verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Slujirea preoților militari

Slujirea preoților militari

14 noiembrie 2016

Luni, 14 noiembrie, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, în incinta Centrului de Cultură şi Istorie Militară din mun. Chișinău s-a desfășurat conferința pastoral-misionară – „Slujirea preoților militari”. Pentru activitatea pastoral-misionară în Instituțiile de Forță, militare și penitenciare, din partea Episcopiei noastre au fost binecuvântați următorii preoți: protoiereu Pavel Petrov pentru municipiul Bălți; protoiereu Oleg Fistican pentru raionul Fălești; protoiereu Victor Guleac pentru raionul Glodeni; protoiereu Maxim Guzun... 

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

12 noiembrie 2016

Daca vezi vreun evadat ca-ti bate copilul, te mânii si te repezi ca o fiara asupra lui, dar stai linistit si nu faci nimic, dacă în fiecare zi vezi demonii atacându-l si împingându-l la pacate. Stai si nu-l scapi din ghearele lor. Daca copilul ti-e cumva posedat, alergi la toti sfintii si tulburi linistea si celor ce pustnicesc prin vârfuri de munti, ca sa-l scapi de nebunie. Dar, desi vezi cum în fiecare zi îl tulbura pacatul, care este cel mai îngrozitor demon, nu faci nimic. Si chiar sa fie cineva posedat de un demon, nu este deloc îngrozitor, pentru ca demonul nu poate cu nici un... 

Întrunirea  profesorilor de Religie din Sîngerei

Întrunirea profesorilor de Religie din Sîngerei

11 noiembrie 2016

“Pentru o educație creștinească corectă sunt necesare trei lucruri: puține cuvinte, multe exemple și mai multă rugăciune” (sf. Paisie Aghioritul). Joi, 10 noiembrie 2016, la gimnaziul ,,Iurie Boghiu” din satul Flămînzeni, raionul Sîngerei, s-a desfășurat atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie cu genericul ,,Acces, relevanță, calitate în educație – competențe pentru viitor”. Seminarul a început cu prezentarea instituției de către doamna Cumpătă Lilia, directorul gimnaziului, apoi a urmat lecția publică la clasa II-a, cu subiectul: ,,Minunea... 

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

5 noiembrie 2016

Prin această pildă, Hristos voieşte să ne înveţe următoarele: Era un om bogat, zice El, care trăia în multe desfrânări, şi totuşi nu suferise nici o nenorocire, ci, dimpotrivă, îi curgeau toate bunurile ca un râu. Că pe el nu l-a ajuns nici o întâmplare rea, neaşteptată, că n-a avut nici o pricină de descurajare şi nici o neîndemânare în viaţă, aceasta arată Domnul prin cuvintele: „veselindu-se în toate zilele luminat”. Iar că el trăia în păcate, se vede din sfârşitul ce l-a ajuns, şi încă mai dinainte, din dispreţul său către săraci. Căci el n-a... 

Duminica milosteniei – despre Înfrico?ata judecat?

Duminica a treia din perioada triodului, preg?titoare pentru marele post, ne atrage atenşia asupra unor virtuşi indispensabile mÎntuirii noastre: gÎndul la Înfrico?ata judecat? şi cea care ne mai poate sc?pa de osÎnd? – milostenia. Evanghelia de la care pornim este cea de la Matei 25,31-46. Urm?rişi mai jos c?teva t?lcuiri.
IPS Bartolomeu – predica la Duminica Infricosatoarei Judecati -2 martie 2003


Aici asemenea predic? audio.

Despre Înfrico?ata Judecat? de apoi

Pentru c? noi toşi trebuie s? ne Înf?şi??m Înaintea Judec?şii lui Hristos,
ca s? ia fiecare dup? cele ce a f?cut prin trup, ori bine, ori r?u
 (II Corinteni 5, 10)

Iubişi credincioşi,

Ast?zi am auzit toşi cei de fa?? cuvintele MÎntuitorului nostru Iisus Hristos despre venirea Sa la prea Înfrico?ata Judecat? de apoi. S? ?tişi c? nici un lucru de la Întemeierea lumii şi pÎn? la sf?rşitul veacurilor nu este mai Înfrico?at ca venirea Domnului la Judecata de apoi. Nici Îngerii nu pot s? ne spun? cu deamÎnuntul despre acea preaÎnfrico?at? venire a Domnului, cÎnd va judeca toate neamurile pămîntului de la Adam şi pÎn? la sf?rşitul lumii. Noi, fiind prea neputincioşi şi nepricepuşi, nu vom putea vorbi despre acea negrşit? spaim? şi Înfrico??toare venire a Domnului.

Dar din cele ce am auzit ast?zi În SfÎnta Evanghelie şi din cele ce arat? dumnezeiasca Scriptur?, precum şi din Înv???turile Sfinţilor P?rinşi despre Judecata zilei celei mari, vom Însemna aici c?teva Înv???turi dup? a noastr? slab? pricepere despre venirea Domnului la Judecata de apoi. şi vom ar?ta mai Întşi cu m?rturii din SfÎnta Scriptur?, În ce chip va veni Domnul şi care vor fi primele semne ale venirii Lui. Primele semne care vor vesti venirea Domnului la Judecat? vor fi tr?mbi?ele cele cere?ti. Acest adev?r ni-l arat? MÎntuitorul, zicÎnd: şi va trimite pe Îngerii Sşi, cu sunet mare de tr?mbi?? (Matei 24, 31). De aceea şi SfÎntul Prooroc Sofonie a numit ziua Judec?şii de apoi “ziua tr?mbi?ei şi a strig?rii” (Sofonie 1, 16). Marele Apostol Pavel, despre Învierea morşilor şi glasul tr?mbi?ei cere?ti, zice: Deodat?, Într-o clipeal? de ochi, la tr?mbi?a cea de apoi; c?ci tr?mbi?a va suna şi morşii vor Învia nestric?cioşi. şi În alt loc, ar?tÎnd c? tr?mbi?ele vor Însoşi pe Domnul la Judecat?, zice c?:Însuşi Domnul, Întru porunc?, la glasul arhanghelului şi Întru tr?mbi?a lui Dumnezeu, se va pogor? din cer (I Corinteni 15, 52-53; I Tesaloniceni 4, 16).

SfÎntul Ierarh Grigorie Teologul, ar?tÎnd t?ria glasului şi puterea acelor tr?mbi?e care vor anunţa venirea Domnului, zice: “Înfrico?at este glasul tr?mbi?elor, la care se supun stihiile, care despic? pietrele, care vor deschide mormintele, care vor descoperi cele mai dedesubt, care vor zdrobi şi vor sf?r?ma porşi de aram? şi vor dezlega şi vor risipi leg?turile morşii”.

Al doilea semn, care se va ar?ta dup? sunarea cea cu mare strigare a tr?mbi?elor, va fi Învierea morşilor. Dar oare, fraşii mei, În ce fel vor fi trupurile drepşilor şi ale p?c?toşilor la Învierea cea de apoi? Oare vor Învia a?a cum le punem noi În sicrie şi În morminte? Nu, c?ci mare deosebire vor avea trupurile oamenilor la Învierea cea de apoi de trupurile de acum. Trupurile drepşilor, În vremea Judec?şii de apoi, vor fi ?mpodobite cu patru daruri alese: cu darul str?lucirii, al u?urimii, al subşir?t?şii şi al nep?timirii. Deci fiecare trup al celor drepşi, cu nem?surat? raz? ca soarele va str?luci, dup? cum şi Însuşi St?pÎnul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos a zis: Atunci drepşii vor str?luci ca soarele Întru ?mp?r?şia Tat?lui lor (Matei 13, 43).

Prea minunat? va fi atunci acea u?urime şi lesne mi?care a trupurilor drepşilor Înc?t s? poat? umbla În fiecare parte a lumii dup? voia lor, fiindc? nici o Înt?rziere nu le va pricinui lor greutatea. Aceasta o arat? şi În?eleptul Solomon care zice: Ca ni?te scÎntei care se las? pe miri?te a?a vor fi (În?elepciunea lui Solomon 3, 7) c?ci scÎnteile cÎnd sunt purtate de vÎnt, pretutindeni cu mare u?urin?? se r?spÎndesc. Trupurile drepşilor vor avea şi subşir?tate, Înc?t cu toat? lesnirea s? poat? trece prin celelalte materii. A?a a trecut trupul St?pÎnului nostru Iisus Hristos dup? Înviere, prin acea piatr? mare care z?cea deasupra mormÎntului, f?r? a rupe peceşile şi a intrat prin uşile Încuiate În casa În care erau ucenicii adunaşi de frica iudeilor, ca un duh preasubşire care nici În ziduri nu se şine, nici În uşi nu se ?mpiedic?.

Despre aceste patru daruri ale trupurilor Înviate, SfÎntul Apostol Pavel zice: Se seamÎn? Întru stric?ciune, Înviaz? Întru nestric?ciune (I Corinteni 15, 42). Iat? darul nep?timirii. Se seamÎn? Întru necinste, Înviaz? Întru slav?. Iat? darul str?lucirii.Se seamÎn? Întru sl?biciune, Înviaz? Întru putere. Iat? darul u?urimii. Se seamÎn? trup firesc, Înviaz? trup duhovnicesc (I Corinteni 15, 43-44). Iat? darul subşir?t?şii.

S? ar?t?m pe scurt şi În ce fel vor fi trupurile Înviate ale celor p?c?toşi osÎndişi la munc? veÎnic?. Mare va fi deosebirea trupurilor celor p?c?toşi de trupurile luminate ale drepşilor şi sfinţilor lui Dumnezeu. Fiindc? În loc de str?lucire, se vor ?mbr?ca cu adÎnc de Întuneric care va fi asemenea cu prea adÎncul Întuneric al iadului. In loc de frumuse?e, trupurile p?c?toşilor vor avea ur?ciune plin? de sc?rb?. In locul u?urimii trupurilor drepşilor, trupurile p?c?toşilor vor fi prea grele şi greu de mi?cat, ca s? nu urmeze cu os?rdie dumnezeieştile porunci. C?ci singure trupurile acestea ale p?c?toşilor vor fi spre munc? veÎnic? şi f?r? sf?rşit.

Iubişi credincioşi,

Ce alte semne vor urma Înaintea venirii Domnului la judecat?? Citim În SfÎnta Evanghelie c? atunci se va ar?ta pe cer semnul Fiului Omului (Matei 24, 30), care, dup? În?elesul Sfinţilor P?rinşi este Crucea lui Hristos pe care şi-a dat duhul (Ioan 19, 30). Unii zic c? Îndat? ce se va ar?ta Crucea pe cer, se va Însemna cu acest semn fruntea tuturor drepşilor (Apocalipsa 7, 3). V?zÎnd semnul Sfintei Cruci pe cer, vor plÎnge toate neamurile pămîntului (Matei 24, 30). Dar pentru ce vor plÎnge la ar?tarea ei toate neamurile pămîntului? Vor plÎnge atunci toate popoarele pentru c? vor cunoa?te al cui este semnul Sfintei Cruci; vor plÎnge toşi care nu au cinstit SfÎnta şi de via?? f?c?toare Cruce, altarul cel preasfinţit cu SÎngele lui Hristos şi semnul venirii Lui. Ce vor zice atunci p?gÎnii, necredincioşii şi sectanşii care n-au cinstit SfÎnta Cruce şi nu s-au Închinat semnului Fiului Omului?

Dup? ar?tarea Sfintei Cruci pe cer, la Înfrico?ata Judecat? va veni Iisus Hristos Întru slav? şi putere, cum spune În dumnezeiasca Evanghelie: şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slav? mult? (Matei 24, 30).

Iat? şi c?teva prealuminate m?rturii care ne arat? slava cea negrşit? cu care va veni Domnul la Înfrico?ata Judecat?. SfÎntul prooroc David, zice: Foc Înaintea Lui va merge şi cu v?paia va arde ?mprejur pe vr?jmaşii Lui (Psalm 49, 4). şi iar?şi:Luminat-au fulgerele Lui lumea, v?zut-a şi s-a cutremurat pămîntul; munşii ca ceara s-au topit de fa?a Domnului, de fa?a Domnului a tot pămîntul; vestit-au cerurile dreptatea Lui şi au v?zut toate popoarele slava Lui (Psalm 96, 4-6).

Iar marele prooroc Isaia, despre Înfrico?ata venire a Domnului, zice: C?ci Domnul vine În v?paie şi carele Lui sunt ca o vijelie, ca s? dezlÎn?uie cu fierbin?eal? mÎnia Lui şi certarea Lui cu v?pşi de foc. Domnul va judeca cu foc şi cu sabie pe tot omul şi mulşi vor fi cei care vor c?dea de b?taia Domnului! (Isaia 66, 15-16). Iar lÎng? Înfrico?atul scaun cel de v?paie al Domnului va sta PreasfÎnta şi Preacurata N?sc?toare de Dumnezeu de-a dreapta tronului PreaveÎnicului ?mp?rat, dup? cum este scris: De fa?? a stat ?mp?r?teasa de-a dreapta Ta… (Psalm 44, 11).

Înaintea Domnului vor merge arhanghelii cei mai Întşi st?t?tori, iar dup? ace?tia st?pÎniile, Încep?toriile şi Înaintea lor Arhanghelul Mihail, Încins cu sabie de v?paie şi str?lucind ca un fulger şi ca un mai mare osta? al marelui ?mp?rat. Apoi vor urma Apostolii, mucenicii, ierarhii şi mulşimea cea f?r? de num?r a Îngerilor şi Sfinţilor, cu s?bii cu dou? tşi?uri În mşinile lor, ca s? r?zbune pe neamuri şi s? pedepseasc? pe popoare (Psalm 149, 6-7). Oare cine va putea s? stea atunci Înaintea Judec?torului Celui PreaÎnfrico??tor şi nemitarnic?! Acestea le-a cugetat şi Proorocul Isaia, care zice: Intraşi În cr?p?turile stÎncilor şi v? ascundeşi În pulbere de la Înfrico?ata fa?? a Domnului şi de la str?lucirea slavei Lui (Isaia 2, 10).

SfÎntul Evanghelist Matei spune următoarele despre venirea Domnului: Vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere şi cu slav? mult?. şi iar?şi zice: CÎnd va veni Fiul Omului Întru slava Sa şi toşi sfinţii Îngeri cu El, atunci va ?edea pe tronul slavei Sale (Matei 24, 30; 25, 31). SfÎntul Evanghelist Luca, de asemenea ?l arat? venind pe nori cu putere şi cu slav? mult? (Luca 21, 27).

Dup? cuvÎntul SfÎntului Apostol Pavel, Judecata de apoi se va face În v?zduh, deasupra vşii lui Iosafat, unde vor fi adunate toate neamurile şi limbile, de la primul Adam pÎn? la ultimul om. Apoi şi va desp?rşi pe unii de alţii, precum desparte p?storul oile de capre. şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stÎnga (Matei 25, 32-33). Dup? aceast? veÎnic? desp?rşire a celor buni de cei rşi, va Începe judecata cea mare.

Dar cine ne va p?r? atunci În fa?a Dreptului judec?tor? Îns?şi faptele noastre rele pe care le-am f?cut şi nu ne-am pocşit. Apoi ne vor osÎndi duhovicii, c?rora nu ne-am spovedit de toate p?catele, nici am f?cut canon pentru ele. Apoi ne vor osÎndi Îngerii care ne-au fost p?zitori de la botez, pe care nu i-am ascultat. Ne vor osÎndi şi Îngerii care au scris toate faptele noastre din copil?rie. Dar cel mai mare p?r?? care ne va p?r? şi ne va cere pedeaps? şi osÎnda veÎnic? de la Dumnezeu În ziua cea mare a Judec?şii de apoi, va fi diavolul pe care noi acum ?l ascult?m şi facem voile lui şi nu ne pocşim În fiecare zi de cele ce facem.

Vai de noi! Ce vom face atunci dac? ne va g?si moartea şi judecata nespovedişi şi nepocşişi? Ce ne va folosi atunci via?a aceasta am?gitoare şi trec?toare În care acum ne desf?t?m? C? ne leg?m cu inima de ea şi de grijile veacului de acum, Înc?t uit?m de moartea care vine şi de osÎnda cea veÎnic? care ne a?teapt? În ziua cea mare a Judec?şii de apoi. Vedeşi, fraşii mei, cum toşi murim şi nimeni din oameni nu r?mÎne pe acest pămînt, oricine ar fi el. Vedeşi c? cel ce moare, de fa?? fiind noi, i se leag? limba, i se schimb? ochii, şi tace gura, i se opre?te graiul, cÎnd vede pe dumnezeieştii Îngeri cum cheam? sufletul din trup! Atunci m?car ?mp?rat de ar fi, m?car slug?, m?car st?pÎnitor a toat? lumea, tot se cutremur?, se tulbur?, se ÎnspşimÎnteaz?, v?zÎnd puteri Înfrico?ate, v?zÎnd chipuri strşine, v?zÎnd fe?e aspre şi posomor?te, v?zÎnd rÎnduielile Îngere?ti pe care niciodat? nu le-a mai v?zut.

Atunci luÎnd Îngerii sufletul prin v?zduh, ?l duc la judecat?, Întru care stau Încep?toriile, st?pÎniile şi şiitorii de lume ai puterilor celor potrivnice, p?r?şii no?tri cei amari, vameşii cei cumplişi, şi lu?torii de seam? şi Îngerii În v?zduh Înt?mpinÎndu-l, cer seama şi ?l socotesc şi şi aduc Înainte p?catele lui şi zapisele lui cele din tinere?e, cele din b?trÎne?e, cele de voie şi cele f?r? de voie, cele prin lucru, cele prin gÎnduri şi cele prin aduceri aminte. Mult? este frica acolo, mare este cutremurul tic?losului suflet a-tunci, care p?time?te de la mulşimea milioanelor de diavoli.

Iubişi credincioşi,

Evanghelia Duminicii de azi este cea mai Înfrico??toare din tot cursul anului, pentru c? ne vorbe?te despre sf?rşitul lumii care este tot mai apropiat şi de marea Judecat? de apoi a tuturor oamenilor şi a Îngerilor rşi. Aceasta este a treia şi ultima Duminică preg?titoare pentru SfÎntul şi marele Post, pentru c? ne aduce aminte de sf?rşitul veacurilor, de Judecat?, de osÎnda veÎnic? a p?c?toşilor şi de r?spl?tirea drepşilor În ?mp?r?şia Cerurilor. Cine va cugeta la toate acestea, va trece cu folos curgerea SfÎntului Post, se va ?mp?ca cu aproapele s?u, se va ruga mai mult, se va spovedi cu cşin?? de p?catele sale şi va primi cu mare evlavie Trupul şi SÎngele Domnului nostru Iisus Hristos. Iat? folosul acestei Duminici.

Se cuvine s? ne amintim c? la Judecata de apoi, Dreptul Judec?tor va spune celor de-a dreapta Sa: Venişi, binecuvÎntaşii P?rintelui Meu, mo?tenişi ?mp?r?şia cea preg?tit? vou? de la Întemeierea lumii, c?ci fl?mÎnd am fost şi Mi-aşi dat s? mÎnÎnc; Însetat am fost şi Mi-aşi dat s? beau; strşin am fost şi M-aşi primit; gol am fost şi M-aşi ?mbr?cat, bolnav am fost şi M-aşi cercetat; În temni?? am fost şi aşi venit la Mine… Adev?rat zic vou?, Întruc?t aşi f?cut unuia dintr-ace?tia ai mei prea mici, Mie Mi-aşi f?cut (Matei 25, 34-40).

Vedeşi, fraşii mei, c?t? putere are la Dumnezeu milostenia şi iubirea aproapelui? Vedeşi c? milostenia se laud? asupra judec?şii? Vedeşi c? cine face milostenie la s?racii suferinzi, at?t material? pentru trup, c?t şi spiritual? pentru suflet, acela se mÎntuie?te cel mai u?or? Vedeşi c? mai mare dec?t toate faptele bune este dragostea şi fiica ei milostenia? De aceea v? Îndemn ca pe aceasta s-o iubişi, pe aceasta s-o lucraşi mai mult dec?t pe toate celelalte, mai ales În sfintele posturi, şi veşi avea r?splat? veÎnic? În ceruri.

Auzişi ce zice Dreptul Judec?tor şi celor zg?rcişi şi rşi de la stÎnga Sa, care nu fac milostenie În via??: Duceşi-v? de la Mine,blestemaşilor, În focul cel veÎnic, care este g?tit diavolilor şi Îngerilor lui, c?ci fl?mÎnd am fost şi nu Mi-aşi dat s? mÎnÎnc… (Matei 25, 41-45). Vedeşi ce mare este p?catul l?comiei şi al neiubirii de oameni.

S? ne fereasc? Dumnezeu de acest cumplit p?cat. Iar noi s? Începem SfÎntul Post chiar de ast?zi, l?sÎnd sec de carne. Apoi s? ne ?mp?c?m cu toşi ai no?tri, s? postim, s? ne rug?m şi s? facem milostenie şi orice fapt? bună, dup? putere.

De vom face a?a, vom trece Postul Mare cu mult folos, vom ajunge cu bine la Învierea Domnului, iar la Judecata de apoi vom auzi pe Hristos zicÎndu-ne cu dulce glas: Venişi, binecuvÎntaşii P?rintelui Meu, mo?tenişi ?mp?r?şia cea preg?tit? pentru voi de la Întemeierea lumii. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.