versiunea moldoveneasca русская версия


Duminica învierii fiicei lui Iair.

Duminica învierii fiicei lui Iair.

18 ноября 2017

Evanghelia de astăzi ni-l prezintă pe Iair, conducătorul sinagogii din Capernaum, a cărui fiică, în vârstă de 12 ani, se îmbolnăvise. Încrezător în darul supranatural al lui Iisus din Nazaret, Îl roagă să-l ajute. Domnul, receptiv la durerea tatălui, intervine în grabă, redând viaţa fiicei sale, care între timp murise.De la căderea strămoşilor noştri în păcat „nimeni nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare” (Ps. 48, 7). De aceea, noi trebuie să fim totdeauna pregătiţi pentru ziua morţii noastre,  

Îngerul și ceapa

Îngerul și ceapa

10 ноября 2017

În Frații Karamazov este o istorioară populară despre o femeie în vârstă care nu trăia în chip plăcut lui Dumnezeu și de aceea după moarte a ajuns într-un lac de foc. Îngerul ei păzitor se străduia să facă tot ce putea ca să o ajute. Dar singura faptă bună pe care își amintea că o făcuse această femeie, era faptul că dăduse cândva o ceapă din grădină unei cerșetoare.  

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

Zi de hram în cinstea sfântului Dimitrie

9 ноября 2017

Miercuri, 8 noiembrie 2017 pomenirea sfântului mare mucenic Dimitrie a fost o sărbătoare deosebită pentru comunitățile care își serbează hramul. Cu această ocazie felicităm toți omagiaţii care poartă frumosul nume al sfântului Dimitrie, dar mai ales creştinii şi preoţii din eparhia noastră, care au ca hram  

Ce este iadul?

Ce este iadul?

4 ноября 2017

“…. ca să nu vină şi ei în acest loc de chin” (Luca 16,28). EXISTĂ O ALTĂ LUME? Iată, iubiţii mei, uriaşa întrebare pe care o pune astăzi Sfânta Evanghelie. M-am dus odată într-un sat şi acolo m-au întrebat: Cine a venit din lumea cealaltă? Oare a înviat cineva, ca să ne spună ce se întâmplă dincolo?… Dar ce credeţi, cei care cer să vadă un mort înviind, şi dacă acesta va învia, îl vor crede? Mă îndoiesc. Nu neg faptul că nu este o mică dovadă învierea unui mort. Dar există alta şi mai puternică. Şi mii de morţi să învieze din mormânt, nu... 

De ce botezăm pruncii?

De ce botezăm pruncii?

3 ноября 2017

Unii obiectează cu întrebarea “Cum poate un prunc sa creada si sa se boteze ?” Sigur ca la prima vedere, expresii ca “pocaieste-te si boteaza-te”, sau “crede si boteaza-te” pot da impresia ca numai adultii se pot boteza. Greseala acestui mod de a gandi nu consta în faptul ca un adult trebuie sa creada inainte de a se boteza, ci în aplicarea în cazul pruncilor unei porunci adresata adultilor. Biblia nu a fost scrisa pentru prunci, ei fiind în grija parintilor, care pot auzi, întelege si crede. În plus, mai trebuie facuta o distinctie importanta între botezul copilului si cel... 

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

Slujbă arhierească în satul Rădoaia, raionul Sîngerei

31 октября 2017

Marți, 31 octombrie 2017, când facem pomenirea sfântului Apostol și Evanghelist Luca, Preasfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, alături de un sobor impunător de preoți a liturghisit în biserica Înălțarea Domnului din satul Rădoaia, raionul Sîngerei. De la mic la mare s-au bucurat de sărbătoare, sfîntul locaș devenind neîncăpător. După sfânta Liturghie a urmat Te-deum de mulțumire, pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. În semn de recunoștință din partea Chiriarhului  

Evanghelia semănătorului

Evanghelia semănătorului

28 октября 2017

De ce ia diavolul sămânţa din inimile oamenilor? O spune Domnul: „Ca nu cumva, crezând, să se mântuiască”. Se vede preabine de aici că, credinţa în cuvântul lui Dumnezeu e temeiul şi rădăcina mântuirii noastre. Cine nu păstrează cuvântul lui Dumnezeu — şi nimic altceva decât cuvântul lui Dumnezeu — în inima sa, nu poate să se mântuiască. Asupra inimii neîncălzite de cuvântul lui Dumnezeu stă la pândă diavolul, ca să fure. Fericit cel ce păstrează cuvântul lui Dumnezeu în inima sa ca pe bunul cel mai de preţ, nelăsând nici oameni, nici demoni să calce... 

Hramul bisericii din Măgureanca

Hramul bisericii din Măgureanca

27 октября 2017

Parohia ortodoxă din s.Măgureanca, r.Fălești își sărbătoreşte astăzi hramul cinstind-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Toate sărbătorile sunt importante, dar sărbătoarea Sfintei Parascheva ași dori să fie mai mult în atenţia şi în sufletul poporului nostru dreptcredincios. Şi aceasta datorită faptului că sfintele ei moaşte de mai bine de 300 de ani onorează pământul acesta binecuvântat de Dumnezeu şi întărește credința în sufletele tuturor celor ce cu fruntea plecată pe marginea raclei ei îi cer ajutorul.  

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

Te slăvesc pe Tine, Părinte, căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.

19 октября 2017

«Dumnezeu se înțelege mai ușor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.» (10 ani) «Călugării nu sunt așa de vorbăreți pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obișnuit să tacă mult, ca să-L asculte, că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.» (8 ani)  

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

Liturghia sobornicească din satul Viișoara

12 октября 2017

Joi, 12 octombrie 2017, părintele-blagocin Victor Guleac a convocat clerul din circumscripție pentru a sluji sfânta Liturghie în biserica „Sf.Arh.Mihail și Gavriil” din satul Viișoara, raionul Glodeni. A devenit deja o tradițe pentru preoții din raionul Glodeni de a coliturghisi lunar și de a catehiza enoriașii, pentru a-i întări duhovnicește în lupta cu viciile, cu nepăsarea, cu sectele și cu toate provocările veacului de acum. Demn de remarcat este și faptul că cu acest prilej au fost expuse spre închinare cele mai reprezentative icoane din raionul Glodeni. Preoții... 

Duminica intr?rii Domnului În Ierusalim

Despre ?mplinirea proorociilor pentru Hristos
şi despre orbirea spiritual?

şi Iisus, g?sind un asin tÎn?r, a ?ezut pe el, precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului! Iat? ?mp?ratul t?u vine, ?ezÎnd pe mÎnzul asinei (Ioan 12, 14-15)

Iubişi credincioşi,

Dac? citim În SfÎnta şi dumnezeiasca Scriptur? a Vechiului şi Noului Testament afl?m c? toate proorociile care au fost spuse despre MÎntuitorul nostru Iisus Hristos, Care la plinirea vremii a venit la neamul omenesc, s-au ?mplinit cu mare uimire la vremea lor. A?a vedem c? sfinţii prooroci, prin descoperire de la SfÎntul Duh, au ar?tat cu mii de ani Înainte c? MÎntuitorul nostru Iisus Hristos Se va na?te dup? trup din s?mÎn?a femeii (Facere 3, 15); c? Se va na?te din s?mÎn?a lui Avraam (Facere 22, 17-18); c? va fi din neamul lui David dup? trup (Isaia 9, 6).


La fel şi pentru ziua acestui mare şi prealuminat praznic al Intr?rii Domnului În Ierusalim, vedem ?mplinindu-se proorocia SfÎntului Prooroc Zaharia, care a zis: Bucur?-te foarte, fiica Sionului, vesele?te-te fiica Ierusalimului, c? iat? ?mp?ratul t?u vine la tine, drept şi biruitor, smerit şi c?lare pe mÎnzul asinei (Zaharia 9, 9).

Dar, fraşii mei, ce simbolizeaz? mÎnzul asinei despre care a proorocit Zaharia at?t de ar?tat, iar Domnul ?ezÎnd pe el a ?mplinit proorocia? MÎnzul asinei, ca orice mÎnz, este s?lbatic şi anevoie de ?mblÎnzit, iar ca un asin este necurat; pentru aceea nici nu era primit Între cele ce se aduceau lui Dumnezeu dup? lege, ci se schimba. Necurate erau toate neamurile pămîntului pentru necredin?a lor şi s?lbatice şi cu anevoie de ?mblÎnzit, pentru c? erau lipsite de legile lui Dumnezeu.

?ederea lui Iisus Hristos pe mÎnzul asinei Însemna suspinarea neamurilor către El; şi vezi c? Apostolii au adus la Iisus mÎnzul asinei, precum zice dumnezeiescul Luca, şi aruncÎndu-şi hainele pe el au pus pe Iisus deasupra. Hainele a?ternute pe jos erau semne şi Închipuiri ar?tate cum c? Apostolii, ÎntinzÎnd propov?duirea Evangheliei la neamuri, le-au adus şi le-au supus lui Hristos, Care le-a umplut de darurile Lui cele dumnezeieşti. Apoi zice dumnezeiasca Evanghelie: Acestea nu le-au În?eles ucenicii Lui la Început, dar cÎnd S-a preasl?vit Iisus, atunci şi-au adus aminte c? acestea erau scrise pentru El şi c? I le-au f?cut Lui (Ioan 12, 16).

Poporul care era din Betania ?mpreun? cu cei din Ierusalim, auzind c? MÎntuitorul a f?cut acea mare şi preasl?vit? minune, a Învierii lui Laz?r, mort de patru zile, numai prin strigarea: Laz?re, vino afar?!, a ieşit Înaintea Domnului cu mare evlavie şi mirare şi L-a Înt?mpinat cu st?lp?ri şi cu ramuri. Dar oare tot cu aceast? e-vlavie şi credin?? l-au primit pe MÎntuitorul arhiereii, fariseii şi c?rturarii? Nu. Ace?tia erau plini de zavistie şi de ur? ?mpotriva MÎntuitorului şi, auzind despre preasl?vita minune cu Învierea lui Laz?r, nu numai c? nu au crezut, ci s-au şi gr?bit s? ia toate m?surile pentru a ucide pe Iisus. C?ci adunÎnd sinedriul, ziceau: Ce facem, pentru c? Omul acesta face multe minuni? Dac?-L l?s?m a?a toşi vor crede În El şi vor veni romanii şi ne vor lua şi ?ara şi neamul (Ioan 11, 47-48).

Vedeşi, fraşii mei, c?t? orbire şi r?utate era În mintea şi inima c?rturarilor, arhiereilor şi a fariseilor ?mpotriva lui Iisus? C?t? deosebire era Între popor şi Între conduc?torii lor suflete?ti! Poporul cu at?ta evlavie şi cinste ?l primea pe MÎntuitorul. Înc? şimulşi din iudeii, care veniser? la Maria şi care v?zuser? ce a f?cut Iisus, au crezut În El (Ioan 11, 45). Iar arhiereii şi fariseii, orbişi de ur?, de r?utate şi necredin??, nu numai c? nu au crezut În El, ci În grab? preg?teau şi planul de a-L omor?. C?t? dreptate avea MÎntuitorul cÎnd şi mustra pe ace?ti c?rturari şi farisei şi le zicea: Nebuni şi orbi! (Matei 23, 17). C?t? orbire sufleteasc? şi c?t? ur? şi zavistie era În mintea şi În inima acestor conduc?tori spirituali ai poporului lui Israel! În loc s? cread? În preasl?vita minune a Învierii lui Laz?r şi s?-L laude pe Iisus Hristos, auzi ce zic: Ce facem pentru c? Omul acesta face multe minuni? (Ioan 11, 47).

Auzi nebunie, auzi orbire din zavistie şi ur?! Despre aceast? orbire şi ?mpietrire a fariseilor, a arhiereilor şi c?rturarilor a proorocit marele prooroc Isaia, zicÎnd: C? s-a Înv?rto?at inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii sşi i-a Închis, ca nu cumva s? vad? cu ochii şi cu urechile s? aud?, şi cu inima s? În?eleag? şi s? se Întoarc? şi s?-l vindece (Isaia 6, 10).

Iubişi credincioşi,

Cauzele ?mpietririi şi orbirii suflete?ti a arhiereilor şi fariseilor erau ura şi zavistia, pe care le aveau ?mpotriva MÎntuitorului. De aceea c?utau felurite pricini spre a-L pierde. Astfel am socotit s? vorbim c?te ceva despre blestemata pricin? a zavistiei, nu cu cuvintele noastre, ci cu ale Sfinţilor P?rinşi.

Ascultaşi ce zice SfÎntul Vasile cel Mare despre zavistie: «Bun este Dumnezeu şi de bine d?t?tor celor vrednici. R?u este numai diavolul şi izvoditor a tot felul de r?ut?şi şi precum la cel bun lipse?te zavistia, a?a la diavol exist? zavistia. S? ne p?zim, fraşilor, de patima zavistiei ca s? nu ne facem p?rtaşi lucrurilor diavolului şi potrivnicului şi s? ne afl?m osÎndişi Întru aceeaşi osÎnd? cu el. C? dac? cel ce se mÎndre?te, cade În osÎnda diavolului, cum zavistnicul va sc?pa de munca cea g?tit? diavolului? C? nici o patim? mai pierz?toare dec?t zavistia nu r?mÎne În inimile oamenilor, care preapuşin m?hne?te pe cei de afar?, dar este cea Întşi şi mai aproape r?utate la cel ce o are.

C?ci precum rugina roade În fier, a?a zavistia mÎnÎnc? În sufletul celui ce o are. Precum viperele mÎnÎnc? pÎntecele celor ce le poart? ca s? se nasc?, a?a şi zavistia are putere a mÎnca sufletul celui ce o are. Pentru c? zavistia este m?hnire pentru binele aproapelui, de aceea niciodat? sc?rbele şi Întrist?rile nu lipsesc de la omul zavistnic. A rodit ?arina aproapelui s?u, este Îndestulat? casa lui cu toate cele necesare vieşii. Bucurii de la b?rbatul acela nu lipsesc. Toate acestea sÎnt hran? bolii şi sporesc suferin?ele celui zavistnic. Pentru aceasta cu nimic nu se deosebe?te de omul gol care de toşi se rÎne?te. Este cineva viteaz? Este sÎn?tos? Acestea rÎnesc pe cel zavistnic. Altul este mai frumos la fa??. Alt? ran? a zavistnicului. Cutare Întrece mult darurile suflete?ti şi pentru În?elepciunea şi puterea cuvintelor este v?zut şi r?vnit. Altul este bogat, d? multe daruri celor s?raci şi se laud? de cei ce dobÎndesc de la el faceri de bine.

Acestea toate sÎnt b?tşi şi rÎni care p?trund În inima celui zavistnic. şi ce este mai r?u la patima aceasta este c? nici a o spune nu poate. Ci caut? cu privirea În jos şi este posomor?t şi se tulbur?, c?rte?te, şi se p?gube?te de r?ul acesta şi amintindu-i-se de patima sa, se ruşineaz? s?-şi arate necazul, c? este zavistnic şi am?r?t şi se chinuie de bunăt?şile prietenului şi de veselia fratelui şi nu poate suferi bunăt?şile şi Îndestularea aproapelui. Deci nevoind a-şi spune patima, şine boala Întru adÎnc care roade şi mÎnÎnc? cele dinl?untru ale lui. Ba nici doctor al bolii acesteia, nici vreo doctorie vindec?toare nu poate afla, m?car c? sÎnt pline Scripturile de leacuri pentru ea…» (Sf. Vasile cel Mare, Hexaimeron, 1988, p. 117).

S? auzim şi pe SfÎntul Ioan Gur? de Aur vorbind despre zavistie. «Nu este alt p?cat mai r?u care desparte pe om de Dumnezeu şi de ceilalţi oameni ca zavistia, adic? pizma. Aceast? boal? rea este mai cumplit? dec?t iubirea de argint. Pentru c? iubitorul de argint atunci se bucur? cÎnd dobÎnde?te banii; iar invidiosul şi zavistnicul atunci se bucur? cÎnd altul p?time?te şi p?gube?te şi ?şi pierde munca lui şi socote?te c??tig primejdiile şi pagubele altora.

Deci care alt? patim? este mai rea dec?t aceasta? C? r?ut?şile lui nu le cerceteaz?, iar de binele altora se tope?te pe sine şi se lipse?te de rai. Nici În lumea aceasta zavistnicul nu are nici un bine. C?ci În ce chip cariul mÎnÎnc? lemnul şi molia roade lÎna, a?a şi pizma roade cu totul sufletul şi oasele omului zavistnic şi pizma?, c?ci aceste patimi sÎnt mai rele dec?t fiarele, care pentru hran?, sau din fire se pornesc spre mÎnie. Iar oamenii zavistnici şi pizmaşi, cÎnd le face cineva bine, ca şi cÎnd le-ar face o str?mb?tate, asemenea demonilor, sÎnt nemilostivi şi amari vr?jmaşi. Zavistnicii şi pizmaşii fug de adunarea şi vorbirea cea fireasc? şi nici mÎntuirea lor nu o doresc. Pentru c? pizma nu ?tie a cinsti ceea ce este de folos. Unii ca ace?tia pururea se afl? plini de tulbur?ri şi de m?hnire şi sufletele lor merg la iad. C? nu este alt p?cat mai r?u dec?t pizma şi zavistia».

Iubişi credincioşi,

Ast?zi este Duminica Floriilor cÎnd MÎntuitorul nostru Iisus Hristos intr? ca un ?mp?rat În Ierusalim, spre a se da de bună voie la chinuri şi la moarte pentru noi p?c?toşii. Aşi auzit În SfÎnta Evanghelie cu c?t? bucurie ?l Înso?ea mulşimea şi cu c?t? ur? şi zavistie ?l priveau c?rturarii şi arhiereii iudeilor.

Ast?zi se Încheie Postul Mare şi Începe S?pt?mÎna Mare a Sfintelor şi mÎntuitoarelor patimi. Cei care aşi fost mai silitori cred c? pÎn? acum v-aşi spovedit şi ?mp?rt?şit cu Trupul şi SÎngele Domnului. Care Înc? nu v-aşi cur?şit de p?cate prin spovedanie şi SfÎnta ?mp?rta?anie, mai aveşi numai c?teva zile pÎn? la Sfintele Pa?ti. Nu mai amÎnaşi, ci alergaşi la preot, c? nu putem s? ne bucur?m de Învierea Domnului necur?şişi şi plini de p?cate. Nu v? l?saşi pe ultimele zile c? s?pt?mÎna aceasta preoşii sÎnt foarte ocupaşi.

Fraşii mei, din seara aceasta Încep deniile, cu patimile lui Hristos. SÎnt cele mai frumoase şi mi?c?toare slujbe şi cÎnt?ri de peste an. Venişi sear? de sear? c?t mai mulşi la sfÎnta biseric?. Cum putem noi s? dormim sau s? lipsim de la biseric? cÎnd Hristos privegheaz? şi se roag? pentru toat? lumea? Cum putem noi s? r?dem şi s? bem cÎnd Fiul lui Dumnezeu este dat În mşinile hulitorilor şi ucigaşilor necredincioşi? Cum putem noi s? mÎnc?m acum cÎnd Domnul vieşii, poste?te şi suspin? pentru noi? Cum s? lipsim de la biseric? acum, cÎnd Hristos este tr?dat de propriul s?u ucenic şi este vÎndut iudeilor ca s? fie judecat şi r?stignit?

S? mergem s?pt?mÎna aceasta dup? Iisus Hristos, pe drumul Crucii, care pentru noi este drumul vieşii, al iert?rii şi al mÎntuirii. F?r? acest drum nimeni dintre oameni nu se poate mÎntui.

Iat? ast?zi Hristos intr? triumfal În Ierusalim Însoşit de mulşime de oameni cu ramuri de finic În mşini. S?-L Înt?mpin?m şi noi pe Hristos cu st?lp?ri de fapte bune. Hristos blesteam? smochinul f?r? roade care se usuc?. S? ne temem şi noi, c? sÎntem ca ni?te pomi f?r? roade pe pămînt, lipsişi de multe bunăt?şi duhovnice?ti. Hristos prime?te pe femeia p?c?toas? s?-I spele picioarele. S? ne apropiem şi noi de Domnul şi cu lacrimi de pocşin?? s?-I ud?m picioarele şi s? I le s?rut?m.

Hristos este vÎndut de Iuda la iudei pe 30 de arginşi. S? ne fereasc? Dumnezeu s?-L tr?d?m şi noi pe Domnul pentru bani, pentru cinste sau din fric?. Hristos spal? picioarele ucenicilor la Cina cea de Tain?, ca s? ne Înve?e smerenia pe toşi. Hristos MÎntuitorul nostru s?v?r?e?te prima SfÎnt? Liturghie la Cina cea de Tain?, Întemeiaz? deci jertfa liturgic? şi ?mp?rt??e?te pe ucenici, Înainte de patima Sa. S? pre?uim toat? via?a biserica, s? mergem regulat la SfÎnta Liturghie şi s? ne apropiem cu evlavie şi preg?tire de SfÎnta ?mp?rt??anie, mai ales la marile praznice şi s?rb?tori cre?tine. Numai Iuda, vÎnz?torul, cÎnd s-a ?mp?rt?şit «a intrat satana În el», c?ci a primit cu nevrednicie Trupul şi SÎngele Domnului. A?a vor p?timi toşi cei ce se ?mp?rt??esc cu necredin?? şi cu p?cate mari pe suflet. Vai de cei ce zac În p?cate grele şi nici m?car În sfintele posturi nu se pocşiesc şi nu se ?mpac? cu MÎntuitorul.

Iat?, Vinerea Mare! Fiul lui Dumnezeu este r?stignit Între doi t?lhari, pentru mÎntuirea noastr?. S? mergem cu sfintele femei mironosi?e s? plÎngem pe Iisus Hristos şi mai ales s? ne plÎngem p?catele noastre lÎng? Crucea Lui. Hristos ?şi d? duhul şi apoi este pus În mormÎnt. S? Îngenunchem cu mare credin?? la MormÎntul Domnului, s?-L t?mşiem, s? ne rug?m şi s? ne cerem iertare, s? ne ?mp?c?m unii cu alţii şi În noaptea sfÎnt? a Sfintelor Pa?ti s? a?tept?m clipa de tain? a Învierii Domnului şi a Învierii noastre.

De vom face a?a, ne vom bucura cu toşii de lumina Învierii MÎntuitorului şi vom putea cÎnta cÎntarea Îngereasc? de biruin?? asupra morşii şi a iadului. Amin.(P?rintele Ilie Cleopa)


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.