versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Duminica intr?rii Domnului În Ierusalim

Despre ?mplinirea proorociilor pentru Hristos
şi despre orbirea spiritual?

şi Iisus, g?sind un asin tÎn?r, a ?ezut pe el, precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului! Iat? ?mp?ratul t?u vine, ?ezÎnd pe mÎnzul asinei (Ioan 12, 14-15)

Iubişi credincioşi,

Dac? citim În SfÎnta şi dumnezeiasca Scriptur? a Vechiului şi Noului Testament afl?m c? toate proorociile care au fost spuse despre MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, Care la plinirea vremii a venit la neamul omenesc, s-au ?mplinit cu mare uimire la vremea lor. A?a vedem c? sfinţii prooroci, prin descoperire de la SfÎntul Duh, au ar?tat cu mii de ani Înainte c? MÎntuitorul nostru Iisus Hristos Se va na?te dup? trup din s?mÎn?a femeii (Facere 3, 15); c? Se va na?te din s?mÎn?a lui Avraam (Facere 22, 17-18); c? va fi din neamul lui David dup? trup (Isaia 9, 6).


La fel şi pentru ziua acestui mare şi prealuminat praznic al Intr?rii Domnului În Ierusalim, vedem ?mplinindu-se proorocia SfÎntului Prooroc Zaharia, care a zis: Bucur?-te foarte, fiica Sionului, vesele?te-te fiica Ierusalimului, c? iat? ?mp?ratul t?u vine la tine, drept şi biruitor, smerit şi c?lare pe mÎnzul asinei (Zaharia 9, 9).

Dar, fraşii mei, ce simbolizeaz? mÎnzul asinei despre care a proorocit Zaharia at?t de ar?tat, iar Domnul ?ezÎnd pe el a ?mplinit proorocia? MÎnzul asinei, ca orice mÎnz, este s?lbatic şi anevoie de ?mblÎnzit, iar ca un asin este necurat; pentru aceea nici nu era primit Între cele ce se aduceau lui Dumnezeu dup? lege, ci se schimba. Necurate erau toate neamurile pămîntului pentru necredin?a lor şi s?lbatice şi cu anevoie de ?mblÎnzit, pentru c? erau lipsite de legile lui Dumnezeu.

?ederea lui Iisus Hristos pe mÎnzul asinei Însemna suspinarea neamurilor către El; şi vezi c? Apostolii au adus la Iisus mÎnzul asinei, precum zice dumnezeiescul Luca, şi aruncÎndu-şi hainele pe el au pus pe Iisus deasupra. Hainele a?ternute pe jos erau semne şi Închipuiri ar?tate cum c? Apostolii, ÎntinzÎnd propov?duirea Evangheliei la neamuri, le-au adus şi le-au supus lui Hristos, Care le-a umplut de darurile Lui cele dumnezeieşti. Apoi zice dumnezeiasca Evanghelie: Acestea nu le-au În?eles ucenicii Lui la Început, dar cÎnd S-a preasl?vit Iisus, atunci şi-au adus aminte c? acestea erau scrise pentru El şi c? I le-au f?cut Lui (Ioan 12, 16).

Poporul care era din Betania ?mpreun? cu cei din Ierusalim, auzind c? MÎntuitorul a f?cut acea mare şi preasl?vit? minune, a Învierii lui Laz?r, mort de patru zile, numai prin strigarea: Laz?re, vino afar?!, a ieşit Înaintea Domnului cu mare evlavie şi mirare şi L-a Înt?mpinat cu st?lp?ri şi cu ramuri. Dar oare tot cu aceast? e-vlavie şi credin?? l-au primit pe MÎntuitorul arhiereii, fariseii şi c?rturarii? Nu. Ace?tia erau plini de zavistie şi de ur? ?mpotriva MÎntuitorului şi, auzind despre preasl?vita minune cu Învierea lui Laz?r, nu numai c? nu au crezut, ci s-au şi gr?bit s? ia toate m?surile pentru a ucide pe Iisus. C?ci adunÎnd sinedriul, ziceau: Ce facem, pentru c? Omul acesta face multe minuni? Dac?-L l?s?m a?a toşi vor crede În El şi vor veni romanii şi ne vor lua şi ?ara şi neamul (Ioan 11, 47-48).

Vedeşi, fraşii mei, c?t? orbire şi r?utate era În mintea şi inima c?rturarilor, arhiereilor şi a fariseilor ?mpotriva lui Iisus? C?t? deosebire era Între popor şi Între conduc?torii lor suflete?ti! Poporul cu at?ta evlavie şi cinste ?l primea pe MÎntuitorul. Înc? şimulşi din iudeii, care veniser? la Maria şi care v?zuser? ce a f?cut Iisus, au crezut În El (Ioan 11, 45). Iar arhiereii şi fariseii, orbişi de ur?, de r?utate şi necredin??, nu numai c? nu au crezut În El, ci În grab? preg?teau şi planul de a-L omor?. C?t? dreptate avea MÎntuitorul cÎnd şi mustra pe ace?ti c?rturari şi farisei şi le zicea: Nebuni şi orbi! (Matei 23, 17). C?t? orbire sufleteasc? şi c?t? ur? şi zavistie era În mintea şi În inima acestor conduc?tori spirituali ai poporului lui Israel! În loc s? cread? În preasl?vita minune a Învierii lui Laz?r şi s?-L laude pe Iisus Hristos, auzi ce zic: Ce facem pentru c? Omul acesta face multe minuni? (Ioan 11, 47).

Auzi nebunie, auzi orbire din zavistie şi ur?! Despre aceast? orbire şi ?mpietrire a fariseilor, a arhiereilor şi c?rturarilor a proorocit marele prooroc Isaia, zicÎnd: C? s-a Înv?rto?at inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii sşi i-a Închis, ca nu cumva s? vad? cu ochii şi cu urechile s? aud?, şi cu inima s? În?eleag? şi s? se Întoarc? şi s?-l vindece (Isaia 6, 10).

Iubişi credincioşi,

Cauzele ?mpietririi şi orbirii suflete?ti a arhiereilor şi fariseilor erau ura şi zavistia, pe care le aveau ?mpotriva MÎntuitorului. De aceea c?utau felurite pricini spre a-L pierde. Astfel am socotit s? vorbim c?te ceva despre blestemata pricin? a zavistiei, nu cu cuvintele noastre, ci cu ale Sfinţilor P?rinşi.

Ascultaşi ce zice SfÎntul Vasile cel Mare despre zavistie: «Bun este Dumnezeu şi de bine d?t?tor celor vrednici. R?u este numai diavolul şi izvoditor a tot felul de r?ut?şi şi precum la cel bun lipse?te zavistia, a?a la diavol exist? zavistia. S? ne p?zim, fraşilor, de patima zavistiei ca s? nu ne facem p?rtaşi lucrurilor diavolului şi potrivnicului şi s? ne afl?m osÎndişi Întru aceeaşi osÎnd? cu el. C? dac? cel ce se mÎndre?te, cade În osÎnda diavolului, cum zavistnicul va sc?pa de munca cea g?tit? diavolului? C? nici o patim? mai pierz?toare dec?t zavistia nu r?mÎne În inimile oamenilor, care preapuşin m?hne?te pe cei de afar?, dar este cea Întşi şi mai aproape r?utate la cel ce o are.

C?ci precum rugina roade În fier, a?a zavistia mÎnÎnc? În sufletul celui ce o are. Precum viperele mÎnÎnc? pÎntecele celor ce le poart? ca s? se nasc?, a?a şi zavistia are putere a mÎnca sufletul celui ce o are. Pentru c? zavistia este m?hnire pentru binele aproapelui, de aceea niciodat? sc?rbele şi Întrist?rile nu lipsesc de la omul zavistnic. A rodit ?arina aproapelui s?u, este Îndestulat? casa lui cu toate cele necesare vieşii. Bucurii de la b?rbatul acela nu lipsesc. Toate acestea sÎnt hran? bolii şi sporesc suferin?ele celui zavistnic. Pentru aceasta cu nimic nu se deosebe?te de omul gol care de toşi se rÎne?te. Este cineva viteaz? Este sÎn?tos? Acestea rÎnesc pe cel zavistnic. Altul este mai frumos la fa??. Alt? ran? a zavistnicului. Cutare Întrece mult darurile suflete?ti şi pentru În?elepciunea şi puterea cuvintelor este v?zut şi r?vnit. Altul este bogat, d? multe daruri celor s?raci şi se laud? de cei ce dobÎndesc de la el faceri de bine.

Acestea toate sÎnt b?tşi şi rÎni care p?trund În inima celui zavistnic. şi ce este mai r?u la patima aceasta este c? nici a o spune nu poate. Ci caut? cu privirea În jos şi este posomor?t şi se tulbur?, c?rte?te, şi se p?gube?te de r?ul acesta şi amintindu-i-se de patima sa, se ruşineaz? s?-şi arate necazul, c? este zavistnic şi am?r?t şi se chinuie de bunăt?şile prietenului şi de veselia fratelui şi nu poate suferi bunăt?şile şi Îndestularea aproapelui. Deci nevoind a-şi spune patima, şine boala Întru adÎnc care roade şi mÎnÎnc? cele dinl?untru ale lui. Ba nici doctor al bolii acesteia, nici vreo doctorie vindec?toare nu poate afla, m?car c? sÎnt pline Scripturile de leacuri pentru ea…» (Sf. Vasile cel Mare, Hexaimeron, 1988, p. 117).

S? auzim şi pe SfÎntul Ioan Gur? de Aur vorbind despre zavistie. «Nu este alt p?cat mai r?u care desparte pe om de Dumnezeu şi de ceilalţi oameni ca zavistia, adic? pizma. Aceast? boal? rea este mai cumplit? dec?t iubirea de argint. Pentru c? iubitorul de argint atunci se bucur? cÎnd dobÎnde?te banii; iar invidiosul şi zavistnicul atunci se bucur? cÎnd altul p?time?te şi p?gube?te şi ?şi pierde munca lui şi socote?te c??tig primejdiile şi pagubele altora.

Deci care alt? patim? este mai rea dec?t aceasta? C? r?ut?şile lui nu le cerceteaz?, iar de binele altora se tope?te pe sine şi se lipse?te de rai. Nici În lumea aceasta zavistnicul nu are nici un bine. C?ci În ce chip cariul mÎnÎnc? lemnul şi molia roade lÎna, a?a şi pizma roade cu totul sufletul şi oasele omului zavistnic şi pizma?, c?ci aceste patimi sÎnt mai rele dec?t fiarele, care pentru hran?, sau din fire se pornesc spre mÎnie. Iar oamenii zavistnici şi pizmaşi, cÎnd le face cineva bine, ca şi cÎnd le-ar face o str?mb?tate, asemenea demonilor, sÎnt nemilostivi şi amari vr?jmaşi. Zavistnicii şi pizmaşii fug de adunarea şi vorbirea cea fireasc? şi nici mÎntuirea lor nu o doresc. Pentru c? pizma nu ?tie a cinsti ceea ce este de folos. Unii ca ace?tia pururea se afl? plini de tulbur?ri şi de m?hnire şi sufletele lor merg la iad. C? nu este alt p?cat mai r?u dec?t pizma şi zavistia».

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Duminica Floriilor cÎnd MÎntuitorul nostru Iisus Hristos intr? ca un ?mp?rat În Ierusalim, spre a se da de bună voie la chinuri şi la moarte pentru noi p?c?toşii. Aşi auzit În SfÎnta Evanghelie cu c?t? bucurie ?l Înso?ea mulşimea şi cu c?t? ur? şi zavistie ?l priveau c?rturarii şi arhiereii iudeilor.

Ast?zi se Încheie Postul Mare şi Începe S?pt?mÎna Mare a Sfintelor şi mÎntuitoarelor patimi. Cei care aşi fost mai silitori cred c? pÎn? acum v-aşi spovedit şi ?mp?rt?şit cu Trupul şi SÎngele Domnului. Care Înc? nu v-aşi cur?şit de p?cate prin spovedanie şi SfÎnta ?mp?rta?anie, mai aveşi numai c?teva zile pÎn? la Sfintele Pa?ti. Nu mai amÎnaşi, ci alergaşi la preot, c? nu putem s? ne bucur?m de Învierea Domnului necur?şişi şi plini de p?cate. Nu v? l?saşi pe ultimele zile c? s?pt?mÎna aceasta preoşii sÎnt foarte ocupaşi.

Fraşii mei, din seara aceasta Încep deniile, cu patimile lui Hristos. SÎnt cele mai frumoase şi mi?c?toare slujbe şi cÎnt?ri de peste an. Venişi sear? de sear? c?t mai mulşi la sfÎnta biseric?. Cum putem noi s? dormim sau s? lipsim de la biseric? cÎnd Hristos privegheaz? şi se roag? pentru toat? lumea? Cum putem noi s? r?dem şi s? bem cÎnd Fiul lui Dumnezeu este dat În mşinile hulitorilor şi ucigaşilor necredincioşi? Cum putem noi s? mÎnc?m acum cÎnd Domnul vieşii, poste?te şi suspin? pentru noi? Cum s? lipsim de la biseric? acum, cÎnd Hristos este tr?dat de propriul s?u ucenic şi este vÎndut iudeilor ca s? fie judecat şi r?stignit?

S? mergem s?pt?mÎna aceasta dup? Iisus Hristos, pe drumul Crucii, care pentru noi este drumul vieşii, al iert?rii şi al mÎntuirii. F?r? acest drum nimeni dintre oameni nu se poate mÎntui.

Iat? ast?zi Hristos intr? triumfal În Ierusalim Însoşit de mulşime de oameni cu ramuri de finic În mşini. S?-L Înt?mpin?m şi noi pe Hristos cu st?lp?ri de fapte bune. Hristos blesteam? smochinul f?r? roade care se usuc?. S? ne temem şi noi, c? sÎntem ca ni?te pomi f?r? roade pe pămînt, lipsişi de multe bunăt?şi duhovnice?ti. Hristos prime?te pe femeia p?c?toas? s?-I spele picioarele. S? ne apropiem şi noi de Domnul şi cu lacrimi de pocşin?? s?-I ud?m picioarele şi s? I le s?rut?m.

Hristos este vÎndut de Iuda la iudei pe 30 de arginşi. S? ne fereasc? Dumnezeu s?-L tr?d?m şi noi pe Domnul pentru bani, pentru cinste sau din fric?. Hristos spal? picioarele ucenicilor la Cina cea de Tain?, ca s? ne Înve?e smerenia pe toşi. Hristos MÎntuitorul nostru s?v?r?e?te prima SfÎnt? Liturghie la Cina cea de Tain?, Întemeiaz? deci jertfa liturgic? şi ?mp?rt??e?te pe ucenici, Înainte de patima Sa. S? pre?uim toat? via?a biserica, s? mergem regulat la SfÎnta Liturghie şi s? ne apropiem cu evlavie şi preg?tire de SfÎnta ?mp?rt??anie, mai ales la marile praznice şi s?rb?tori cre?tine. Numai Iuda, vÎnz?torul, cÎnd s-a ?mp?rt?şit «a intrat satana În el», c?ci a primit cu nevrednicie Trupul şi SÎngele Domnului. A?a vor p?timi toşi cei ce se ?mp?rt??esc cu necredin?? şi cu p?cate mari pe suflet. Vai de cei ce zac În p?cate grele şi nici m?car În sfintele posturi nu se pocşiesc şi nu se ?mpac? cu MÎntuitorul.

Iat?, Vinerea Mare! Fiul lui Dumnezeu este r?stignit Între doi t?lhari, pentru mÎntuirea noastr?. S? mergem cu sfintele femei mironosi?e s? plÎngem pe Iisus Hristos şi mai ales s? ne plÎngem p?catele noastre lÎng? Crucea Lui. Hristos ?şi d? duhul şi apoi este pus În mormÎnt. S? Îngenunchem cu mare credin?? la MormÎntul Domnului, s?-L t?mşiem, s? ne rug?m şi s? ne cerem iertare, s? ne ?mp?c?m unii cu alţii şi În noaptea sfÎnt? a Sfintelor Pa?ti s? a?tept?m clipa de tain? a Învierii Domnului şi a Învierii noastre.

De vom face a?a, ne vom bucura cu toşii de lumina Învierii MÎntuitorului şi vom putea cÎnta cÎntarea Îngereasc? de biruin?? asupra morşii şi a iadului. Amin.(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.