versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Duminica ?mp?c?rii, a izgonirii lui Adam din Rai

Ultima duminică preg?titoare postului mare poart? pecetea iert?rii, a con?tientiz?rii postului adev?rat şi a amintirii izgonirii lui Adam din Rai. Evanghelia citit? este cea de la Matei 6,14-21. Deschideşi inima şi prime?te Înv???tura şi t?lcuirea sfintei Evanghelii.

Despre lucrarea faptelor bune În ascuns şi despre milostenie
Iar tu postind, unge capul t?u şi fa?a ta o spal?, ca s? nu te ar?şi oamenilor c? poste?ti (Matei 6, 17)
Iubişi credincioşi,
Domnul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos a venit din Cer ca s? fac? ascultare de P?rintele S?u şi s? slujeasc? la mÎntuirea neamului omenesc, sco?Îndu-l din robia diavolului şi a morşii. În toat? Evanghelia El a Înv??at neÎncetat pe oameni, cum s? fac? voia lui Dumnezeu şi cum s? lucreze faptele bune spre slava Lui şi spre mÎntuirea sufletelor lor. În dumnezeiasca Evanghelie de azi, pe lÎng? alte Înv???turi, ne arat? cum s? postim şi unde s? adun?m comoar? pentru sufletele noastre. Iat? ce zice În privin?a postului ca s? fie spre slava lui Dumnezeu şi spre mÎntuirea sufletelor noastre: Tu Îns?, cÎnd poste?ti, unge capul t?u şi fa?a ta o spal?, ca s? nu te ar?şi oamenilor c? poste?ti, ci Tat?lui t?u care este În ascuns; şi Tat?l care vede În ascuns ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 17-18).

Dar MÎntuitorul ne-a poruncit nu numai postul s?-l facem În ascuns, spre a sc?pa de slava oamenilor, ci şi milostenia, şi rug?ciunea, şi toate faptele bune, c? iat? ce zice: Luaşi aminte ca faptele drept?şii voastre s? nu le faceşi Înaintea oamenilor, ca s? fişi v?zuşi de ei; altfel nu veşi avea plat? de la Tat?l vostru Cel din ceruri (Matei 6, 1). Deci, cÎnd faci milostenie, nu tr?mbi?a Înainta ta, cum fac f??arnicii În sinagogi şi pe uli?e, ca s? fie sl?vişi de oameni; adev?rat grşiesc vou? c? ?şi iau plata lor. Tu Îns?, cÎnd faci milostenie, s? nu ?tie stÎnga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta s? fie Într-ascuns şi Tat?l t?u care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie. Iar cÎnd v? rugaşi, nu fişi tri?ti ca f??arnicii c?rora le place, prin sinagogi şi prin col?urile uli?elor, stÎnd În picioare, s? se roage ca s? se arate oamenilor; adev?rat grşiesc vou? c? ?şi iau plata lor. Tu Îns?, cÎnd te rogi, intr? În c?mara ta şi, ÎnchizÎnd u?a, roag?-te Tat?lui t?u care este În ascuns, şi Tat?l t?u, Care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 2- 6).

Iat?, fraşii mei, cum ne-a Înv??at MÎntuitorul nostru Iisus Hristos s? lucr?m Întru ascuns, spre a ne feri de p?catul cel mare al mÎndriei şi al slavei de?arte care de multe ori ne vine din lauda oamenilor.

Dar oare Întotdeauna trebuie s? lucr?m faptele bune În ascuns? Suntem datori s? lucr?m faptele bune şi În ascuns şi la ar?tare, cÎnd nu vom putea s? le ascundem. Numai un lucru s? avem În vedere: ca toate faptele noastre s? fie pl?cute lui Dumnezeu şi spre slava Lui. C? zice MÎntuitorul nostru Iisus Hristos: A?a s? lumineze lumina voastr? Înaintea oamenilor, Înc?t s? vad? faptele voastre cele bune şi s? sl?veasc? pe Tat?l vostru cel din ceruri (Matei 5, 16). Deci, ori de facem fapte bune În ascuns, ori Întru ar?tare, s? le facem spre slava şi pl?cerea lui Dumnezeu. Acest lucru ne Înva?? şi vasul alegerii marele Apostol Pavel, zicÎnd: De aceea, ori de mÎncaşi, ori de beşi, ori altceva de faceşi, toate spre slava lui Dumnezeu s? le faceşi. (I Corinteni 10, 31).

Dumnezeieştii P?rinşi ne arat? c? fapta are trup şi suflet. Trupul faptelor bune este lucrarea lor, iar sufletul faptelor bune este scopul cu care le lucr?m. Deci, se cuvine s? fim cu mare luare aminte la scopul cu care lucr?m faptele cele bune. Fapta bună f?cut? cu scop r?u are temelie de umbr? şi, pe lÎng? faptul c? pierdem osteneala s?v?rşirii ei, ne facem vinovaşi de osÎnd?. C?ci Dumnezeu, care vede cele ascunse ale inimii noastre nu ia aminte la cele ce facem, ci la scopul cu care lucr?m fapta bună.

Acest adev?r ni-l arat? şi dumnezeiescul p?rinte Maxim M?rturisitorul, care zice: «În toate cele f?cute de noi, Dumnezeu ia seama la scop» (Filocalia, vol. II, Sibiu, 1947, p. 86). C?ci unul lucreaz? fapta bună ca s? fie l?udat şi cinstit de oameni, altul, ca s? c??tige bani sau avere, iar altul, ca s? trag? pe unii la p?cate şi dezmierd?ri. Toate aceste scopuri sunt rele şi v?t?m?toare de suflet. Altul Îns? sufer? toat? osteneala faptelor bune şi cu mult? r?bdare şi smerenie ?şi duce crucea vieşii avÎnd În vedere numai scopul sfÎnt de a face toate spre slava lui Dumnezeu, spre a c??tiga mil? şi Îndurare În ziua morşii şi a Judec?şii de apoi ca s?-şi mÎntuiasc? sufletul. Fericit şi de trei ori fericit este asemenea om care nu dore?te altceva În via?? dec?t mÎntuirea sufletului s?u.

Oare c?şi din sfinţi, urÎnd slava de la oameni, au fugit de lume şi au slujit lui Dumnezeu prin pustiet?şi şi prin stÎncile pămîntului! Iar unii, spre a fi ur?şi şi batjocorişi de oameni, s-au f?cut nebuni pentru Hristos, precum au fost sfinţii Andrei şi Simon. alţii, avÎnd În vedere pr?pastia slavei de?arte, se sileau mai mult a ascunde faptele bune dec?t a le lucra. A?a vedem pe acel b?trÎn care se dep?rta totdeauna Întru adÎncul pustiului şi acolo ?şi petrecea via?a lui În t?cere, În lini?te şi rug?ciune. Odat? l-a Întrebat ucenicul lui, zicÎnd: «Pentru ce, p?rinte, totdeauna fugi de noi şi te dep?rtezi În adÎncul pustiului? Nu este mai bine s? trşie?ti aproape de oameni, ca v?zÎnd ei nevoin?a şi via?a ta bună, s? se foloseasc? şi alţii, şi tu vei avea mai mare plat? de la Dumnezeu?»

R?spuns-a b?trÎnul: «Crede-m?, fiule, c? m?car de ar fi cineva asemenea cu SfÎntul şi Marele Prooroc al lui Dumnezeu Moise şi ar trşi ?mpreun? cu oamenii, nu poate s? se cheme fiu al lui Dumnezeu dup? dar şi s?-şi foloseasc? sufletul s?u nicidecum. C? eu sunt fiu al lui Adam, şi precum Adam p?rintele meu, v?zÎnd roada frumoas? şi bună la gust, n-a r?bdat s? nu guste, prin care a murit, a?a şi eu, cÎnd v?d rodul p?catului, Îndat? ?l poftesc, prin care luÎnd şi gustÎnd mor. Pentru aceea, Preacu-vioşii no?tri P?rinşi, fugeau din lume la pustie, ca s?-şi omoare patimile şi poftele dulceşilor c?ci acolo nu aflau mÎncare care na?te poftele p?catului» (Pateric, Rm. V?lcea, 1930. Despre smerenie).

Iubişi credincioşi,

Ast?zi se las? sec de brÎnz?, iar de mşine Începe SfÎntul şi Marele post al Pa?telui, care dureaz? ?apte s?pt?mÎni. Primele ?ase s?pt?mÎni formeaz? postul propriu-zis, iar ultima s?pt?mÎn? de la Florii pÎn? la Învierea Domnului, postim ?apte zile În cinstea Sfintelor şi mÎntuitoarelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos.

De felul cum trebuie s? postim ne Înva?? Însuşi MÎntuitorul În Evanghelia de ast?zi, cum am amintit la Început. Adic? s? postim dup? puterea fiec?ruia, dar În tain? şi cu bucurie, iar nu cu triste?e, c?ci sunt o parte din cre?tini care spun: «Eu nu pot posti c? sunt bolnav!» Sau dac? totuşi postesc o zi, dou? se arat? tri?ti, indispuşi şi chiar agitaşi. În aceast? privin??, fraşii mei, trebuie s? ?tişi c? «Biserica nu este omor?toare de oameni ci de patimi». Postul de mÎncare de dulce şi chiar de vin este rÎnduit de Biseric? pentru toşi, dar dup? putere. El este necesar tuturor, mai ales celor tineri, ca s?-i opreasc? de la p?cate şi de la patimile trupe?ti. Iar dac? cineva este bolnav, b?trÎn sau neputincios s? asculte de duhovnicul lui şi s? posteasc? dup? c?t poate.

S? ?tişi şi aceasta, c? postul este de dou? feluri. Post trupesc, adic? ÎnfrÎnare de la mÎncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu şi de a ne st?pÎni firea. Al doilea, este postul sufletesc, adic? ÎnfrÎnarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mşinilor s? nu lucreze vreun p?cat şi, mai ales, ÎnfrÎnarea minşii de la imaginaşii şi gÎnduri p?tima?e, a inimii de la pofte şi tot felul de r?ut?şi «care ies din inim?» şi a voin?ei ca s? nu accepte s?v?rşirea vreunui p?cat.

Iat? deci, cele dou? feluri de posturi. Numai cine poste?te cu amÎndou? felurile de post, adic? şi cu trupul şi cu sufletul, numai acela şine post Întreg şi adev?rat. Iar dac? cineva este bolnav s? se ÎnfrÎneze de la mÎncare dup? putere, dar s? posteasc? de mÎnie, de tutun, de beşie, de ceart?, de Înjur?turi, de glume, de somn mult, de gÎnduri şi imaginaşii necurate, de c?rşi rele, de p?cate ur?te trupe?ti şi suflete?ti, de furt, de minciun?, de judec?şi prin tribunale, de vr?jitorie, de avorturi, de divor?, de dezbin?ri Între rude şi de tot p?catul. C? mai mare este postul sufletesc de gÎnduri şi de faptele rele, dec?t postul trupesc de mÎncare. Cine se ÎnfrÎneaz? de la toate aceste r?ut?şi se va putea cu u?urin?? ÎnfrÎna şi de la mÎncare şi b?utur?.

Poate Întreba cineva de vechimea postului, crezÎnd c? postul a fost rÎnduit de Biseric? mult mai t?rziu. Aici v? amintesc cuvintele SfÎntului Vasile cel Mare care spunea c? postul este una din cele mai vechi porunci, fiind rÎnduit chiar din rai. C?ci a poruncit Dumnezeu lui Adam: Din toşi pomii din rai poşi s? mÎnÎnci, iar din pomul cuno?tin?ei binelui şi r?ului s? nu mÎnÎnci, c?ci, În ziua În care vei mÎnca din el, vei muri negreşit! (Facere 2, 16-17). Vedeşi vechimea postului? Iar dac? Adam şi Eva au c?lcat porunca postului şi ascult?rii, vedeşi c? au fost izgonişi din rai şi au murit? Iat? vechimea postului şi iat? şi urm?rile celor ce au putut dar n-au voit s? posteasc?. Deci şi noi s? ne silim a trece curgerea Postului Mare, cu ÎnfrÎnare dup? puterea trupeasc? şi sufleteasc?. Iar cÎnd nu putem sau nu ?tim cum s? postim s? urm?m sfatul preotului nostru.

Iubişi credincioşi,

Postul se respecta şi În Legea Veche. Iudeii posteau lunea şi joia şi În anumite zile dup? rÎnduiala de cult a Vechiului Testament. In Legea Harului, Sfinţii P?rinşi, pornind de la cultul iudaic, au rÎnduit dou? zile de post s?pt?mÎnal obligatoriu: miercurea, În amintirea vÎnz?rii Domnului de către Iuda şi vinerea, În cinstea r?stignirii Lui pe cruce. Mai t?rziu s-a rÎnduit şi lunea zi de post, mai ales pentru c?lug?ri, ca s? prisoseasc? În toate Biserica cre?tin? fa?? de cultul iudaic. Apoi s-au rÎnduit şi celelalte patru posturi de peste an, dintre care cel mai important pentru pocşin?a şi cre?terea noastr? duhovniceasc? este Postul Mare. În acest sfÎnt post cre?tinii se ÎnfrÎneaz? de la mÎncare de dulce, merg c?t mai regulat la biseric?, se ?mpac? unii cu alţii, soşii şin definitiv cur??enie trupeasc?. Apoi toşi se roag? mai mult, citesc regulat Psaltirea, fac metanii şi milostenie dup? putere, se spovedesc şi se ?mp?rt??esc În post de dou? ori, sau m?car odat? pÎn? la Sfintele Pa?ti, renun?? la judec?şi, la certuri şi distracşii care robesc mintea şi În?eal? pe mulşi.

Pentru a avea folos de post şi pentru a-l trece cu u?urin??, trebuie s?-l unim cu Înc? dou? fapte bune cu sfÎnta rug?ciune şi cu milostenia. Rug?ciunea şi postul formeaz? cele dou? aripi cu care cre?tinul poate zbura pÎn? la Hristos, iar amÎndou? unite cu milostenia ne duc pÎn? În fa?a Preasfintei Treimi şi formeaz? cea mai sigur? şi scurt? scar? de mÎntuire pentru cre?tini. O scar? numai cu trei trepte care ne poate ridica de jos, unde suntem c?zuşi ?mpreun? cu Adam, pÎn? sus, În ?mp?r?şia Cerurilor. S? iubim aceste trei virtuşi şi s? le lucr?m toat? via?a, dar mai ales acum În Postul Sfintelor Pa?ti. Postul este jertfa trupului, rug?ciunea este jertfa sufletului, iar milostenia este jertfa dragostei În Hristos.

S? postim cu dragoste şi s? urc?m scara Postului Mare cu bucurie, iar nu suspinÎnd, «c? pe d?t?torul de bunăvoie ?l iube?te Dumnezeu». Adam a c?zut c?lcÎnd porunca postului. De aceea se şi nume?te Duminica de ast?zi «a Izgonirii lui Adam din rai». Noi Îns? s? ne ridic?m din c?derea lui Adam, ÎncercÎnd cu post, cu rug?ciune şi cu milostenie, scara celor patruzeci de zile ale Marelui Post, crescÎnd duhovnice?te În credin??, În dragoste şi În n?dejdea mÎntuirii, pÎn? vom ajunge Înaintea lui Hristos Înviat şi În lumina cea neapus? a Preasfintei Treimi.

În seara aceasta se cite?te la vecernie o rug?ciune de iertare şi se iart?, acas? şi În biseric?, toşi credincioşii din fiecare sat, parohie, familie, ca şi cei din Mănăstiri. F?r? iertare nu putem Începe postul, nu ne putem ruga şi osteneala ne este f?r? folos. Iar ÎncepÎnd de mşine, timp de patru zile se cite?te, În fiecare biseric?, «Canonul Mare» al SfÎntului Andrei Criteanul, o prea frumoas? rug?ciune de pocşin??. Care puteşi, luaşi parte cu evlavie la slujba Canonului Mare, care se cite?te patru zile. Acas? citişi c?rşi de rug?ciuni şi c?rşi cre?tine?ti, dup? timp şi putere faceşi metanii şi, mai ales, citişi Psaltirea pÎn? la Sfintele Pa?ti, c? mare putere au psalmii.

Cu aceste scurte Înv???turi duhovnice?ti, Încheiem predica de azi şi rug?m pe bunul Dumnezeu s? ne binecuvÎnteze Începutul Postului Mare, ca s?-l parcurgem cu folos şi s? ajungem cu bucurie s? ne Închin?m şi sl?vitei Sale Învieri. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.