versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Duminica ortodocşilor

Prima duminică a postului mare este numit? a ortodoxiei, pentru c? serb?m biruin?a asupra iconocla?tilor. Evanghelia care se cite?te la sfÎnta liturghie este cea de la Ioan 1,44-52. De ce cinstim sfintele icoane? Care sunt argumentele scripturistice? Despre cinstirea sfintelor icoane

şi vei face doi heruvimi de aur turnat şi şi vei pune pe ei de amÎndou? laturile acoper?mÎntului ?mp?c?rii.
 

M? voi face cunoscut şie de acolo şi ?şi voi grşi Între cei doi heruvimi (Ieşire 25, 18-22)

Iubişi credincioşi,

Biserica lui Hristos dreptm?ritoare pr?znuie?te ast?zi un mare a?ez?mÎnt apostolesc şi sobornicesc, anume cultul sfintelor icoane. Acesta s-a a?ezat prin hot?r?rea SfÎntului şi marelui Sinod Ecumenic al ?aptelea de la Niceea din anul 787, la care au luat parte trei sute ?aizeci şi ?apte de Sfinţi P?rinşi şi o sut? treizeci şi ?ase de arhimandrişi şi stareşi de Mănăstiri. Sinodul a fost condus din partea Bisericii Ortodoxe de R?s?rit de SfÎntul Tarasie patriarhul Constantinopolului. Din partea Bisericii de Apus a fost Petru, arhiepiscopul Romei, Însoşit de Petru, prezbiter şi egumen al Mănăstirii SfÎntul Sava din Roma, din partea papei Adrian.

Toşi ace?ti Sfinţi P?rinşi au hot?r?t cinstirea Sfintelor Icoane şi au dat anatema pe toşi ereticii lupt?tori de icoane, de la care mulşi sfinţi au suferit mari prigoane şi moarte timp de aproape dou? secole, de la Leon Isaurul, primul lupt?tor ?mpotriva sfintelor icoane şi pÎn? la Teofil cel de pe urm?. Dup? moartea lui Teofil, prin r?vna ?mp?r?tesei Teodora şi a Sfinţilor P?rinşi s-a stabilit din nou dreapta credin?? şi cinstirea Sfintelor Icoane, cum a fost şi pe vremea MÎntuitorului şi a Sfinţilor Apostoli, c?ci Iisus Hristos prin minune nef?cut? de mşini, a zugr?vit chipul fe?ei Sale pe maram? şi l-a trimis lui Avgar, regele Edesei (Combaterea sectelor, Chişinău, 1929, p. 510-532). Dup? tradişia apostolic?, SfÎntul Apostol şi Evanghelist Luca, fiind mare pictor, a zugr?vit chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus În bra?e pe cÎnd era ea În via??.

Acest mare adev?r ?l adevere?te şi SfÎntul Sinod al 7-lea ecumenic, zicÎnd: «Noi p?str?m predaniile Bisericii, Înt?ririle Înscris sau În nescris. Una din ele porunce?te a face noi Închipuiri de icoane pictate, fiindc? aceasta În unirea cu istoria Evangheliei sluje?te spre adeverirea c? Dumnezeu CuvÎntul adev?rat, şi nu dup? n?lucire, s-a f?cut om, şi este spre folosul nostru. Pe temeiul acesta, noi, mergÎnd pe calea ?mp?r?teasc? şi urmÎnd Înv???tura dumnezeieştilor Sfinţilor P?rinşilor no?tri şi predaniile Bisericii Ecumenice, c?ci ?tim c? În ea locuie?te Duhul SfÎnt, cu toat? st?ruin?a şi luarea aminte hot?r?m ca Sfintele Icoane s? se pun? Înainte la fel cu Închipuirea cinstitei şi de via?? f?c?toarei Cruci, fie ele f?cute din vopsele sau cu mozaic sau din oricare material. Numai s? fie f?cute În chip cuviincios» (Ibidem, p. 532-533).

SfÎntul Ioan Damaschin, care a suferit mult pentru Sfintele Icoane, scrie despre ele: «În orice lucru este bine de cunoscut ce este În el adev?rat sau mincinos şi care este scopul lui, bun sau r?u». Tot a?a, cÎnd este vorba despre Sfintele Icoane trebuie de cercetat dac? ele sunt adev?rate şi pentru care scop sunt f?cute. Dac? ele sunt adev?rate şi slujesc spre slava lui Dumnezeu şi a Sfinţilor Lui, spre a Îndemna la fapte bune, spre Îndreptarea f?r? de prihan? şi spre mÎntuirea sufletelor, apoi noi trebuie s? le primim şi s? le cinstim, Îns? nu În alt fel, dec?t ca pe Închipuiri, ca pilde, ca exemple, ca pe ni?te c?rşi pentru oameni, ca pe monumente (Ibidem, p. 537).

Fiindc? nu toşi ?tiu a citi şi nu pot s? se Îndeletniceasc? cu citirea, P?rinşii au judecat ca toate faptele lui Hristos vrednice de m?rire s? le Închipuiasc? pe icoane care ar sluji la scurte amintiri. De multe ori se Înt?mpl? c? noi nu gÎndim la patimile MÎntuitorului, dar Îndat? ce vedem icoana r?stignirii lui Hristos ne aducem aminte de mÎntuitoarele Lui patimi, c?dem şi ne Închin?m, nu materialului, ci Celui ce este Închipuit, asemenea cum ne Închin?m, nu materialului din care este f?cut? Evanghelia sau Crucea, ci la aceea ce se Închipuie?te prin ele, adic? la puterea Duhului SfÎnt ce izvor??te din ele.

Noi nu ne Închin?m materialului din care sunt f?cute icoanele. Dac? Înaintea noastr? se afl? icoana Domnului, noi ne rug?m, zicÎnd: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajut?-ne şi ne mÎntuie?te!» Iar dac? suntem Înaintea icoanei Maicii Domnului: «Fii ap?r?toarea noastr? Înaintea Fiului T?u, adev?ratul nostru Dumnezeu spre mÎntuirea sufletelor noastre!» Iar dac? este icoana mucenicului, de pild? ?tefan, noi zicem: «Sfinte Mare Mucenic ?tefane, care şi-ai v?rsat sÎngele pentru Hristos şi ai Îndr?znit către Dumnezeu, ca Întşiul mucenic, fii ap?r?torul nostru!» A?a ne adres?m şi către oricare alt sfÎnt. Iat? Încotro trimitem noi rug?ciunile noastre prin ajutorul Sfintelor Icoane.

CÎnd ?mp?ratul iconomah, aidoma sectanşilor no?tri, afirma pe nedrept c? la cele ?ase Sinoade Ecumenice n-ar fi fost icoane şi c? despre dÎnsele nu s-a vorbit, atunci papa Grigorie şi scria; «?mp?rate, vezi c? nimic nu s-a spus nici de pşine, nici de ap?, nici nu s-a spus c? se cuvine a mÎnca sau bea. Îns? tu ?tii, dup? tradişie, c? acest lucru este necesar pentru Întemeierea vieşii. A?a şi despre icoane era cunoscut din Tradişie. Înşişi arhiereii aduceau icoane la Sinod şi nici un om iubitor de Hristos nu porne?te la drum şi nu-şi face c?l?toria f?r? de icoane. A?a fac oamenii lucr?tori de fapte bune şi pl?cuşii lui Dumnezeu».

Leonte de Neapole, comb?tÎnd pe iudeii care Învinuiau pe cre?tini pentru cinstirea icoanelor le r?spunde: «Ne Închin?m fe?elor de pe icoane şi Închipuirilor sfinţilor, nu ca lui Dumnezeu. Pentru c? dac? ne-am Închina lemnului icoanei ca lui Dumnezeu atunci ne-am Închina la orice lemn. şi de s-ar fi ?ters fa?a de pe vreo icoan? noi am da-o pe foc, cum facem aceasta de multe ori. Noi cre?tinii, s?rutÎnd cu buzele trupe?ti chipul lui Hristos, al apostolului sau al mucenicului, cu sufletul şi cu gÎndul nostru s?rut?m pe Hristos şi pe sfinţii Lui».

SfÎntul Grigorie de Nyssa vorbe?te despre Închipuirea aducerii lui Isaac ca jertf? de către Avraam, icoana spre care cÎnd c?uta, v?rsa din ochii lui lacrimi de umilin??. El mai vorbe?te şi despre icoana SfÎntului şi Marelui Mucenic Teodor Tiron şi despre icoana lui Hristos. Iar SfÎntul Ambrozie de Milan, vorbind despre vedeniile care le-a avut Înaintea descoperirii moa?telor Sfinţilor Mucenici Ghervasie şi Protasie, m?rturisea c? i s-a ar?tat lui Apostolul Pavel, a?a cum este Închipuit pe icoan? (Scrisoarea 35). SfÎntul Atanasie cel Mare scrie, despre cinstirea Sfintelor Icoane: «Noi credincioşii ne Închin?m la icoane, nu ca la Dumnezeu cum fac elinii. Nu! Ci noi ar?t?m buna Închinare şi iubire către acea fa?? care este Închipuit? pe icoane. Pentru aceasta noi, de multe ori cÎnd chipul de pe dÎnsa se ?terge, o ardem ca pe un lucru f?r? de folos».

Dup? cum Iacob, Înainte de sf?rşitul s?u, s-a Închinat deasupra toiagului lui Iosif şi prin aceasta a cinstit, nu toiagul, ci pe cel ce ?l şinea, a?a şi noi credincioşii ne Închin?m şi s?rut?m icoanele, nu pentru altceva, dec?t c? le s?rut?m ca pe copiii şi pe p?rinşii no?tri, ca s? le ar?t?m prin aceasta dragostea noastr? sufleteasc?; dup? cum şi iudeii se Închinau Tablelor Legii şi celor doi heruvimi turnaşi din aur, cinstind prin Închinare nu piatra şi aurul, ci pe Însuşi Dumnezeu care a poruncit s? li se fac? acestea.

M?rturii despre Sfintele Icoane se afl? Înc? mai din vechime. A?a SfÎntul Metodie de Patara, care a trşit prin veacul al III-lea, scrie: «Închipuirea Îngerilor lui Dumnezeu, care se face din aur, ale Încep?toriilor şi ale st?pÎniilor, noi le facem Întru cinstirea şi slava lui Dumnezeu». Despre icoane scriu şi Clement al Alexandriei şi Tertulian, care au trşit În secolele II-III.

SfÎnta Tradişie vorbe?te şi despre chipul cel nef?cut de mÎn? d?ruit de MÎntuitorul lui Avgar, regele Edesei. Despre acest chip nef?cut de mÎn? omeneasc? scrie istoricul bisericesc Eusebiu, care a trşit prin secolul III-IV.

În sf?rşit, Însuşi pămîntul vorbe?te ?mpotriva sectarilor lupt?tori contra icoanelor, c?ci şi acum se descoper? icoane, cruci şi simboluri cre?tine la s?p?turile ce se fac În catacombele din Roma, adic? În pe?terile unde primii cre?tini se ascundeau din cauza persecuşiilor p?gÎne şi s?v?r?eau acolo slujbe dumnezeieşti şi ÎnmormÎnt?ri ale sfinţilor mucenici. Am vizitat catacombele Romei În toamna anului 1977 şi am v?zut acolo cele mai vechi icoane ale MÎntuitorului şi imagini ale Sfintei Cruci. Din icoanele cele mai vechi aflate de Înv??aşii arheologi În catacombele Romei subterane, mai importante sunt: Icoana MÎntuitorului din catacomba SfÎntului Calist şi Cina cea de tain? de la sf?rşitul secolului al II-lea, Închinarea Magilor, Minunea prefacerii apei În vin, Vindecarea orbului din na?tere şi altele, aflate tot În catacomba SfÎntului Calist. În catacombele Domitillei şi Priscilei s-au aflat icoanele Sfintei Familii, a Bunei-Vestiri, a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, a Patriarhilor şi Proorocilor din Vechiul Testament şi a unor Mucenici din Noul Testament, ce se atribuie tot sf?rşitului veacului al II-lea şi Începutul celui de al III-lea. Dar cea mai veche icoan? pe care Înv??aşii arheologi o atribuie veacului I al cre?tinismului este chipul Maicii Domnului care şine În bra?e pe Pruncul Cel mai Înainte de veci, cu o stea deasupra icoanei.

Toate aceste reprezent?ri, care s-au aflat În catacombele şi În s?p?turile bisericilor vechi de sub pămînt, cu o eviden?? indiscutabil?, ne impun s? primim şi s? credem c? au fost cinstite Sfintele Icoane din cele mai vechi timpuri ale cre?tinismului. Astfel, În ap?rarea Sfintelor Icoane ne vorbe?te SfÎnta Scriptur?, SfÎnta Tradişie şi Însuşi pămîntul care ne-a p?strat din primele veacuri ale cre?tinismului multe din ele. În ap?rarea lor ne vorbesc şi mintea şi inima noastr?.

Iubişi credincioşi,

PÎn? aici am adus at?tea m?rturii din SfÎnta Scriptur?, din SfÎnta Tradişie, de la Sfinţii P?rinşi şi din Istoria Bisericii Cre?tine despre cinstirea Sfintelor Icoane. Acum vom ar?ta ce este icoana şi ce este idolul. V? rog s? şineşi minte c? «icoana este Închipuirea adev?ratului Dumnezeu, care Într-adev?r exist?. Iar idolul, sau chipul cioplit este Închipuirea dumnezeilor mincinoşi şi n?scocişi de mintea oamenilor care Într-adev?r nu exist?». De aceea se şi spune c? idolul nimic nu este În lume (I Corinteni 8, 4). Deosebirea Între idoli şi icoan? este ca deosebirea Între zi şi noapte, Între lumin? şi Întuneric. Ce Însoşire, zice marele Apostol Pavel, este Între Biserica lui Dumnezeu şi idoli? (II Corinteni 6, 15-16).

Prin ce se arat? cinstirea Sfintelor Icoane? Cinstirea Sfintelor Icoane, dup? cum Înva?? SfÎntul şi Marele Sinod al 7-lea Ecumenic, se arat? prin aceea c? noi nu consider?m icoana ca Dumnezeu, ci numai ca reprezentare (fotografie, portret) şi, cinstind icoana, nu ne Închin?m lemnelor sau vopselelor, ci Celui care este Închipuit pe icoan?, adic? lui Dumnezeu, sfinţilor Îngeri, Preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu şi sfinţilor care sunt prieteni ai lui Dumnezeu. Oare noi nu cinstim cu deosebit? atenşie chipul patriarhului nostru? şi v?zÎnd portretul lui nu ne afl?m ca şi cum l-am vedea pe el? Dar dac? vedem În icoan? chipul lui Dumnezeu, nu trebuie s?-L cinstim?

Dar prin ce se manifest? Închinarea la idoli? Închinarea la idoli se manifest? prin aceea c? oamenii considerau chipurile cioplite drept dumnezei. Auzi ce zice dumnezeiasca Scriptur?: S-au ab?tut curÎnd din calea care am poruncit lor şi au f?cut vi?el şi s-au Închinat lui şi au jertfit lui şi au zis: Iat?, Israele, Dumnezeul t?u, care te-a scos din ?ara Egiptului (Ieşire 32, 8; III Regi 12, 28-30). Astfel, trebuie s? În?elegem c? deosebirea Între cinstirea Sfintelor Icoane şi Închinarea la idoli este ca Între lumin? şi Întuneric şi dup? cum omul orb nu deosebe?te lumina de Întuneric şi pentru dÎnsul totul este Întuneric, a?a şi omul neÎn?elept şi r?t?cit, nu deosebe?te icoanele de idoli, pentru dÎnsul orice Închipuire este idol, m?car de ar fi acel portret chipul tat?lui s?u.

Însuşi cuvÎntul lui Dumnezeu ne porunce?te s? deosebim cele sfinte şi cele curate de cele nesfinte şi necurate (Levitic 10, 9-10).

Dar care este folosul duhovnicesc al cinstirii Sfintelor Icoane şi pentru ce ne trebuie Sfintele Icoane? Sfintele Icoane ne trebuie mai Întşi În Înt?rirea credin?ei, a evlaviei şi trezirea con?tiin?ei noastre. Al doilea, pentru amintirea faptelor m?re?e ale lui Dumnezeu (Deuteronom 6, 7-9) şi ale sfinţilor Lui, ca noi, c?utÎnd la chipurile lor, s? ne Îndemn?m a urma via?a lor (Evrei 13, 7). Icoanele ne ajut? pentru exprimarea dragostei noastre către Dumnezeu. Dac? noi din dragoste purt?m la noi portretele rudelor şi ale oamenilor care ne sunt aproape, cu c?t mai mult suntem datori s? purt?m cu evlavie la noi icoanele MÎntuitorului, ale Maicii Domnului, ale sfinţilor lui Dumnezeu.

Apoi, Sfintele Icoane pentru oamenii f?r? ?tiin?? de carte şi pentru copii, sunt ca şi Biblia. Ceea ce În Biblie este tip?rit cu litere, aceea pe icoane este zugr?vit cu vopsele. De pild?, despre patimile MÎntuitorului nostru Iisus Hristos nu va putea citi În Biblie cel ce nu ?tie carte, Îns?, privind la icoanele suferin?elor lui Hristos, el va În?elege cu mintea ce este pictat pe icoane şi va simşi mai mult? evlavie În inima sa. Biserica lui Hristos cÎnt? a?a: «Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putin?? oamenilor, spre Care nu cuteaz? a c?uta o?tile Îngere?ti…» şi În alt loc zice despre Maica Domnului: «Iar prin tine Preacurat?, S-a ar?tat oamenilor CuvÎntul Întrupat, pe Care m?rindu-L cu o?tirile cere?ti, pe tine te fericim».

Iubişi credincioşi,

Pe Dumnezeu nu-L pot vedea oamenii dup? fiin??, ca pe un duh. Dar ?l pot vedea În chipuri, În imagini, În vederi cunoscute. Pe Dumnezeu L-au v?zut oamenii, Îns? numai indirect sau prin simboluri. A?a, de pild?, Dumnezeu S-a ar?tat lui Avraam În chipul celor trei tineri c?l?tori (Facere 18, 1-6). L-a v?zut pe Dumnezeu şi patriarhul Iacob şi a chemat numele locului aceluia «Vederea lui Dumnezeu» (Facere 32, 30). L-a v?zut pe Dumnezeu şi Moise «şi a grşit Dumnezeu către Moise fa?? către fa??, ca şi cum ar fi grşit cineva cu prietenul s?u» (Ieşire 30, 11). şi a zis Domnul: Auzişi cuvintele Mele: De va fi Între voi vreun prooroc al Domnului, În vedenii M? voi ar?ta lui şi În somn voi grşi lui. Nu este a?a credincios În toat? casa lui Israel ca robul Meu Moise. Gur? către gur? grşiesc cu el aievea şi nu prin pilde şi el fa?a Domnului vede (Numerii 12, 6-8). L-a v?zut pe Dumnezeu şi (Isaia 6, 1-5). Daniil, proorocul a v?zut pe Dumnezeu Tat?l şi Fiul. A v?zut pe Dumnezeu şi Miheia (III Regi 22, 19). Apoi pe Domnul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos L-au v?zut ucenicii, at?t În umilin??, c?t şi În slav?, c?t a trşit cu dÎnşii pe pămînt (Ioan 1, 14; 6, 36).

Apostolul Ioan, vorbind despre Iisus Hristos, a?a Începe epistola I-a: Ce era din Început, ce am v?zut cu ochii no?tri, ce am privit şi mşinile noastre au pipşit despre CuvÎntul Vieşii, aceea v? vestim şi Via?a s-a ar?tat şi o am v?zut şi m?rturisim şi v? vestim via?a cea veÎnic?, care era la Tat?l şi s-a ar?tat nou? (I Ioan 1, 1-3). Iar SfÎnta Evanghelie zice: şi CuvÎntul trup S-a f?cut şi S-a s?l??luit Între noi şi am v?zut slava Lui, slav? ca a unuia N?scut din Tat?l (Ioan 1, 14).

Pe Iisus Hristos L-a v?zut Apostolul Pavel şi dup? În?l?area la ceruri. L-a v?zut pe Hristos cÎnd Il prigonea (I Corinteni 15, 8; Fapte 9, 3-4). L-a v?zut şi primul mucenic ?tefan, cÎnd era ucis cu pietre şi a zis: Iat? v?d cerurile deschise şi pe Fiul Omului stÎnd de-a dreapta lui Dumnezeu (Fapte 7, 56). Pe Duhul SfÎnt L-au v?zut poporul şi Apostolii, la botezul Domnului În chip de porumbel ?ezÎnd peste DÎnsul şi glas din cer s-a auzit: Tu e?ti Fiul Meu cel iubit Întru care bine am voit (Luca 3, 22). Duhul SfÎnt a fost v?zut şi În chipul limbilor de foc, la pogor?rea Lui din cer (Fapte 2, 1-4). Înc? În multe chipuri S-a ar?tat Dumnezeu şi Sfinţii Lui, precum În descoperirea SfÎntului Evanghelist Ioan (Apocalipsa 4, 2-3; 5, 6-8).

Astfel, oamenii L-au v?zut pe Dumnezeu şi pot s?-L Închipuiasc? pentru Înt?rirea şi Înv???tura lor În credin??. Deci nici un motiv nu pot avea sectanşii, care zic c? nimenea nu are voie s? Închipuiasc? pe Dumnezeu pe Sfintele Icoane.

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este prima Duminică din Postul Mare, numit? «Duminica Ortodoxiei» sau «a Sfintelor Icoane». Tocmai de aceea am vorbit pe larg despre cinstirea sau venerarea Sfintelor Icoane, Întruc?t În vremea nostr? s-au ridicat În lume multe secte cre?tine care hulesc icoanele, crucea, biserica, preoşii şi Înv???tura apostolic? ortodox?, În?elÎnd pe mulşi fii ai Bisericii noastre, spre veÎnica lor osÎnd?.

Noi v? sf?tuim şi v? reamintim Înv???tura dogmatic? a Bisericii. Închinaşi-v? cu credin?? şi evlavie Sfintelor Icoane şi purtaşi-le În cas?, şi oriunde c?l?torişi, ca s? v? fie de ajutor În izb?virea de primejdii, ?tiind c? cinstea dat? icoanelor se ridic? la sfinţii pictaşi pe ele. Faceşi rug?ciuni şi acatiste În fa?a icoanelor, mergeşi În pelerinaj la icoanele f?c?toare de minuni din ?ar? şi la moa?tele sfinţilor no?tri, c? veşi primi u?urare şi mare ajutor În necazurile vieşii. De asemenea, cinstişi SfÎnta Cruce, pav?za credin?ei, şi o purtaşi cu credin??, c? prin ea izgonim pe diavoli şi lini?tim pe sectanşii hulitori de Dumnezeu.

A trecut prima s?pt?mÎn? din SfÎntul Post, numit? şi «S?pt?mÎna Mare». Ne bucur?m c? bisericile iar?şi s-au umplut de credincioşi, c? aşi postit cu toşii şi c? alergaşi cu credin?? şi evlavie la Dumnezeu MÎntuitorul şi n?dejdea noastr?.

V? Îndemn, fraşii mei, s? continuaşi a posti SfÎntul Post şi s? v? rugaşi, s? citişi c?t mai mult şi s? faceşi dup? putere milostenie şi veşi vedea c?t? bucurie şi pace veşi primi În suflet. Dar, mai ales, v? Îndemn s? v? spovedişi de dou? ori la duhovnici şi În aceste zile, şi la sf?rşitul Postului Mare, iar care aveşi dezlegare, s? primişi şi SfÎnta ?mp?rt??anie.

Cre?tinii evlavioşi, mamele, copiii, b?trÎnii şi bolnavii sunt datori s? se spovedeasc? şi s? se ?mp?rt??easc? de dou? ori În acest mare post. Silişi-v? la Hristos. El v? cheam?, v? a?teapt? şi vi se d?ruie?te În dar tuturor celor ce p?zesc poruncile Lui. Nu treceşi cu vederea dragostea şi harul lui Hristos.

S?-L rug?m pe Fiul lui Dumnezeu s? Înt?reasc? dreapta credin?? şi evlavia ortodox?, ca s? biruim cu puterea Lui şi pe diavoli şi pe sectanşii hulitori, şi pe necredincioşi, şi s? trşim veÎnic În bucuria şi iubirea lui Dumnezeu. Amin.

(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.