versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Duminica ?mp?c?rii, a izgonirii lui Adam din Rai

Ultima duminică preg?titoare postului mare poart? pecetea iert?rii, a con?tientiz?rii postului adev?rat şi a amintirii izgonirii lui Adam din Rai. Evanghelia citit? este cea de la Matei 6,14-21. Deschideşi inima şi prime?te Înv???tura şi t?lcuirea sfintei Evanghelii.

Despre lucrarea faptelor bune În ascuns şi despre milostenie
Iar tu postind, unge capul t?u şi fa?a ta o spal?, ca s? nu te ar?şi oamenilor c? poste?ti (Matei 6, 17)
Iubişi credincioşi,
Domnul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos a venit din Cer ca s? fac? ascultare de P?rintele S?u şi s? slujeasc? la mÎntuirea neamului omenesc, sco?Îndu-l din robia diavolului şi a morşii. În toat? Evanghelia El a Înv??at neÎncetat pe oameni, cum s? fac? voia lui Dumnezeu şi cum s? lucreze faptele bune spre slava Lui şi spre mÎntuirea sufletelor lor. În dumnezeiasca Evanghelie de azi, pe lÎng? alte Înv???turi, ne arat? cum s? postim şi unde s? adun?m comoar? pentru sufletele noastre. Iat? ce zice În privin?a postului ca s? fie spre slava lui Dumnezeu şi spre mÎntuirea sufletelor noastre: Tu Îns?, cÎnd poste?ti, unge capul t?u şi fa?a ta o spal?, ca s? nu te ar?şi oamenilor c? poste?ti, ci Tat?lui t?u care este În ascuns; şi Tat?l care vede În ascuns ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 17-18).

Dar MÎntuitorul ne-a poruncit nu numai postul s?-l facem În ascuns, spre a sc?pa de slava oamenilor, ci şi milostenia, şi rug?ciunea, şi toate faptele bune, c? iat? ce zice: Luaşi aminte ca faptele drept?şii voastre s? nu le faceşi Înaintea oamenilor, ca s? fişi v?zuşi de ei; altfel nu veşi avea plat? de la Tat?l vostru Cel din ceruri (Matei 6, 1). Deci, cÎnd faci milostenie, nu tr?mbi?a Înainta ta, cum fac f??arnicii În sinagogi şi pe uli?e, ca s? fie sl?vişi de oameni; adev?rat grşiesc vou? c? ?şi iau plata lor. Tu Îns?, cÎnd faci milostenie, s? nu ?tie stÎnga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta s? fie Într-ascuns şi Tat?l t?u care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie. Iar cÎnd v? rugaşi, nu fişi tri?ti ca f??arnicii c?rora le place, prin sinagogi şi prin col?urile uli?elor, stÎnd În picioare, s? se roage ca s? se arate oamenilor; adev?rat grşiesc vou? c? ?şi iau plata lor. Tu Îns?, cÎnd te rogi, intr? În c?mara ta şi, ÎnchizÎnd u?a, roag?-te Tat?lui t?u care este În ascuns, şi Tat?l t?u, Care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 2- 6).

Iat?, fraşii mei, cum ne-a Înv??at MÎntuitorul nostru Iisus Hristos s? lucr?m Întru ascuns, spre a ne feri de p?catul cel mare al mÎndriei şi al slavei de?arte care de multe ori ne vine din lauda oamenilor.

Dar oare Întotdeauna trebuie s? lucr?m faptele bune În ascuns? Suntem datori s? lucr?m faptele bune şi În ascuns şi la ar?tare, cÎnd nu vom putea s? le ascundem. Numai un lucru s? avem În vedere: ca toate faptele noastre s? fie pl?cute lui Dumnezeu şi spre slava Lui. C? zice MÎntuitorul nostru Iisus Hristos: A?a s? lumineze lumina voastr? Înaintea oamenilor, Înc?t s? vad? faptele voastre cele bune şi s? sl?veasc? pe Tat?l vostru cel din ceruri (Matei 5, 16). Deci, ori de facem fapte bune În ascuns, ori Întru ar?tare, s? le facem spre slava şi pl?cerea lui Dumnezeu. Acest lucru ne Înva?? şi vasul alegerii marele Apostol Pavel, zicÎnd: De aceea, ori de mÎncaşi, ori de beşi, ori altceva de faceşi, toate spre slava lui Dumnezeu s? le faceşi. (I Corinteni 10, 31).

Dumnezeieştii P?rinşi ne arat? c? fapta are trup şi suflet. Trupul faptelor bune este lucrarea lor, iar sufletul faptelor bune este scopul cu care le lucr?m. Deci, se cuvine s? fim cu mare luare aminte la scopul cu care lucr?m faptele cele bune. Fapta bună f?cut? cu scop r?u are temelie de umbr? şi, pe lÎng? faptul c? pierdem osteneala s?v?rşirii ei, ne facem vinovaşi de osÎnd?. C?ci Dumnezeu, care vede cele ascunse ale inimii noastre nu ia aminte la cele ce facem, ci la scopul cu care lucr?m fapta bună.

Acest adev?r ni-l arat? şi dumnezeiescul p?rinte Maxim M?rturisitorul, care zice: «În toate cele f?cute de noi, Dumnezeu ia seama la scop» (Filocalia, vol. II, Sibiu, 1947, p. 86). C?ci unul lucreaz? fapta bună ca s? fie l?udat şi cinstit de oameni, altul, ca s? c??tige bani sau avere, iar altul, ca s? trag? pe unii la p?cate şi dezmierd?ri. Toate aceste scopuri sunt rele şi v?t?m?toare de suflet. Altul Îns? sufer? toat? osteneala faptelor bune şi cu mult? r?bdare şi smerenie ?şi duce crucea vieşii avÎnd În vedere numai scopul sfÎnt de a face toate spre slava lui Dumnezeu, spre a c??tiga mil? şi Îndurare În ziua morşii şi a Judec?şii de apoi ca s?-şi mÎntuiasc? sufletul. Fericit şi de trei ori fericit este asemenea om care nu dore?te altceva În via?? dec?t mÎntuirea sufletului s?u.

Oare c?şi din sfinţi, urÎnd slava de la oameni, au fugit de lume şi au slujit lui Dumnezeu prin pustiet?şi şi prin stÎncile pămîntului! Iar unii, spre a fi ur?şi şi batjocorişi de oameni, s-au f?cut nebuni pentru Hristos, precum au fost sfinţii Andrei şi Simon. alţii, avÎnd În vedere pr?pastia slavei de?arte, se sileau mai mult a ascunde faptele bune dec?t a le lucra. A?a vedem pe acel b?trÎn care se dep?rta totdeauna Întru adÎncul pustiului şi acolo ?şi petrecea via?a lui În t?cere, În lini?te şi rug?ciune. Odat? l-a Întrebat ucenicul lui, zicÎnd: «Pentru ce, p?rinte, totdeauna fugi de noi şi te dep?rtezi În adÎncul pustiului? Nu este mai bine s? trşie?ti aproape de oameni, ca v?zÎnd ei nevoin?a şi via?a ta bună, s? se foloseasc? şi alţii, şi tu vei avea mai mare plat? de la Dumnezeu?»

R?spuns-a b?trÎnul: «Crede-m?, fiule, c? m?car de ar fi cineva asemenea cu SfÎntul şi Marele Prooroc al lui Dumnezeu Moise şi ar trşi ?mpreun? cu oamenii, nu poate s? se cheme fiu al lui Dumnezeu dup? dar şi s?-şi foloseasc? sufletul s?u nicidecum. C? eu sunt fiu al lui Adam, şi precum Adam p?rintele meu, v?zÎnd roada frumoas? şi bună la gust, n-a r?bdat s? nu guste, prin care a murit, a?a şi eu, cÎnd v?d rodul p?catului, Îndat? ?l poftesc, prin care luÎnd şi gustÎnd mor. Pentru aceea, Preacu-vioşii no?tri P?rinşi, fugeau din lume la pustie, ca s?-şi omoare patimile şi poftele dulceşilor c?ci acolo nu aflau mÎncare care na?te poftele p?catului» (Pateric, Rm. V?lcea, 1930. Despre smerenie).

Iubişi credincioşi,

Ast?zi se las? sec de brÎnz?, iar de mşine Începe SfÎntul şi Marele post al Pa?telui, care dureaz? ?apte s?pt?mÎni. Primele ?ase s?pt?mÎni formeaz? postul propriu-zis, iar ultima s?pt?mÎn? de la Florii pÎn? la Învierea Domnului, postim ?apte zile În cinstea Sfintelor şi mÎntuitoarelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos.

De felul cum trebuie s? postim ne Înva?? Însuşi MÎntuitorul În Evanghelia de ast?zi, cum am amintit la Început. Adic? s? postim dup? puterea fiec?ruia, dar În tain? şi cu bucurie, iar nu cu triste?e, c?ci sunt o parte din cre?tini care spun: «Eu nu pot posti c? sunt bolnav!» Sau dac? totuşi postesc o zi, dou? se arat? tri?ti, indispuşi şi chiar agitaşi. În aceast? privin??, fraşii mei, trebuie s? ?tişi c? «Biserica nu este omor?toare de oameni ci de patimi». Postul de mÎncare de dulce şi chiar de vin este rÎnduit de Biseric? pentru toşi, dar dup? putere. El este necesar tuturor, mai ales celor tineri, ca s?-i opreasc? de la p?cate şi de la patimile trupe?ti. Iar dac? cineva este bolnav, b?trÎn sau neputincios s? asculte de duhovnicul lui şi s? posteasc? dup? c?t poate.

S? ?tişi şi aceasta, c? postul este de dou? feluri. Post trupesc, adic? ÎnfrÎnare de la mÎncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu şi de a ne st?pÎni firea. Al doilea, este postul sufletesc, adic? ÎnfrÎnarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mşinilor s? nu lucreze vreun p?cat şi, mai ales, ÎnfrÎnarea minşii de la imaginaşii şi gÎnduri p?tima?e, a inimii de la pofte şi tot felul de r?ut?şi «care ies din inim?» şi a voin?ei ca s? nu accepte s?v?rşirea vreunui p?cat.

Iat? deci, cele dou? feluri de posturi. Numai cine poste?te cu amÎndou? felurile de post, adic? şi cu trupul şi cu sufletul, numai acela şine post Întreg şi adev?rat. Iar dac? cineva este bolnav s? se ÎnfrÎneze de la mÎncare dup? putere, dar s? posteasc? de mÎnie, de tutun, de beşie, de ceart?, de Înjur?turi, de glume, de somn mult, de gÎnduri şi imaginaşii necurate, de c?rşi rele, de p?cate ur?te trupe?ti şi suflete?ti, de furt, de minciun?, de judec?şi prin tribunale, de vr?jitorie, de avorturi, de divor?, de dezbin?ri Între rude şi de tot p?catul. C? mai mare este postul sufletesc de gÎnduri şi de faptele rele, dec?t postul trupesc de mÎncare. Cine se ÎnfrÎneaz? de la toate aceste r?ut?şi se va putea cu u?urin?? ÎnfrÎna şi de la mÎncare şi b?utur?.

Poate Întreba cineva de vechimea postului, crezÎnd c? postul a fost rÎnduit de Biseric? mult mai t?rziu. Aici v? amintesc cuvintele SfÎntului Vasile cel Mare care spunea c? postul este una din cele mai vechi porunci, fiind rÎnduit chiar din rai. C?ci a poruncit Dumnezeu lui Adam: Din toşi pomii din rai poşi s? mÎnÎnci, iar din pomul cuno?tin?ei binelui şi r?ului s? nu mÎnÎnci, c?ci, În ziua În care vei mÎnca din el, vei muri negreşit! (Facere 2, 16-17). Vedeşi vechimea postului? Iar dac? Adam şi Eva au c?lcat porunca postului şi ascult?rii, vedeşi c? au fost izgonişi din rai şi au murit? Iat? vechimea postului şi iat? şi urm?rile celor ce au putut dar n-au voit s? posteasc?. Deci şi noi s? ne silim a trece curgerea Postului Mare, cu ÎnfrÎnare dup? puterea trupeasc? şi sufleteasc?. Iar cÎnd nu putem sau nu ?tim cum s? postim s? urm?m sfatul preotului nostru.

Iubişi credincioşi,

Postul se respecta şi În Legea Veche. Iudeii posteau lunea şi joia şi În anumite zile dup? rÎnduiala de cult a Vechiului Testament. In Legea Harului, Sfinţii P?rinşi, pornind de la cultul iudaic, au rÎnduit dou? zile de post s?pt?mÎnal obligatoriu: miercurea, În amintirea vÎnz?rii Domnului de către Iuda şi vinerea, În cinstea r?stignirii Lui pe cruce. Mai t?rziu s-a rÎnduit şi lunea zi de post, mai ales pentru c?lug?ri, ca s? prisoseasc? În toate Biserica cre?tin? fa?? de cultul iudaic. Apoi s-au rÎnduit şi celelalte patru posturi de peste an, dintre care cel mai important pentru pocşin?a şi cre?terea noastr? duhovniceasc? este Postul Mare. În acest sfÎnt post cre?tinii se ÎnfrÎneaz? de la mÎncare de dulce, merg c?t mai regulat la biseric?, se ?mpac? unii cu alţii, soşii şin definitiv cur??enie trupeasc?. Apoi toşi se roag? mai mult, citesc regulat Psaltirea, fac metanii şi milostenie dup? putere, se spovedesc şi se ?mp?rt??esc În post de dou? ori, sau m?car odat? pÎn? la Sfintele Pa?ti, renun?? la judec?şi, la certuri şi distracşii care robesc mintea şi În?eal? pe mulşi.

Pentru a avea folos de post şi pentru a-l trece cu u?urin??, trebuie s?-l unim cu Înc? dou? fapte bune cu sfÎnta rug?ciune şi cu milostenia. Rug?ciunea şi postul formeaz? cele dou? aripi cu care cre?tinul poate zbura pÎn? la Hristos, iar amÎndou? unite cu milostenia ne duc pÎn? În fa?a Preasfintei Treimi şi formeaz? cea mai sigur? şi scurt? scar? de mÎntuire pentru cre?tini. O scar? numai cu trei trepte care ne poate ridica de jos, unde suntem c?zuşi ?mpreun? cu Adam, pÎn? sus, În ?mp?r?şia Cerurilor. S? iubim aceste trei virtuşi şi s? le lucr?m toat? via?a, dar mai ales acum În Postul Sfintelor Pa?ti. Postul este jertfa trupului, rug?ciunea este jertfa sufletului, iar milostenia este jertfa dragostei În Hristos.

S? postim cu dragoste şi s? urc?m scara Postului Mare cu bucurie, iar nu suspinÎnd, «c? pe d?t?torul de bunăvoie ?l iube?te Dumnezeu». Adam a c?zut c?lcÎnd porunca postului. De aceea se şi nume?te Duminica de ast?zi «a Izgonirii lui Adam din rai». Noi Îns? s? ne ridic?m din c?derea lui Adam, ÎncercÎnd cu post, cu rug?ciune şi cu milostenie, scara celor patruzeci de zile ale Marelui Post, crescÎnd duhovnice?te În credin??, În dragoste şi În n?dejdea mÎntuirii, pÎn? vom ajunge Înaintea lui Hristos Înviat şi În lumina cea neapus? a Preasfintei Treimi.

În seara aceasta se cite?te la vecernie o rug?ciune de iertare şi se iart?, acas? şi În biseric?, toşi credincioşii din fiecare sat, parohie, familie, ca şi cei din Mănăstiri. F?r? iertare nu putem Începe postul, nu ne putem ruga şi osteneala ne este f?r? folos. Iar ÎncepÎnd de mşine, timp de patru zile se cite?te, În fiecare biseric?, «Canonul Mare» al SfÎntului Andrei Criteanul, o prea frumoas? rug?ciune de pocşin??. Care puteşi, luaşi parte cu evlavie la slujba Canonului Mare, care se cite?te patru zile. Acas? citişi c?rşi de rug?ciuni şi c?rşi cre?tine?ti, dup? timp şi putere faceşi metanii şi, mai ales, citişi Psaltirea pÎn? la Sfintele Pa?ti, c? mare putere au psalmii.

Cu aceste scurte Înv???turi duhovnice?ti, Încheiem predica de azi şi rug?m pe bunul Dumnezeu s? ne binecuvÎnteze Începutul Postului Mare, ca s?-l parcurgem cu folos şi s? ajungem cu bucurie s? ne Închin?m şi sl?vitei Sale Învieri. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.