versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Duminica intr?rii Domnului În Ierusalim

Despre ?mplinirea proorociilor pentru Hristos
şi despre orbirea spiritual?

şi Iisus, g?sind un asin tÎn?r, a ?ezut pe el, precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului! Iat? ?mp?ratul t?u vine, ?ezÎnd pe mÎnzul asinei (Ioan 12, 14-15)

Iubişi credincioşi,

Dac? citim În SfÎnta şi dumnezeiasca Scriptur? a Vechiului şi Noului Testament afl?m c? toate proorociile care au fost spuse despre MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, Care la plinirea vremii a venit la neamul omenesc, s-au ?mplinit cu mare uimire la vremea lor. A?a vedem c? sfinţii prooroci, prin descoperire de la SfÎntul Duh, au ar?tat cu mii de ani Înainte c? MÎntuitorul nostru Iisus Hristos Se va na?te dup? trup din s?mÎn?a femeii (Facere 3, 15); c? Se va na?te din s?mÎn?a lui Avraam (Facere 22, 17-18); c? va fi din neamul lui David dup? trup (Isaia 9, 6).


La fel şi pentru ziua acestui mare şi prealuminat praznic al Intr?rii Domnului În Ierusalim, vedem ?mplinindu-se proorocia SfÎntului Prooroc Zaharia, care a zis: Bucur?-te foarte, fiica Sionului, vesele?te-te fiica Ierusalimului, c? iat? ?mp?ratul t?u vine la tine, drept şi biruitor, smerit şi c?lare pe mÎnzul asinei (Zaharia 9, 9).

Dar, fraşii mei, ce simbolizeaz? mÎnzul asinei despre care a proorocit Zaharia at?t de ar?tat, iar Domnul ?ezÎnd pe el a ?mplinit proorocia? MÎnzul asinei, ca orice mÎnz, este s?lbatic şi anevoie de ?mblÎnzit, iar ca un asin este necurat; pentru aceea nici nu era primit Între cele ce se aduceau lui Dumnezeu dup? lege, ci se schimba. Necurate erau toate neamurile pămîntului pentru necredin?a lor şi s?lbatice şi cu anevoie de ?mblÎnzit, pentru c? erau lipsite de legile lui Dumnezeu.

?ederea lui Iisus Hristos pe mÎnzul asinei Însemna suspinarea neamurilor către El; şi vezi c? Apostolii au adus la Iisus mÎnzul asinei, precum zice dumnezeiescul Luca, şi aruncÎndu-şi hainele pe el au pus pe Iisus deasupra. Hainele a?ternute pe jos erau semne şi Închipuiri ar?tate cum c? Apostolii, ÎntinzÎnd propov?duirea Evangheliei la neamuri, le-au adus şi le-au supus lui Hristos, Care le-a umplut de darurile Lui cele dumnezeieşti. Apoi zice dumnezeiasca Evanghelie: Acestea nu le-au În?eles ucenicii Lui la Început, dar cÎnd S-a preasl?vit Iisus, atunci şi-au adus aminte c? acestea erau scrise pentru El şi c? I le-au f?cut Lui (Ioan 12, 16).

Poporul care era din Betania ?mpreun? cu cei din Ierusalim, auzind c? MÎntuitorul a f?cut acea mare şi preasl?vit? minune, a Învierii lui Laz?r, mort de patru zile, numai prin strigarea: Laz?re, vino afar?!, a ieşit Înaintea Domnului cu mare evlavie şi mirare şi L-a Înt?mpinat cu st?lp?ri şi cu ramuri. Dar oare tot cu aceast? e-vlavie şi credin?? l-au primit pe MÎntuitorul arhiereii, fariseii şi c?rturarii? Nu. Ace?tia erau plini de zavistie şi de ur? ?mpotriva MÎntuitorului şi, auzind despre preasl?vita minune cu Învierea lui Laz?r, nu numai c? nu au crezut, ci s-au şi gr?bit s? ia toate m?surile pentru a ucide pe Iisus. C?ci adunÎnd sinedriul, ziceau: Ce facem, pentru c? Omul acesta face multe minuni? Dac?-L l?s?m a?a toşi vor crede În El şi vor veni romanii şi ne vor lua şi ?ara şi neamul (Ioan 11, 47-48).

Vedeşi, fraşii mei, c?t? orbire şi r?utate era În mintea şi inima c?rturarilor, arhiereilor şi a fariseilor ?mpotriva lui Iisus? C?t? deosebire era Între popor şi Între conduc?torii lor suflete?ti! Poporul cu at?ta evlavie şi cinste ?l primea pe MÎntuitorul. Înc? şimulşi din iudeii, care veniser? la Maria şi care v?zuser? ce a f?cut Iisus, au crezut În El (Ioan 11, 45). Iar arhiereii şi fariseii, orbişi de ur?, de r?utate şi necredin??, nu numai c? nu au crezut În El, ci În grab? preg?teau şi planul de a-L omor?. C?t? dreptate avea MÎntuitorul cÎnd şi mustra pe ace?ti c?rturari şi farisei şi le zicea: Nebuni şi orbi! (Matei 23, 17). C?t? orbire sufleteasc? şi c?t? ur? şi zavistie era În mintea şi În inima acestor conduc?tori spirituali ai poporului lui Israel! În loc s? cread? În preasl?vita minune a Învierii lui Laz?r şi s?-L laude pe Iisus Hristos, auzi ce zic: Ce facem pentru c? Omul acesta face multe minuni? (Ioan 11, 47).

Auzi nebunie, auzi orbire din zavistie şi ur?! Despre aceast? orbire şi ?mpietrire a fariseilor, a arhiereilor şi c?rturarilor a proorocit marele prooroc Isaia, zicÎnd: C? s-a Înv?rto?at inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii sşi i-a Închis, ca nu cumva s? vad? cu ochii şi cu urechile s? aud?, şi cu inima s? În?eleag? şi s? se Întoarc? şi s?-l vindece (Isaia 6, 10).

Iubişi credincioşi,

Cauzele ?mpietririi şi orbirii suflete?ti a arhiereilor şi fariseilor erau ura şi zavistia, pe care le aveau ?mpotriva MÎntuitorului. De aceea c?utau felurite pricini spre a-L pierde. Astfel am socotit s? vorbim c?te ceva despre blestemata pricin? a zavistiei, nu cu cuvintele noastre, ci cu ale Sfinţilor P?rinşi.

Ascultaşi ce zice SfÎntul Vasile cel Mare despre zavistie: «Bun este Dumnezeu şi de bine d?t?tor celor vrednici. R?u este numai diavolul şi izvoditor a tot felul de r?ut?şi şi precum la cel bun lipse?te zavistia, a?a la diavol exist? zavistia. S? ne p?zim, fraşilor, de patima zavistiei ca s? nu ne facem p?rtaşi lucrurilor diavolului şi potrivnicului şi s? ne afl?m osÎndişi Întru aceeaşi osÎnd? cu el. C? dac? cel ce se mÎndre?te, cade În osÎnda diavolului, cum zavistnicul va sc?pa de munca cea g?tit? diavolului? C? nici o patim? mai pierz?toare dec?t zavistia nu r?mÎne În inimile oamenilor, care preapuşin m?hne?te pe cei de afar?, dar este cea Întşi şi mai aproape r?utate la cel ce o are.

C?ci precum rugina roade În fier, a?a zavistia mÎnÎnc? În sufletul celui ce o are. Precum viperele mÎnÎnc? pÎntecele celor ce le poart? ca s? se nasc?, a?a şi zavistia are putere a mÎnca sufletul celui ce o are. Pentru c? zavistia este m?hnire pentru binele aproapelui, de aceea niciodat? sc?rbele şi Întrist?rile nu lipsesc de la omul zavistnic. A rodit ?arina aproapelui s?u, este Îndestulat? casa lui cu toate cele necesare vieşii. Bucurii de la b?rbatul acela nu lipsesc. Toate acestea sÎnt hran? bolii şi sporesc suferin?ele celui zavistnic. Pentru aceasta cu nimic nu se deosebe?te de omul gol care de toşi se rÎne?te. Este cineva viteaz? Este sÎn?tos? Acestea rÎnesc pe cel zavistnic. Altul este mai frumos la fa??. Alt? ran? a zavistnicului. Cutare Întrece mult darurile suflete?ti şi pentru În?elepciunea şi puterea cuvintelor este v?zut şi r?vnit. Altul este bogat, d? multe daruri celor s?raci şi se laud? de cei ce dobÎndesc de la el faceri de bine.

Acestea toate sÎnt b?tşi şi rÎni care p?trund În inima celui zavistnic. şi ce este mai r?u la patima aceasta este c? nici a o spune nu poate. Ci caut? cu privirea În jos şi este posomor?t şi se tulbur?, c?rte?te, şi se p?gube?te de r?ul acesta şi amintindu-i-se de patima sa, se ruşineaz? s?-şi arate necazul, c? este zavistnic şi am?r?t şi se chinuie de bunăt?şile prietenului şi de veselia fratelui şi nu poate suferi bunăt?şile şi Îndestularea aproapelui. Deci nevoind a-şi spune patima, şine boala Întru adÎnc care roade şi mÎnÎnc? cele dinl?untru ale lui. Ba nici doctor al bolii acesteia, nici vreo doctorie vindec?toare nu poate afla, m?car c? sÎnt pline Scripturile de leacuri pentru ea…» (Sf. Vasile cel Mare, Hexaimeron, 1988, p. 117).

S? auzim şi pe SfÎntul Ioan Gur? de Aur vorbind despre zavistie. «Nu este alt p?cat mai r?u care desparte pe om de Dumnezeu şi de ceilalţi oameni ca zavistia, adic? pizma. Aceast? boal? rea este mai cumplit? dec?t iubirea de argint. Pentru c? iubitorul de argint atunci se bucur? cÎnd dobÎnde?te banii; iar invidiosul şi zavistnicul atunci se bucur? cÎnd altul p?time?te şi p?gube?te şi ?şi pierde munca lui şi socote?te c??tig primejdiile şi pagubele altora.

Deci care alt? patim? este mai rea dec?t aceasta? C? r?ut?şile lui nu le cerceteaz?, iar de binele altora se tope?te pe sine şi se lipse?te de rai. Nici În lumea aceasta zavistnicul nu are nici un bine. C?ci În ce chip cariul mÎnÎnc? lemnul şi molia roade lÎna, a?a şi pizma roade cu totul sufletul şi oasele omului zavistnic şi pizma?, c?ci aceste patimi sÎnt mai rele dec?t fiarele, care pentru hran?, sau din fire se pornesc spre mÎnie. Iar oamenii zavistnici şi pizmaşi, cÎnd le face cineva bine, ca şi cÎnd le-ar face o str?mb?tate, asemenea demonilor, sÎnt nemilostivi şi amari vr?jmaşi. Zavistnicii şi pizmaşii fug de adunarea şi vorbirea cea fireasc? şi nici mÎntuirea lor nu o doresc. Pentru c? pizma nu ?tie a cinsti ceea ce este de folos. Unii ca ace?tia pururea se afl? plini de tulbur?ri şi de m?hnire şi sufletele lor merg la iad. C? nu este alt p?cat mai r?u dec?t pizma şi zavistia».

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Duminica Floriilor cÎnd MÎntuitorul nostru Iisus Hristos intr? ca un ?mp?rat În Ierusalim, spre a se da de bună voie la chinuri şi la moarte pentru noi p?c?toşii. Aşi auzit În SfÎnta Evanghelie cu c?t? bucurie ?l Înso?ea mulşimea şi cu c?t? ur? şi zavistie ?l priveau c?rturarii şi arhiereii iudeilor.

Ast?zi se Încheie Postul Mare şi Începe S?pt?mÎna Mare a Sfintelor şi mÎntuitoarelor patimi. Cei care aşi fost mai silitori cred c? pÎn? acum v-aşi spovedit şi ?mp?rt?şit cu Trupul şi SÎngele Domnului. Care Înc? nu v-aşi cur?şit de p?cate prin spovedanie şi SfÎnta ?mp?rta?anie, mai aveşi numai c?teva zile pÎn? la Sfintele Pa?ti. Nu mai amÎnaşi, ci alergaşi la preot, c? nu putem s? ne bucur?m de Învierea Domnului necur?şişi şi plini de p?cate. Nu v? l?saşi pe ultimele zile c? s?pt?mÎna aceasta preoşii sÎnt foarte ocupaşi.

Fraşii mei, din seara aceasta Încep deniile, cu patimile lui Hristos. SÎnt cele mai frumoase şi mi?c?toare slujbe şi cÎnt?ri de peste an. Venişi sear? de sear? c?t mai mulşi la sfÎnta biseric?. Cum putem noi s? dormim sau s? lipsim de la biseric? cÎnd Hristos privegheaz? şi se roag? pentru toat? lumea? Cum putem noi s? r?dem şi s? bem cÎnd Fiul lui Dumnezeu este dat În mşinile hulitorilor şi ucigaşilor necredincioşi? Cum putem noi s? mÎnc?m acum cÎnd Domnul vieşii, poste?te şi suspin? pentru noi? Cum s? lipsim de la biseric? acum, cÎnd Hristos este tr?dat de propriul s?u ucenic şi este vÎndut iudeilor ca s? fie judecat şi r?stignit?

S? mergem s?pt?mÎna aceasta dup? Iisus Hristos, pe drumul Crucii, care pentru noi este drumul vieşii, al iert?rii şi al mÎntuirii. F?r? acest drum nimeni dintre oameni nu se poate mÎntui.

Iat? ast?zi Hristos intr? triumfal În Ierusalim Însoşit de mulşime de oameni cu ramuri de finic În mşini. S?-L Înt?mpin?m şi noi pe Hristos cu st?lp?ri de fapte bune. Hristos blesteam? smochinul f?r? roade care se usuc?. S? ne temem şi noi, c? sÎntem ca ni?te pomi f?r? roade pe pămînt, lipsişi de multe bunăt?şi duhovnice?ti. Hristos prime?te pe femeia p?c?toas? s?-I spele picioarele. S? ne apropiem şi noi de Domnul şi cu lacrimi de pocşin?? s?-I ud?m picioarele şi s? I le s?rut?m.

Hristos este vÎndut de Iuda la iudei pe 30 de arginşi. S? ne fereasc? Dumnezeu s?-L tr?d?m şi noi pe Domnul pentru bani, pentru cinste sau din fric?. Hristos spal? picioarele ucenicilor la Cina cea de Tain?, ca s? ne Înve?e smerenia pe toşi. Hristos MÎntuitorul nostru s?v?r?e?te prima SfÎnt? Liturghie la Cina cea de Tain?, Întemeiaz? deci jertfa liturgic? şi ?mp?rt??e?te pe ucenici, Înainte de patima Sa. S? pre?uim toat? via?a biserica, s? mergem regulat la SfÎnta Liturghie şi s? ne apropiem cu evlavie şi preg?tire de SfÎnta ?mp?rt??anie, mai ales la marile praznice şi s?rb?tori cre?tine. Numai Iuda, vÎnz?torul, cÎnd s-a ?mp?rt?şit «a intrat satana În el», c?ci a primit cu nevrednicie Trupul şi SÎngele Domnului. A?a vor p?timi toşi cei ce se ?mp?rt??esc cu necredin?? şi cu p?cate mari pe suflet. Vai de cei ce zac În p?cate grele şi nici m?car În sfintele posturi nu se pocşiesc şi nu se ?mpac? cu MÎntuitorul.

Iat?, Vinerea Mare! Fiul lui Dumnezeu este r?stignit Între doi t?lhari, pentru mÎntuirea noastr?. S? mergem cu sfintele femei mironosi?e s? plÎngem pe Iisus Hristos şi mai ales s? ne plÎngem p?catele noastre lÎng? Crucea Lui. Hristos ?şi d? duhul şi apoi este pus În mormÎnt. S? Îngenunchem cu mare credin?? la MormÎntul Domnului, s?-L t?mşiem, s? ne rug?m şi s? ne cerem iertare, s? ne ?mp?c?m unii cu alţii şi În noaptea sfÎnt? a Sfintelor Pa?ti s? a?tept?m clipa de tain? a Învierii Domnului şi a Învierii noastre.

De vom face a?a, ne vom bucura cu toşii de lumina Învierii MÎntuitorului şi vom putea cÎnta cÎntarea Îngereasc? de biruin?? asupra morşii şi a iadului. Amin.(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.