic? de plÎns şi gÎndind s? se Întoarc? la P?rintele s?u cu mare smerenie, nu se mai socotea vrednic a fi fiul tat?lui s?u. De aceea cÎnd a venit către tat?l s?u, a zis: Nu mai sunt vrednic s? m? numesc fiul t?u. Prime?te-m? ca pe unul din argaşii tşi (Luca 15, 19).

Trei sunt st?rile celor ce se mÎntuiesc. Starea celor dintşi este a fiilor, adic? a celor care cu mare dragoste slujesc lui Dumnezeu din toat? inima lor şi cu toat? puterea voin?ei lor se s?rguiesc s? fac? poruncile Lui. Despre ace?tia spune dumnezeiasca Scriptur?: C?t am iubit Legea Ta, Doamne, ea toat? ziua cugetarea mea este (Psalm 118, 97).

A doua ceat? este a argaşilor, care, c?utÎnd plat?, se silesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dobÎndi fericirea cea veÎnic? a ?mp?r?şiei Sale. Despre ace?tia scrie: Plecat-am inima mea ca s? fac? Îndrept?rile Tale În veac pentru r?spl?tire (Psalm 118, 112). Starea a treia este a robilor, adic? a celor care, temÎndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu pentru c?lcarea poruncilor Lui se silesc a p?zi toate poruncile Lui dup? m?rturia care zice: Str?punge cu frica Ta trupul meu, c? de judec?şile Tale m-am temut (Psalm 118, 120).

Deci, fiul risipitor, gÎndindu-se c? şi argaşii, adic? cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, pentru r?spl?tire primesc daruri duhovnice?ti şi se ?mp?rt??esc de ele, a cerut Tat?lui s?u s? fie primit În casa p?rinteasc? m?car ca un argat. Aceast? Întoarcere a lui din toat? inima către p?rintele s?u, şi smerenia cea mare s? fie primit ca un argat de Tat?l s?u, i-a fost pricin? de mare folos, c?ci nu ca pe un argat l-a primit, ci ca pe un adev?rat fiu al s?u care se Întoarce cu toat? inima către El. Vedem din cuvintele Sfintei Evanghelii de azi c?, Înc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u şi i s-a f?cut mil? şi, alergÎnd, a c?zut pe grumazul lui şi l-a s?rutat (Luca 15, 20).

Iubişi credincioşi,

Dar ce În?elegem prin acest cuvÎnt: «Înc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u»? Aceasta ne arat? c? Preabunul şi Atot?tiutorul Dumnezeu, mai Înainte de a striga omul p?c?tos «greşit-am», cunoa?te hot?r?rea lui cea din inim? de a se Întoarce către El. De aceea l-a primit cu at?ta bucurie şi nu i-a mai pomenit greutatea p?catelor lui cu care l-a sup?rat. I-a dat haina cea dintşi, adic? nep?timirea cu care a fost ?mbr?cat cÎnd era lÎng? tat?l s?u. şi inel i-a pus pe mÎna lui, semnul leg?turii celei dintşi cÎnd petrecea În via?? curat? şi neprihÎnit?, mai Înainte de a se desp?rşi de tat?l s?u. Iar dup? ce i-a dat lui haina cea dintşi şi inel şi Înc?l??minte În picioarele lui, adic? voin?a tare de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu, a zis slugilor sale: Aduceşi vi?elul cel Îngr??at şi-l junghiaşi s? mÎnc?m şi s? ne veselim; c?ci fiul meu acesta, pierdut a fost şi s-a aflat, mort a fost şi a Înviat (Luca 15, 23-24).

O, bunătatea şi dragostea cea p?rinteasc? a Preabunului nostru Dumnezeu! C?t este de negrşit? Mila Lui şi c?t de nenum?rate sunt Îndur?rile Lui asupra celor ce se Întorc către El cu toat? inima lor! Cu c?t? p?rinteasc? iubire prime?te El pe fiii Lui cei pierduşi prin p?cat, care se Întorc cu mare cşin?? şi umilin?? către El şi c?t? bucurie se face În cer cÎnd un p?c?tos se Întoarce la pocşin??!

Mare şi nem?rginit? este milostivirea lui Dumnezeu fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc către El din toat? inima şi cu toat? smerenia şi hot?r?rea de a-şi Îndrepta via?a!

În pilda Fiului Risipitor vedem c? el nu f?cuse fapte de pocşin??, adic? Înc? nu-şi f?cuse canonul p?catelor sale cu care a sup?rat pe p?rintele s?u. Ci numai venindu-şi În sine şi cunoscÎndu-şi starea jalnic? În care ajunsese prin dep?rtarea de p?rintele s?u a atras asupra sa mila şi Îndurarea P?rintelui s?u care cu at?ta bucurie şi cu pr?znuire l-a primit. Cu adev?rat, fraşii mei, smerenia şi pocşin?a iart? multe p?cate şi f?r? alte fapte bune. Ce fapte bune putea s? fac? t?lharul r?stignit al?turi de Hristos cÎnd mşinile şi picioarele lui erau legate? Dar strigarea lui din inim? i-a fost deajuns: Pomene?te-m?, Doamne, cÎnd vei veni Întru ?mp?r?şia Ta (Luca 23, 42). Iar MÎntuitorul Îndat? i-a r?spuns: Adev?r grşiesc şie, ast?zi vei fi cu Mine În rai (Luca 23, 43).

Bine a zis dumnezeiescul Apostol Pavel: Duhul se roag? pentru noi cu suspinuri negrşite. Bine a zis şi SfÎntul Efrem Sirul: «Pocşin?a, f?r? jertfe şi f?r? cheltuieli, poate s? ?mpace şi s? milostiveasc? pe Dumnezeu. Pocşin?a a oprit jertfa sÎngeroas?, aducÎnd jertfa con?tiin?ei. Ea nu caut? ied, ci m?rturisire. Nu cere oaie pentru jertf?, ci m?rturisire din con?tiin??. Nu ai turturea de jertf? tu cel ce ai p?c?tuit? Suspin? şi Dumnezeu, mai presus de turturea, ?şi socote?te şie aceasta. Nu ai pas?re? L?crimeaz? şi, În loc de jertf?, şi se va socoti şie. Nu ai porumbel? Veste?te-şi p?catele tale lui Dumnezeu şi-şi vor fi şie ardere de tot. Dac? te vei ruga, ca pe un vi?el de jertf? va primi Dumnezeu rug?ciunea ta. O, c?t de mare este pocşin?a! O, c?t de minunate sunt lucrurile cele dintru dÎnsa! C? una fiind, pe toate le poate». «O, darul Evangheliei, c? pe toat? Legea a Îndreptat-o Iisus! Poporul se face lui preot În Biseric?; c?ci are con?tiin?a care jertfe?te pentru dÎnsul. Din inim? se roag? şi milostive?te pe Dumnezeu pentru sine».

Iubişi credincioşi,

Duminica de azi, a Fiului Risipitor, este a doua Duminică a Triodului, care ne preg?te?te duhovnice?te pentru Începerea şi trecerea cu folos a SfÎntului şi marelui Post al Pa?telui. Evanghelia ce s-a citit ast?zi este foarte frumoas? şi ziditoare de suflet. P?rintele care avea doi fii este Tat?l nostru cel ceresc. Fiul mai mare simbolizeaz? pe cre?tinii buni şi ascult?tori de Dumnezeu, iar fiul mai mic, pe cre?tinii rşi şi neascult?tori, asemenea lui.

Din ceata cre?tinilor ascult?tori fac parte toşi fii Bisericii lui Hristos care ?mplinesc cu sfin?enie poruncile Lui. Ace?tia merg regulat la slujbele Bisericii, se roag? ziua şi noaptea, ascult? de Dumnezeu şi de p?storii rÎnduişi, nasc şi cresc copii În frica Domnului, se spovedesc şi se ?mp?rt??esc cu Sfintele Taine regulat, duc via?? smerit? şi fac milostenie la cei s?raci. Toate le fac cu bucurie, cu binecuvÎntare şi cu rug?ciune. De aceea Dumnezeu le ajut? În toate.

Nu a?a Îns? se Înt?mpl? cu cre?tinii neascult?tori şi robişi de p?cate ca fiul cel mai mic din Evanghelie. Dintre ace?tia fac parte cei ce nu merg Duminica la biseric?, cei ce-şi ucid copiii, beşivii, hulitorii de Dumnezeu care Înjur? de cele sfinte, desfrÎnaşii, lacomii, zg?rcişii, şi mai ales mÎndrii, În frunte cu sectele, c? ce sunt sectanşii, dec?t cre?tini r?zvr?tişi, mÎndri şi neascult?tori care nu vor s? asculte de Biserica Întemeiat? de Hristos, ci ?şi fac legi şi dogme, dup? mintea lor, asemenea fiului mai tÎn?r din Evanghelie. Toşi ace?tia sunt c?zuşi din ascultare, sunt departe de Hristos, de Biseric?, de Sfinţi şi se ceart? pe seama Sfintei Scripturi, pe care o explic? dup? voia lor. Dar cine cade din ascultare şi din Biseric?, acela cade şi din Dumnezeu.

Ce cumplit este p?catul neascult?rii! Ce greu este s? trşie?ti dup? mintea ta, s? nu asculşi de nimeni, s? te dep?rtezi de Dumnezeu, de credin??, de rug?ciune, de Biseric?, de preot, şi de p?rinşii care te-au n?scut. A?a a f?cut tÎn?rul din Evanghelie: Tat?, d?-mi partea ce mi se cuvine din avere… şi s-a dus Într-o ?ar? dep?rtat? şi acolo şi-a risipit averea, trşind În desfrÎn?ri (Luca 15, 12-13).

Neascultarea este fiica mÎndriei. De aceea cel mÎndru şi neascult?tor este l?sat de Dumnezeu s? cad? În p?cate grele, ca s? se smereasc? şi s? se Întoarc? la pocşin??. Cel dintşi p?cat În care cad mÎndrii şi neascult?torii este desfrÎnarea, o patim? grea, ur?t?, ruşinoas?. Dar dac? omul c?zut se cşie?te, ?l mustr? con?tiin?a şi vrea s? se Întoarc?, Tat?l nostru cel ceresc nu-l las?, ci şi Întinde mÎna, ?l a?teapt?, şi iese Înainte, ?l s?rut? cu lacrimi de bucurie şi ?l iart?. A?a a f?cut Tat?l ceresc cu fiul risipitor din Evanghelie. I-a ieşit Înainte, l-a s?rutat, i-a iertat p?catele, i-a dat inel şi hain? şi a osp?tat cu el.

Vedeşi bunătatea şi mila lui Dumnezeu? Vedeşi roadele cşin?ei celui ce se Întoarce la Hristos? Vedeşi c? toşi p?c?toşii au pocşin?? şi iertare? Vedeşi c? şi pe noi ne a?teapt? Domnul la pocşin?? În u?a bisericii? Numai s? ne par? r?u de cele f?cute, s? ne spovedim cu cşin??, s? p?r?sim p?catele şi s? zicem ca fiul desfrÎnat: Scula-m?-voi şi m? voi duce la tat?l meu şi-i voi zice: Tat?, am greşit la cer şi Înaintea ta; nu mai sunt vrednic s? m? numesc fiul t?u; prime?te-m? ca pe unul din argaşii tşi (Luca 15, 18-19). Dac? ar zice aceste cuvinte din inim?, beşivii, desfrÎnaşii şi cre?tinii robişi de p?cate din zilele noastre, pe toşi i-ar primi, i-ar s?ruta şi i-ar ierta Dumnezeu! Îns? puşini sunt din cre?tinii no?tri care se tem cu adev?rat de Dumnezeu, care se Întorc din nou la biseric?, la pocşin?? şi alearg? la preoşi s?-şi m?rturiseasc? p?catele.

Pocşin?a fiului risipitor s? ne fie pild?, Îndreptare şi Îndemn pentru toşi, iar neascultarea şi c?derea lui În desfr?u s? ne aduc? aminte de marea primejdie ce amenin?? pe copiii lovişi de necredin?? şi desfr?u. Ne uit?m c?şi p?rinşi şi c?te mame vin plÎngÎnd la biseric? şi Mănăstiri pentru copiii lor. Toşi ne spun acelaşi lucru: Nu ne mai ascult? copiii; se duc la tot felul de distracşii rele, la filme cu ucideri şi filme cu desfrÎnare; nu mai vor s? Înve?e, s? mearg? la biseric? şi la spovedanie, nu vor s? se mai roage lui Dumnezeu şi sunt nervoşi. S-au ?mprietenit cu copii rşi; trşiesc În desfr?u cu fete rele ca şi ei, fumeaz? şi se ?mbat?, ce s? facem cu ei? Cum s?-i sc?p?m de desfr?u şi s?-i Întoarcem la credin??, la biseric?, la o via?? cre?tineasc? normal??

Iat? marea problem? a copiilor no?tri. Iat? durerea de ast?zi a multor p?rinşi. Iat? c? s-au Înmulşit În lume şi În familiile noastre fiii risipitori, neascult?tori şi desfrÎnaşi, ca cel din SfÎnta Evanghelie. Ce se mai poate face pentru ei, dup? ce au c?zut În toate p?catele? Ce trebuie s? r?spundem acestor p?rinşi care vin plÎngÎnd la noi?

R?spunsul este unul: s?-i ajut?m pe copiii no?tri mai Întşi s? nu cad? În p?catele cele grele care sunt: necredin?a, neascultarea şi desfrÎnarea. Iar dac? au c?zut ca fiul risipitor din Evanghelie, s?-i ajut?m s? se ridice din pr?pastia necredin?ei şi a desfr?ului. Cum? Mai Întşi s?-i ducem la un duhovnic bun s?-şi m?rturiseasc? p?catele. Apoi s?-i Îndemn?m din nou la biseric?, la o via?? social? normal?, şi s?-i deprindem s? se roage şi s? citeasc? c?rşi sfinte. Numai s? luaşi aminte ca nu cumva chiar p?rinşii, tata şi mama, s? fie aceia care ?şi smintesc copiii şi-i ?mping la tot felul de p?cate prin exemplul r?u pe care ?l v?d În cas?.

Avem, Îns?, multe familii bune, model, prin satele şi oraşele noastre. Avem Înc? multe mame cre?tine devotate care ?şi cresc frumos copiii lor. Avem biserici, Mănăstiri şi preoşi buni peste tot În ?ar?. Numai s?-i c?ut?m, s? ne spovedim regulat, s? le urm?m sfatul. De aceea s? nu dezn?d?jduiasc? nimeni.

S? ne Întoarcem la Tat?l ceresc care ne-a zidit. Dumnezeu ne a?teapt? În pragul bisericilor. S? venim c?t avem vreme, c? ne a?teapt? şi ne cheam?. şi c?zÎnd Înaintea Lui, s? zicem cu cşin?? şi lacrimi: «Iat?, am greşit la cer şi Înaintea Ta. Am r?t?cit pe cşile p?catului. Ne-am dep?rtat de Tine şi de biserica Ta. Am c?zut În cumplite f?r?delegi. Acum ne cşim, ne pare r?u, ne temem de veÎnica osÎnd? care ne a?teapt?, c? nu mai suntem vrednici s? ne numim fiii tşi. Ci prime?te-ne Înapoi ca pe cei mai de pe urm? robi ai Tşi!» Amin.
P?rintele Ilie Cleopa.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.