versiunea moldoveneasca русская версия


Anunț

Anunț

26 июня 2017

Marți, 4 iulie 2017, ora 8:30, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, va avea lor adunarea trimestrială a preoților din cuprinsul Eparhiei de Bălți și Fălești. Adunarea va fi ordinară, alocuțiunea generală a Episcopului, iar la final discuții individuale. Se vor prezenta dările de seamă și se vor discuta cele mai importante subiecte de ordin caritabil, administrativ și pastoral.  

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

Duminica pocşin?ei — pilda Întoarcerii fiului preacurvar

Duminica a doua din triod, considerat? preg?titoare postului mare, are ca scop s? scoat? În eviden?? modelul Întoarcerii spre Dumnezeu pe calea pocşin?ei, vorbe?te despre bunătatea divin? şi nejudecarea aproapelui. Pilda fiului risipitor se g?se?te exclusiv În Evanghelia dup? Luca 15,11-32. Urm?rişi t?lcuirea ei mai jos:


Despre adev?rata pocşin?? şi despre milostivirea lui Dumnezeu.

Scula-m?-voi şi m? voi duce la tat?l meu, şi-i voi spune: Tat?, am greşit la cer şi Înaintea ta (Luca 15, 18)

Iubişi credincioşi,

În SfÎnta Scriptur? Dumnezeu se nume?te «Tat? al milostivirii» (II Corinteni 1, 3), pentru c? pururea Se milostive?te fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc din toat? inima către El prin adev?rat? pocşin??. Dumnezeu zice prin proorocul Isaia: CÎnd te vei Întoarce şi vei suspina, atunci te vei mÎntui şi vei cunoa?te unde ai fost (Isaia 30, 15). În alt loc, prin acelaşi prooroc, zice Dumnezeu: Sp?laşi-v?, cur?şişi-v?, ?tergeşi r?ut?şile din sufletele voastre Înaintea ochilor Mei p?r?sişi-v? de r?ut?şile voastre. şi de vor fi p?catele voastre ca mohor?ciunea, ca z?pada le voi albi; şi de vor fi ca ro?eala, ca lÎna le voi face albe (Isaia 1, 16-18).

Acest adev?r s-a petrecut şi cu fiul risipitor din SfÎnta Evanghelie care s-a citit ast?zi. El mai Întşi şi-a venit Întru sine, a suspinat dup? fericirea ce o avusese cÎnd era În casa tat?lui s?u, apoi a zis: C?şi argaşi ai tat?lui meu sunt Îndestulaşi de pşine, iar eu pier aici de foame! (Luca 15, 17). Acestea au fost cuvintele fiului risipitor cÎnd şi-a venit Întru sine, adic? a Început a-şi cunoa?te greutatea p?catelor sale. F?r? aceast? simşire şi trezire nimeni dintre p?c?toşi nu va putea s? se Întoarc? din toat? inima către Preabunul Dumnezeu.

Care era foamea fiului risipitor care a zis: «iar eu pier aici de foame?» Oare la hrana cea trupeasc? se gÎndea el? Nu, Dumnezeu zice prin SfÎntul Prooroc Isaia: Iat?, cei ce slujesc Mie vor mÎnca, iar voi veşi fl?mÎnzi. Iat?, cei ce slujesc Mie vor bea, iar voi veşi Înseta. Iat?, cei ce slujesc Mie se vor veseli, iar voi v? veşi v? veşi ruşina. Iat?, cei ce slujesc Mie cu bucurie se vor bucura, iar voi veşi Întrista. Iat?, cei ce slujesc Mie se vor veseli, iar voi veşi striga pentru zdrobirea duhului vostru (Isaia 65, 13-14).

Aceasta era foamea cea mare a fiului risipitor. El şi-a adus aminte de vremea cÎnd petrecea În casa tat?lui s?u şi de hrana şi desf?tarea duhovniceasc? ce o avea lÎng? el. AjungÎnd p?zitor de porci În ?ar? strşin?, departe de Dumnezeu, foamea sufletului s?u dup? dreptate l-a f?cut s? zic?: C?şi argaşi ai tat?lui meu sunt Îndestulaşi de pşine, iar eu pier aici de foame!

Care a fost hrana lui c?t? vreme era la casa p?rinteasc?? Aceast? hran? duhovniceasc? pe care acum o pierduse, o formau faptele sale cele bune: credin?a, n?dejdea, dragostea, rug?ciunea, ÎnfrÎnarea, cur?şia şi toate celelalte virtuşi care cu adev?rat sunt hran? a sufletului. MÎntuitorul În vorbirea Lui cu samarineanca la fÎntÎna din Sichem a hrÎnit-o prin darul S?u, c??tigÎndu-i sufletul. De aceea cÎnd Apostolii ?l rugau s? mÎnÎnce, El le-a zis: Eu am de mÎncat o mÎncare pe care voi nu o ?tişi (Ioan 4, 32). MÎncarea Mea este s? fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine şi s? s?v?r?esc lucrul Lui (Ioan 4, 34). C?ci oricine face o fapt? bună pentru sufletul s?u, sau pentru mÎntuirea aproapelui s?u, cu adev?rat ?şi hrÎne?te sufletul s?u cu darul lui Dumnezeu. Fiul risipitor, cunoscÎndu-şi starea lui vrednic? de plÎns şi gÎndind s? se Întoarc? la P?rintele s?u cu mare smerenie, nu se mai socotea vrednic a fi fiul tat?lui s?u. De aceea cÎnd a venit către tat?l s?u, a zis: Nu mai sunt vrednic s? m? numesc fiul t?u. Prime?te-m? ca pe unul din argaşii tşi (Luca 15, 19).

Trei sunt st?rile celor ce se mÎntuiesc. Starea celor dintşi este a fiilor, adic? a celor care cu mare dragoste slujesc lui Dumnezeu din toat? inima lor şi cu toat? puterea voin?ei lor se s?rguiesc s? fac? poruncile Lui. Despre ace?tia spune dumnezeiasca Scriptur?: C?t am iubit Legea Ta, Doamne, ea toat? ziua cugetarea mea este (Psalm 118, 97).

A doua ceat? este a argaşilor, care, c?utÎnd plat?, se silesc a lucra poruncile lui Dumnezeu pentru a dobÎndi fericirea cea veÎnic? a ?mp?r?şiei Sale. Despre ace?tia scrie: Plecat-am inima mea ca s? fac? Îndrept?rile Tale În veac pentru r?spl?tire (Psalm 118, 112). Starea a treia este a robilor, adic? a celor care, temÎndu-se de pedeapsa lui Dumnezeu pentru c?lcarea poruncilor Lui se silesc a p?zi toate poruncile Lui dup? m?rturia care zice: Str?punge cu frica Ta trupul meu, c? de judec?şile Tale m-am temut (Psalm 118, 120).

Deci, fiul risipitor, gÎndindu-se c? şi argaşii, adic? cei ce fac poruncile lui Dumnezeu, pentru r?spl?tire primesc daruri duhovnice?ti şi se ?mp?rt??esc de ele, a cerut Tat?lui s?u s? fie primit În casa p?rinteasc? m?car ca un argat. Aceast? Întoarcere a lui din toat? inima către p?rintele s?u, şi smerenia cea mare s? fie primit ca un argat de Tat?l s?u, i-a fost pricin? de mare folos, c?ci nu ca pe un argat l-a primit, ci ca pe un adev?rat fiu al s?u care se Întoarce cu toat? inima către El. Vedem din cuvintele Sfintei Evanghelii de azi c?, Înc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u şi i s-a f?cut mil? şi, alergÎnd, a c?zut pe grumazul lui şi l-a s?rutat (Luca 15, 20).

Iubişi credincioşi,

Dar ce În?elegem prin acest cuvÎnt: «Înc? departe fiind el, l-a v?zut tat?l s?u»? Aceasta ne arat? c? Preabunul şi Atot?tiutorul Dumnezeu, mai Înainte de a striga omul p?c?tos «greşit-am», cunoa?te hot?r?rea lui cea din inim? de a se Întoarce către El. De aceea l-a primit cu at?ta bucurie şi nu i-a mai pomenit greutatea p?catelor lui cu care l-a sup?rat. I-a dat haina cea dintşi, adic? nep?timirea cu care a fost ?mbr?cat cÎnd era lÎng? tat?l s?u. şi inel i-a pus pe mÎna lui, semnul leg?turii celei dintşi cÎnd petrecea În via?? curat? şi neprihÎnit?, mai Înainte de a se desp?rşi de tat?l s?u. Iar dup? ce i-a dat lui haina cea dintşi şi inel şi Înc?l??minte În picioarele lui, adic? voin?a tare de a merge pe calea poruncilor lui Dumnezeu, a zis slugilor sale: Aduceşi vi?elul cel Îngr??at şi-l junghiaşi s? mÎnc?m şi s? ne veselim; c?ci fiul meu acesta, pierdut a fost şi s-a aflat, mort a fost şi a Înviat (Luca 15, 23-24).

O, bunătatea şi dragostea cea p?rinteasc? a Preabunului nostru Dumnezeu! C?t este de negrşit? Mila Lui şi c?t de nenum?rate sunt Îndur?rile Lui asupra celor ce se Întorc către El cu toat? inima lor! Cu c?t? p?rinteasc? iubire prime?te El pe fiii Lui cei pierduşi prin p?cat, care se Întorc cu mare cşin?? şi umilin?? către El şi c?t? bucurie se face În cer cÎnd un p?c?tos se Întoarce la pocşin??!

Mare şi nem?rginit? este milostivirea lui Dumnezeu fa?? de cei p?c?toşi care se Întorc către El din toat? inima şi cu toat? smerenia şi hot?r?rea de a-şi Îndrepta via?a!

În pilda Fiului Risipitor vedem c? el nu f?cuse fapte de pocşin??, adic? Înc? nu-şi f?cuse canonul p?catelor sale cu care a sup?rat pe p?rintele s?u. Ci numai venindu-şi În sine şi cunoscÎndu-şi starea jalnic? În care ajunsese prin dep?rtarea de p?rintele s?u a atras asupra sa mila şi Îndurarea P?rintelui s?u care cu at?ta bucurie şi cu pr?znuire l-a primit. Cu adev?rat, fraşii mei, smerenia şi pocşin?a iart? multe p?cate şi f?r? alte fapte bune. Ce fapte bune putea s? fac? t?lharul r?stignit al?turi de Hristos cÎnd mşinile şi picioarele lui erau legate? Dar strigarea lui din inim? i-a fost deajuns: Pomene?te-m?, Doamne, cÎnd vei veni Întru ?mp?r?şia Ta (Luca 23, 42). Iar MÎntuitorul Îndat? i-a r?spuns: Adev?r grşiesc şie, ast?zi vei fi cu Mine În rai (Luca 23, 43).

Bine a zis dumnezeiescul Apostol Pavel: Duhul se roag? pentru noi cu suspinuri negrşite. Bine a zis şi SfÎntul Efrem Sirul: «Pocşin?a, f?r? jertfe şi f?r? cheltuieli, poate s? ?mpace şi s? milostiveasc? pe Dumnezeu. Pocşin?a a oprit jertfa sÎngeroas?, aducÎnd jertfa con?tiin?ei. Ea nu caut? ied, ci m?rturisire. Nu cere oaie pentru jertf?, ci m?rturisire din con?tiin??. Nu ai turturea de jertf? tu cel ce ai p?c?tuit? Suspin? şi Dumnezeu, mai presus de turturea, ?şi socote?te şie aceasta. Nu ai pas?re? L?crimeaz? şi, În loc de jertf?, şi se va socoti şie. Nu ai porumbel? Veste?te-şi p?catele tale lui Dumnezeu şi-şi vor fi şie ardere de tot. Dac? te vei ruga, ca pe un vi?el de jertf? va primi Dumnezeu rug?ciunea ta. O, c?t de mare este pocşin?a! O, c?t de minunate sunt lucrurile cele dintru dÎnsa! C? una fiind, pe toate le poate». «O, darul Evangheliei, c? pe toat? Legea a Îndreptat-o Iisus! Poporul se face lui preot În Biseric?; c?ci are con?tiin?a care jertfe?te pentru dÎnsul. Din inim? se roag? şi milostive?te pe Dumnezeu pentru sine».

Iubişi credincioşi,

Duminica de azi, a Fiului Risipitor, este a doua Duminică a Triodului, care ne preg?te?te duhovnice?te pentru Începerea şi trecerea cu folos a SfÎntului şi marelui Post al Pa?telui. Evanghelia ce s-a citit ast?zi este foarte frumoas? şi ziditoare de suflet. P?rintele care avea doi fii este Tat?l nostru cel ceresc. Fiul mai mare simbolizeaz? pe cre?tinii buni şi ascult?tori de Dumnezeu, iar fiul mai mic, pe cre?tinii rşi şi neascult?tori, asemenea lui.

Din ceata cre?tinilor ascult?tori fac parte toşi fii Bisericii lui Hristos care ?mplinesc cu sfin?enie poruncile Lui. Ace?tia merg regulat la slujbele Bisericii, se roag? ziua şi noaptea, ascult? de Dumnezeu şi de p?storii rÎnduişi, nasc şi cresc copii În frica Domnului, se spovedesc şi se ?mp?rt??esc cu Sfintele Taine regulat, duc via?? smerit? şi fac milostenie la cei s?raci. Toate le fac cu bucurie, cu binecuvÎntare şi cu rug?ciune. De aceea Dumnezeu le ajut? În toate.

Nu a?a Îns? se Înt?mpl? cu cre?tinii neascult?tori şi robişi de p?cate ca fiul cel mai mic din Evanghelie. Dintre ace?tia fac parte cei ce nu merg Duminica la biseric?, cei ce-şi ucid copiii, beşivii, hulitorii de Dumnezeu care Înjur? de cele sfinte, desfrÎnaşii, lacomii, zg?rcişii, şi mai ales mÎndrii, În frunte cu sectele, c? ce sunt sectanşii, dec?t cre?tini r?zvr?tişi, mÎndri şi neascult?tori care nu vor s? asculte de Biserica Întemeiat? de Hristos, ci ?şi fac legi şi dogme, dup? mintea lor, asemenea fiului mai tÎn?r din Evanghelie. Toşi ace?tia sunt c?zuşi din ascultare, sunt departe de Hristos, de Biseric?, de Sfinţi şi se ceart? pe seama Sfintei Scripturi, pe care o explic? dup? voia lor. Dar cine cade din ascultare şi din Biseric?, acela cade şi din Dumnezeu.

Ce cumplit este p?catul neascult?rii! Ce greu este s? trşie?ti dup? mintea ta, s? nu asculşi de nimeni, s? te dep?rtezi de Dumnezeu, de credin??, de rug?ciune, de Biseric?, de preot, şi de p?rinşii care te-au n?scut. A?a a f?cut tÎn?rul din Evanghelie: Tat?, d?-mi partea ce mi se cuvine din avere… şi s-a dus Într-o ?ar? dep?rtat? şi acolo şi-a risipit averea, trşind În desfrÎn?ri (Luca 15, 12-13).

Neascultarea este fiica mÎndriei. De aceea cel mÎndru şi neascult?tor este l?sat de Dumnezeu s? cad? În p?cate grele, ca s? se smereasc? şi s? se Întoarc? la pocşin??. Cel dintşi p?cat În care cad mÎndrii şi neascult?torii este desfrÎnarea, o patim? grea, ur?t?, ruşinoas?. Dar dac? omul c?zut se cşie?te, ?l mustr? con?tiin?a şi vrea s? se Întoarc?, Tat?l nostru cel ceresc nu-l las?, ci şi Întinde mÎna, ?l a?teapt?, şi iese Înainte, ?l s?rut? cu lacrimi de bucurie şi ?l iart?. A?a a f?cut Tat?l ceresc cu fiul risipitor din Evanghelie. I-a ieşit Înainte, l-a s?rutat, i-a iertat p?catele, i-a dat inel şi hain? şi a osp?tat cu el.

Vedeşi bunătatea şi mila lui Dumnezeu? Vedeşi roadele cşin?ei celui ce se Întoarce la Hristos? Vedeşi c? toşi p?c?toşii au pocşin?? şi iertare? Vedeşi c? şi pe noi ne a?teapt? Domnul la pocşin?? În u?a bisericii? Numai s? ne par? r?u de cele f?cute, s? ne spovedim cu cşin??, s? p?r?sim p?catele şi s? zicem ca fiul desfrÎnat: Scula-m?-voi şi m? voi duce la tat?l meu şi-i voi zice: Tat?, am greşit la cer şi Înaintea ta; nu mai sunt vrednic s? m? numesc fiul t?u; prime?te-m? ca pe unul din argaşii tşi (Luca 15, 18-19). Dac? ar zice aceste cuvinte din inim?, beşivii, desfrÎnaşii şi cre?tinii robişi de p?cate din zilele noastre, pe toşi i-ar primi, i-ar s?ruta şi i-ar ierta Dumnezeu! Îns? puşini sunt din cre?tinii no?tri care se tem cu adev?rat de Dumnezeu, care se Întorc din nou la biseric?, la pocşin?? şi alearg? la preoşi s?-şi m?rturiseasc? p?catele.

Pocşin?a fiului risipitor s? ne fie pild?, Îndreptare şi Îndemn pentru toşi, iar neascultarea şi c?derea lui În desfr?u s? ne aduc? aminte de marea primejdie ce amenin?? pe copiii lovişi de necredin?? şi desfr?u. Ne uit?m c?şi p?rinşi şi c?te mame vin plÎngÎnd la biseric? şi Mănăstiri pentru copiii lor. Toşi ne spun acelaşi lucru: Nu ne mai ascult? copiii; se duc la tot felul de distracşii rele, la filme cu ucideri şi filme cu desfrÎnare; nu mai vor s? Înve?e, s? mearg? la biseric? şi la spovedanie, nu vor s? se mai roage lui Dumnezeu şi sunt nervoşi. S-au ?mprietenit cu copii rşi; trşiesc În desfr?u cu fete rele ca şi ei, fumeaz? şi se ?mbat?, ce s? facem cu ei? Cum s?-i sc?p?m de desfr?u şi s?-i Întoarcem la credin??, la biseric?, la o via?? cre?tineasc? normal??

Iat? marea problem? a copiilor no?tri. Iat? durerea de ast?zi a multor p?rinşi. Iat? c? s-au Înmulşit În lume şi În familiile noastre fiii risipitori, neascult?tori şi desfrÎnaşi, ca cel din SfÎnta Evanghelie. Ce se mai poate face pentru ei, dup? ce au c?zut În toate p?catele? Ce trebuie s? r?spundem acestor p?rinşi care vin plÎngÎnd la noi?

R?spunsul este unul: s?-i ajut?m pe copiii no?tri mai Întşi s? nu cad? În p?catele cele grele care sunt: necredin?a, neascultarea şi desfrÎnarea. Iar dac? au c?zut ca fiul risipitor din Evanghelie, s?-i ajut?m s? se ridice din pr?pastia necredin?ei şi a desfr?ului. Cum? Mai Întşi s?-i ducem la un duhovnic bun s?-şi m?rturiseasc? p?catele. Apoi s?-i Îndemn?m din nou la biseric?, la o via?? social? normal?, şi s?-i deprindem s? se roage şi s? citeasc? c?rşi sfinte. Numai s? luaşi aminte ca nu cumva chiar p?rinşii, tata şi mama, s? fie aceia care ?şi smintesc copiii şi-i ?mping la tot felul de p?cate prin exemplul r?u pe care ?l v?d În cas?.

Avem, Îns?, multe familii bune, model, prin satele şi oraşele noastre. Avem Înc? multe mame cre?tine devotate care ?şi cresc frumos copiii lor. Avem biserici, Mănăstiri şi preoşi buni peste tot În ?ar?. Numai s?-i c?ut?m, s? ne spovedim regulat, s? le urm?m sfatul. De aceea s? nu dezn?d?jduiasc? nimeni.

S? ne Întoarcem la Tat?l ceresc care ne-a zidit. Dumnezeu ne a?teapt? În pragul bisericilor. S? venim c?t avem vreme, c? ne a?teapt? şi ne cheam?. şi c?zÎnd Înaintea Lui, s? zicem cu cşin?? şi lacrimi: «Iat?, am greşit la cer şi Înaintea Ta. Am r?t?cit pe cşile p?catului. Ne-am dep?rtat de Tine şi de biserica Ta. Am c?zut În cumplite f?r?delegi. Acum ne cşim, ne pare r?u, ne temem de veÎnica osÎnd? care ne a?teapt?, c? nu mai suntem vrednici s? ne numim fiii tşi. Ci prime?te-ne Înapoi ca pe cei mai de pe urm? robi ai Tşi!» Amin.
P?rintele Ilie Cleopa.


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.