versiunea moldoveneasca русская версия


Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

11:30

11:30

24 мая 2017

 

Duminica intr?rii Domnului În Ierusalim

Despre ?mplinirea proorociilor pentru Hristos
şi despre orbirea spiritual?

şi Iisus, g?sind un asin tÎn?r, a ?ezut pe el, precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului! Iat? ?mp?ratul t?u vine, ?ezÎnd pe mÎnzul asinei (Ioan 12, 14-15)

Iubişi credincioşi,

Dac? citim În SfÎnta şi dumnezeiasca Scriptur? a Vechiului şi Noului Testament afl?m c? toate proorociile care au fost spuse despre MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, Care la plinirea vremii a venit la neamul omenesc, s-au ?mplinit cu mare uimire la vremea lor. A?a vedem c? sfinţii prooroci, prin descoperire de la SfÎntul Duh, au ar?tat cu mii de ani Înainte c? MÎntuitorul nostru Iisus Hristos Se va na?te dup? trup din s?mÎn?a femeii (Facere 3, 15); c? Se va na?te din s?mÎn?a lui Avraam (Facere 22, 17-18); c? va fi din neamul lui David dup? trup (Isaia 9, 6).


La fel şi pentru ziua acestui mare şi prealuminat praznic al Intr?rii Domnului În Ierusalim, vedem ?mplinindu-se proorocia SfÎntului Prooroc Zaharia, care a zis: Bucur?-te foarte, fiica Sionului, vesele?te-te fiica Ierusalimului, c? iat? ?mp?ratul t?u vine la tine, drept şi biruitor, smerit şi c?lare pe mÎnzul asinei (Zaharia 9, 9).

Dar, fraşii mei, ce simbolizeaz? mÎnzul asinei despre care a proorocit Zaharia at?t de ar?tat, iar Domnul ?ezÎnd pe el a ?mplinit proorocia? MÎnzul asinei, ca orice mÎnz, este s?lbatic şi anevoie de ?mblÎnzit, iar ca un asin este necurat; pentru aceea nici nu era primit Între cele ce se aduceau lui Dumnezeu dup? lege, ci se schimba. Necurate erau toate neamurile pămîntului pentru necredin?a lor şi s?lbatice şi cu anevoie de ?mblÎnzit, pentru c? erau lipsite de legile lui Dumnezeu.

?ederea lui Iisus Hristos pe mÎnzul asinei Însemna suspinarea neamurilor către El; şi vezi c? Apostolii au adus la Iisus mÎnzul asinei, precum zice dumnezeiescul Luca, şi aruncÎndu-şi hainele pe el au pus pe Iisus deasupra. Hainele a?ternute pe jos erau semne şi Închipuiri ar?tate cum c? Apostolii, ÎntinzÎnd propov?duirea Evangheliei la neamuri, le-au adus şi le-au supus lui Hristos, Care le-a umplut de darurile Lui cele dumnezeieşti. Apoi zice dumnezeiasca Evanghelie: Acestea nu le-au În?eles ucenicii Lui la Început, dar cÎnd S-a preasl?vit Iisus, atunci şi-au adus aminte c? acestea erau scrise pentru El şi c? I le-au f?cut Lui (Ioan 12, 16).

Poporul care era din Betania ?mpreun? cu cei din Ierusalim, auzind c? MÎntuitorul a f?cut acea mare şi preasl?vit? minune, a Învierii lui Laz?r, mort de patru zile, numai prin strigarea: Laz?re, vino afar?!, a ieşit Înaintea Domnului cu mare evlavie şi mirare şi L-a Înt?mpinat cu st?lp?ri şi cu ramuri. Dar oare tot cu aceast? e-vlavie şi credin?? l-au primit pe MÎntuitorul arhiereii, fariseii şi c?rturarii? Nu. Ace?tia erau plini de zavistie şi de ur? ?mpotriva MÎntuitorului şi, auzind despre preasl?vita minune cu Învierea lui Laz?r, nu numai c? nu au crezut, ci s-au şi gr?bit s? ia toate m?surile pentru a ucide pe Iisus. C?ci adunÎnd sinedriul, ziceau: Ce facem, pentru c? Omul acesta face multe minuni? Dac?-L l?s?m a?a toşi vor crede În El şi vor veni romanii şi ne vor lua şi ?ara şi neamul (Ioan 11, 47-48).

Vedeşi, fraşii mei, c?t? orbire şi r?utate era În mintea şi inima c?rturarilor, arhiereilor şi a fariseilor ?mpotriva lui Iisus? C?t? deosebire era Între popor şi Între conduc?torii lor suflete?ti! Poporul cu at?ta evlavie şi cinste ?l primea pe MÎntuitorul. Înc? şimulşi din iudeii, care veniser? la Maria şi care v?zuser? ce a f?cut Iisus, au crezut În El (Ioan 11, 45). Iar arhiereii şi fariseii, orbişi de ur?, de r?utate şi necredin??, nu numai c? nu au crezut În El, ci În grab? preg?teau şi planul de a-L omor?. C?t? dreptate avea MÎntuitorul cÎnd şi mustra pe ace?ti c?rturari şi farisei şi le zicea: Nebuni şi orbi! (Matei 23, 17). C?t? orbire sufleteasc? şi c?t? ur? şi zavistie era În mintea şi În inima acestor conduc?tori spirituali ai poporului lui Israel! În loc s? cread? În preasl?vita minune a Învierii lui Laz?r şi s?-L laude pe Iisus Hristos, auzi ce zic: Ce facem pentru c? Omul acesta face multe minuni? (Ioan 11, 47).

Auzi nebunie, auzi orbire din zavistie şi ur?! Despre aceast? orbire şi ?mpietrire a fariseilor, a arhiereilor şi c?rturarilor a proorocit marele prooroc Isaia, zicÎnd: C? s-a Înv?rto?at inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii sşi i-a Închis, ca nu cumva s? vad? cu ochii şi cu urechile s? aud?, şi cu inima s? În?eleag? şi s? se Întoarc? şi s?-l vindece (Isaia 6, 10).

Iubişi credincioşi,

Cauzele ?mpietririi şi orbirii suflete?ti a arhiereilor şi fariseilor erau ura şi zavistia, pe care le aveau ?mpotriva MÎntuitorului. De aceea c?utau felurite pricini spre a-L pierde. Astfel am socotit s? vorbim c?te ceva despre blestemata pricin? a zavistiei, nu cu cuvintele noastre, ci cu ale Sfinţilor P?rinşi.

Ascultaşi ce zice SfÎntul Vasile cel Mare despre zavistie: «Bun este Dumnezeu şi de bine d?t?tor celor vrednici. R?u este numai diavolul şi izvoditor a tot felul de r?ut?şi şi precum la cel bun lipse?te zavistia, a?a la diavol exist? zavistia. S? ne p?zim, fraşilor, de patima zavistiei ca s? nu ne facem p?rtaşi lucrurilor diavolului şi potrivnicului şi s? ne afl?m osÎndişi Întru aceeaşi osÎnd? cu el. C? dac? cel ce se mÎndre?te, cade În osÎnda diavolului, cum zavistnicul va sc?pa de munca cea g?tit? diavolului? C? nici o patim? mai pierz?toare dec?t zavistia nu r?mÎne În inimile oamenilor, care preapuşin m?hne?te pe cei de afar?, dar este cea Întşi şi mai aproape r?utate la cel ce o are.

C?ci precum rugina roade În fier, a?a zavistia mÎnÎnc? În sufletul celui ce o are. Precum viperele mÎnÎnc? pÎntecele celor ce le poart? ca s? se nasc?, a?a şi zavistia are putere a mÎnca sufletul celui ce o are. Pentru c? zavistia este m?hnire pentru binele aproapelui, de aceea niciodat? sc?rbele şi Întrist?rile nu lipsesc de la omul zavistnic. A rodit ?arina aproapelui s?u, este Îndestulat? casa lui cu toate cele necesare vieşii. Bucurii de la b?rbatul acela nu lipsesc. Toate acestea sÎnt hran? bolii şi sporesc suferin?ele celui zavistnic. Pentru aceasta cu nimic nu se deosebe?te de omul gol care de toşi se rÎne?te. Este cineva viteaz? Este sÎn?tos? Acestea rÎnesc pe cel zavistnic. Altul este mai frumos la fa??. Alt? ran? a zavistnicului. Cutare Întrece mult darurile suflete?ti şi pentru În?elepciunea şi puterea cuvintelor este v?zut şi r?vnit. Altul este bogat, d? multe daruri celor s?raci şi se laud? de cei ce dobÎndesc de la el faceri de bine.

Acestea toate sÎnt b?tşi şi rÎni care p?trund În inima celui zavistnic. şi ce este mai r?u la patima aceasta este c? nici a o spune nu poate. Ci caut? cu privirea În jos şi este posomor?t şi se tulbur?, c?rte?te, şi se p?gube?te de r?ul acesta şi amintindu-i-se de patima sa, se ruşineaz? s?-şi arate necazul, c? este zavistnic şi am?r?t şi se chinuie de bunăt?şile prietenului şi de veselia fratelui şi nu poate suferi bunăt?şile şi Îndestularea aproapelui. Deci nevoind a-şi spune patima, şine boala Întru adÎnc care roade şi mÎnÎnc? cele dinl?untru ale lui. Ba nici doctor al bolii acesteia, nici vreo doctorie vindec?toare nu poate afla, m?car c? sÎnt pline Scripturile de leacuri pentru ea…» (Sf. Vasile cel Mare, Hexaimeron, 1988, p. 117).

S? auzim şi pe SfÎntul Ioan Gur? de Aur vorbind despre zavistie. «Nu este alt p?cat mai r?u care desparte pe om de Dumnezeu şi de ceilalţi oameni ca zavistia, adic? pizma. Aceast? boal? rea este mai cumplit? dec?t iubirea de argint. Pentru c? iubitorul de argint atunci se bucur? cÎnd dobÎnde?te banii; iar invidiosul şi zavistnicul atunci se bucur? cÎnd altul p?time?te şi p?gube?te şi ?şi pierde munca lui şi socote?te c??tig primejdiile şi pagubele altora.

Deci care alt? patim? este mai rea dec?t aceasta? C? r?ut?şile lui nu le cerceteaz?, iar de binele altora se tope?te pe sine şi se lipse?te de rai. Nici În lumea aceasta zavistnicul nu are nici un bine. C?ci În ce chip cariul mÎnÎnc? lemnul şi molia roade lÎna, a?a şi pizma roade cu totul sufletul şi oasele omului zavistnic şi pizma?, c?ci aceste patimi sÎnt mai rele dec?t fiarele, care pentru hran?, sau din fire se pornesc spre mÎnie. Iar oamenii zavistnici şi pizmaşi, cÎnd le face cineva bine, ca şi cÎnd le-ar face o str?mb?tate, asemenea demonilor, sÎnt nemilostivi şi amari vr?jmaşi. Zavistnicii şi pizmaşii fug de adunarea şi vorbirea cea fireasc? şi nici mÎntuirea lor nu o doresc. Pentru c? pizma nu ?tie a cinsti ceea ce este de folos. Unii ca ace?tia pururea se afl? plini de tulbur?ri şi de m?hnire şi sufletele lor merg la iad. C? nu este alt p?cat mai r?u dec?t pizma şi zavistia».

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Duminica Floriilor cÎnd MÎntuitorul nostru Iisus Hristos intr? ca un ?mp?rat În Ierusalim, spre a se da de bună voie la chinuri şi la moarte pentru noi p?c?toşii. Aşi auzit În SfÎnta Evanghelie cu c?t? bucurie ?l Înso?ea mulşimea şi cu c?t? ur? şi zavistie ?l priveau c?rturarii şi arhiereii iudeilor.

Ast?zi se Încheie Postul Mare şi Începe S?pt?mÎna Mare a Sfintelor şi mÎntuitoarelor patimi. Cei care aşi fost mai silitori cred c? pÎn? acum v-aşi spovedit şi ?mp?rt?şit cu Trupul şi SÎngele Domnului. Care Înc? nu v-aşi cur?şit de p?cate prin spovedanie şi SfÎnta ?mp?rta?anie, mai aveşi numai c?teva zile pÎn? la Sfintele Pa?ti. Nu mai amÎnaşi, ci alergaşi la preot, c? nu putem s? ne bucur?m de Învierea Domnului necur?şişi şi plini de p?cate. Nu v? l?saşi pe ultimele zile c? s?pt?mÎna aceasta preoşii sÎnt foarte ocupaşi.

Fraşii mei, din seara aceasta Încep deniile, cu patimile lui Hristos. SÎnt cele mai frumoase şi mi?c?toare slujbe şi cÎnt?ri de peste an. Venişi sear? de sear? c?t mai mulşi la sfÎnta biseric?. Cum putem noi s? dormim sau s? lipsim de la biseric? cÎnd Hristos privegheaz? şi se roag? pentru toat? lumea? Cum putem noi s? r?dem şi s? bem cÎnd Fiul lui Dumnezeu este dat În mşinile hulitorilor şi ucigaşilor necredincioşi? Cum putem noi s? mÎnc?m acum cÎnd Domnul vieşii, poste?te şi suspin? pentru noi? Cum s? lipsim de la biseric? acum, cÎnd Hristos este tr?dat de propriul s?u ucenic şi este vÎndut iudeilor ca s? fie judecat şi r?stignit?

S? mergem s?pt?mÎna aceasta dup? Iisus Hristos, pe drumul Crucii, care pentru noi este drumul vieşii, al iert?rii şi al mÎntuirii. F?r? acest drum nimeni dintre oameni nu se poate mÎntui.

Iat? ast?zi Hristos intr? triumfal În Ierusalim Însoşit de mulşime de oameni cu ramuri de finic În mşini. S?-L Înt?mpin?m şi noi pe Hristos cu st?lp?ri de fapte bune. Hristos blesteam? smochinul f?r? roade care se usuc?. S? ne temem şi noi, c? sÎntem ca ni?te pomi f?r? roade pe pămînt, lipsişi de multe bunăt?şi duhovnice?ti. Hristos prime?te pe femeia p?c?toas? s?-I spele picioarele. S? ne apropiem şi noi de Domnul şi cu lacrimi de pocşin?? s?-I ud?m picioarele şi s? I le s?rut?m.

Hristos este vÎndut de Iuda la iudei pe 30 de arginşi. S? ne fereasc? Dumnezeu s?-L tr?d?m şi noi pe Domnul pentru bani, pentru cinste sau din fric?. Hristos spal? picioarele ucenicilor la Cina cea de Tain?, ca s? ne Înve?e smerenia pe toşi. Hristos MÎntuitorul nostru s?v?r?e?te prima SfÎnt? Liturghie la Cina cea de Tain?, Întemeiaz? deci jertfa liturgic? şi ?mp?rt??e?te pe ucenici, Înainte de patima Sa. S? pre?uim toat? via?a biserica, s? mergem regulat la SfÎnta Liturghie şi s? ne apropiem cu evlavie şi preg?tire de SfÎnta ?mp?rt??anie, mai ales la marile praznice şi s?rb?tori cre?tine. Numai Iuda, vÎnz?torul, cÎnd s-a ?mp?rt?şit «a intrat satana În el», c?ci a primit cu nevrednicie Trupul şi SÎngele Domnului. A?a vor p?timi toşi cei ce se ?mp?rt??esc cu necredin?? şi cu p?cate mari pe suflet. Vai de cei ce zac În p?cate grele şi nici m?car În sfintele posturi nu se pocşiesc şi nu se ?mpac? cu MÎntuitorul.

Iat?, Vinerea Mare! Fiul lui Dumnezeu este r?stignit Între doi t?lhari, pentru mÎntuirea noastr?. S? mergem cu sfintele femei mironosi?e s? plÎngem pe Iisus Hristos şi mai ales s? ne plÎngem p?catele noastre lÎng? Crucea Lui. Hristos ?şi d? duhul şi apoi este pus În mormÎnt. S? Îngenunchem cu mare credin?? la MormÎntul Domnului, s?-L t?mşiem, s? ne rug?m şi s? ne cerem iertare, s? ne ?mp?c?m unii cu alţii şi În noaptea sfÎnt? a Sfintelor Pa?ti s? a?tept?m clipa de tain? a Învierii Domnului şi a Învierii noastre.

De vom face a?a, ne vom bucura cu toşii de lumina Învierii MÎntuitorului şi vom putea cÎnta cÎntarea Îngereasc? de biruin?? asupra morşii şi a iadului. Amin.(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.