versiunea moldoveneasca русская версия


Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

Preasfințitul Marchel a participat la slujba praznicală cu prilejul jubileului celor 50 de ani de la naștere a arhimandritului Nicolae Roșca

16 августа 2017

Ziua de miercuri, 16 august 2017, a fost una semnificativă pentru duhovnicul — administrator al mănăstirii Ciuflea, PC Nicolae Roșca și anume celebrarea celor 50 de ani de la naștere. La slujba festivă au participat toți ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova, un impunător sobor de preoți și diaconi, numeroși credincioși dornici de a se ruga alături de soborul arhieresc și preoțesc.  

Armele credinței.

Armele credinței.

12 августа 2017

Cine, iubiţii mei, cine nu vrea pacea? Toată lumea iubeşte pacea. Şi desigur atunci când îi lipseşte, atunci mai mult o caută. Dar, din nefericire, în pofida iubirii omenirii întregi pentru pace, lumea de multe ori a încercat – şi încă încearcă – focul războiului. Interese materiale şi egoisme omeneşti împing orbeşte spre catastrofă. Două războaie mondiale şi nenumărate alte războaie locale au împrăştiat şi împrăştie groază. Cei ce au trăit astfel de zile doresc ca ele să nu se mai întoarcă niciodată. Oameni iubitori de linişte, care în pofida voinţei... 

Ghicitori pentru școala duminicală

Ghicitori pentru școala duminicală

5 августа 2017

GHICITOAREA NR. 1 Nascatoare Preacurata Odraslita-ntre evrei, Ioachim ii fuse tata, Iara Ana mama ei. R:  

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca

31 июля 2017

Sa nu te deznadajduiesti omule, nici sa nu te departezi de rugaciuni, ci sa mergi la biserica. Pacatos fiind, roaga-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de pacatele tale. Dar, daca vei deznnadajdui, nevrand sa vii la pocainta, apoi, te dai, pe tine insuti, in stapanirea satanei. Sau, daca, indoindu-te, nu mergi la pocainta, faci impiedicare dumnezeiescului dar,  

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

Mesajul de felicitare al PS Marchel adresat ÎPS Vladimir cu prilejul serbării ocrotitorului ceresc

27 июля 2017

Înalt Preasfințite Stăpîne, primiți, rogu-vă, un sincer “LA MULȚI ANI!” în această zi, cînd Sfînta Biserică prăznuiește pomenirea acoperitorului Dvs. ceresc – Sfîntul Întocmai cu Apostolii cneaz Vladimir. Vă doresc ca în această și în orice altă zi să vă aibă Dumnezeu în pază Sa cea sfîntă, să Vă înzestreze cu daruri cerești, călăuzindu-Vă spre Împărăția Lui cea veșnică. Cu fiesc respect – episcopul Marchel  

Orbirea duhovnicească

Orbirea duhovnicească

22 июля 2017

Cine îşi dă seama de orbirea sa duhovnicească încetează a mai nădăjdui în sine şi în dreptatea sa şi, asemenea Prorocului David, strigă: „Doamne! deschide ochii mei, şi voi pricepe minunile din legea Ta” (Psalm 118, 18). Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina... 

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

Felicitare pentru părintele Oleg Fistican, blagocinul sectorului Fălești 2.

21 июля 2017

Cu prilejul aniversării a 20 de ani de slujire preoțească, aducem cele mai sincere felicitări protoiereului Oleg Fistican, blagocinul circumscripției Fălești 2. În această zi de serbare, ne îndreptăm către Dumneavoastră cu cele mai luminoase gânduri și cele mai sincere urări de bine şi ne rugăm bunului Dumnezeu să vă binecuvinteze cu sănătate, cu mulți rodnici ani și cu mult har,  

Filiala LT Grigore Grigoriu a mănăstirii „Sf.Mironosițe Marta și Maria” anunță admiterea pentru anul de studii 2017-2018

Filiala LT Grigore Grigoriu a mănăstirii „Sf.Mironosițe Marta și Maria” anunță admiterea pentru anul de studii 2017-2018

19 июля 2017

Pe lângă mănăstirea Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria, începând cu 1 septembrie 2017 (anul școlar 2017 – 2018), se deschide filiala liceului Teoretic cu profil Arte Grigore Grigoriu pentru fete – clasa a X-a, profil muzică, 24 locuri.  

Pildă: E mai bun peștele decât cartoafele.

Pildă: E mai bun peștele decât cartoafele.

17 июля 2017

Noi de aceea nu avem timp pentru Dumnezeu, pentru că prea complicăm viaţa, prea ne trebuie multe, prea vrem lux, prea vrem lucruri care, de fapt, nu ţin de o viaţă duhovnicească. Toate-s bune şi la locul lor, dar dacă pierzi prea multă vreme care I s-ar cuveni lui Dumnezeu, şi o pierzi în loc să-ţi faci datoriile, atunci nu-i bine! Să urmărim un rezultat, o înnobilare sufletească. Fără înnobilare sufletească, degeaba ne numărăm zilele de post.  

Sărbătorirea sfinților Petru și Fevronia în Pietrosu.

Sărbătorirea sfinților Petru și Fevronia în Pietrosu.

8 июля 2017

Sfinții Petru și Fevronia sunt considerați ocrotitorii familiei și ai tinerilor, un exemplu frumos de fidelitate familială. Sărbătoarea este cinstită în fiecare an în biserica „Înălțarea Domnului” din satul Pietrosu, raionul Fălești, pentru că la temelia sfintei mese din altar sunt fragmente din moaștele acestor sfinți. La invitația părintelui paroh, Victor Vatrici, un sobor de preoți au oficiat sfânta Liturghie, iar răspunsurile la strană au fost date de corul Axion. După sfânta Liturghie a fost citit acatistul în cinstea sfinților Petru și Fevronia,  

Duminica ?mp?c?rii, a izgonirii lui Adam din Rai

Ultima duminică preg?titoare postului mare poart? pecetea iert?rii, a con?tientiz?rii postului adev?rat şi a amintirii izgonirii lui Adam din Rai. Evanghelia citit? este cea de la Matei 6,14-21. Deschideşi inima şi prime?te Înv???tura şi t?lcuirea sfintei Evanghelii.

Despre lucrarea faptelor bune În ascuns şi despre milostenie
Iar tu postind, unge capul t?u şi fa?a ta o spal?, ca s? nu te ar?şi oamenilor c? poste?ti (Matei 6, 17)
Iubişi credincioşi,
Domnul şi MÎntuitorul nostru Iisus Hristos a venit din Cer ca s? fac? ascultare de P?rintele S?u şi s? slujeasc? la mÎntuirea neamului omenesc, sco?Îndu-l din robia diavolului şi a morşii. În toat? Evanghelia El a Înv??at neÎncetat pe oameni, cum s? fac? voia lui Dumnezeu şi cum s? lucreze faptele bune spre slava Lui şi spre mÎntuirea sufletelor lor. În dumnezeiasca Evanghelie de azi, pe lÎng? alte Înv???turi, ne arat? cum s? postim şi unde s? adun?m comoar? pentru sufletele noastre. Iat? ce zice În privin?a postului ca s? fie spre slava lui Dumnezeu şi spre mÎntuirea sufletelor noastre: Tu Îns?, cÎnd poste?ti, unge capul t?u şi fa?a ta o spal?, ca s? nu te ar?şi oamenilor c? poste?ti, ci Tat?lui t?u care este În ascuns; şi Tat?l care vede În ascuns ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 17-18).

Dar MÎntuitorul ne-a poruncit nu numai postul s?-l facem În ascuns, spre a sc?pa de slava oamenilor, ci şi milostenia, şi rug?ciunea, şi toate faptele bune, c? iat? ce zice: Luaşi aminte ca faptele drept?şii voastre s? nu le faceşi Înaintea oamenilor, ca s? fişi v?zuşi de ei; altfel nu veşi avea plat? de la Tat?l vostru Cel din ceruri (Matei 6, 1). Deci, cÎnd faci milostenie, nu tr?mbi?a Înainta ta, cum fac f??arnicii În sinagogi şi pe uli?e, ca s? fie sl?vişi de oameni; adev?rat grşiesc vou? c? ?şi iau plata lor. Tu Îns?, cÎnd faci milostenie, s? nu ?tie stÎnga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta s? fie Într-ascuns şi Tat?l t?u care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie. Iar cÎnd v? rugaşi, nu fişi tri?ti ca f??arnicii c?rora le place, prin sinagogi şi prin col?urile uli?elor, stÎnd În picioare, s? se roage ca s? se arate oamenilor; adev?rat grşiesc vou? c? ?şi iau plata lor. Tu Îns?, cÎnd te rogi, intr? În c?mara ta şi, ÎnchizÎnd u?a, roag?-te Tat?lui t?u care este În ascuns, şi Tat?l t?u, Care vede În ascuns, ?şi va r?spl?ti şie (Matei 6, 2- 6).

Iat?, fraşii mei, cum ne-a Înv??at MÎntuitorul nostru Iisus Hristos s? lucr?m Întru ascuns, spre a ne feri de p?catul cel mare al mÎndriei şi al slavei de?arte care de multe ori ne vine din lauda oamenilor.

Dar oare Întotdeauna trebuie s? lucr?m faptele bune În ascuns? Suntem datori s? lucr?m faptele bune şi În ascuns şi la ar?tare, cÎnd nu vom putea s? le ascundem. Numai un lucru s? avem În vedere: ca toate faptele noastre s? fie pl?cute lui Dumnezeu şi spre slava Lui. C? zice MÎntuitorul nostru Iisus Hristos: A?a s? lumineze lumina voastr? Înaintea oamenilor, Înc?t s? vad? faptele voastre cele bune şi s? sl?veasc? pe Tat?l vostru cel din ceruri (Matei 5, 16). Deci, ori de facem fapte bune În ascuns, ori Întru ar?tare, s? le facem spre slava şi pl?cerea lui Dumnezeu. Acest lucru ne Înva?? şi vasul alegerii marele Apostol Pavel, zicÎnd: De aceea, ori de mÎncaşi, ori de beşi, ori altceva de faceşi, toate spre slava lui Dumnezeu s? le faceşi. (I Corinteni 10, 31).

Dumnezeieştii P?rinşi ne arat? c? fapta are trup şi suflet. Trupul faptelor bune este lucrarea lor, iar sufletul faptelor bune este scopul cu care le lucr?m. Deci, se cuvine s? fim cu mare luare aminte la scopul cu care lucr?m faptele cele bune. Fapta bună f?cut? cu scop r?u are temelie de umbr? şi, pe lÎng? faptul c? pierdem osteneala s?v?rşirii ei, ne facem vinovaşi de osÎnd?. C?ci Dumnezeu, care vede cele ascunse ale inimii noastre nu ia aminte la cele ce facem, ci la scopul cu care lucr?m fapta bună.

Acest adev?r ni-l arat? şi dumnezeiescul p?rinte Maxim M?rturisitorul, care zice: «În toate cele f?cute de noi, Dumnezeu ia seama la scop» (Filocalia, vol. II, Sibiu, 1947, p. 86). C?ci unul lucreaz? fapta bună ca s? fie l?udat şi cinstit de oameni, altul, ca s? c??tige bani sau avere, iar altul, ca s? trag? pe unii la p?cate şi dezmierd?ri. Toate aceste scopuri sunt rele şi v?t?m?toare de suflet. Altul Îns? sufer? toat? osteneala faptelor bune şi cu mult? r?bdare şi smerenie ?şi duce crucea vieşii avÎnd În vedere numai scopul sfÎnt de a face toate spre slava lui Dumnezeu, spre a c??tiga mil? şi Îndurare În ziua morşii şi a Judec?şii de apoi ca s?-şi mÎntuiasc? sufletul. Fericit şi de trei ori fericit este asemenea om care nu dore?te altceva În via?? dec?t mÎntuirea sufletului s?u.

Oare c?şi din sfinţi, urÎnd slava de la oameni, au fugit de lume şi au slujit lui Dumnezeu prin pustiet?şi şi prin stÎncile pămîntului! Iar unii, spre a fi ur?şi şi batjocorişi de oameni, s-au f?cut nebuni pentru Hristos, precum au fost sfinţii Andrei şi Simon. alţii, avÎnd În vedere pr?pastia slavei de?arte, se sileau mai mult a ascunde faptele bune dec?t a le lucra. A?a vedem pe acel b?trÎn care se dep?rta totdeauna Întru adÎncul pustiului şi acolo ?şi petrecea via?a lui În t?cere, În lini?te şi rug?ciune. Odat? l-a Întrebat ucenicul lui, zicÎnd: «Pentru ce, p?rinte, totdeauna fugi de noi şi te dep?rtezi În adÎncul pustiului? Nu este mai bine s? trşie?ti aproape de oameni, ca v?zÎnd ei nevoin?a şi via?a ta bună, s? se foloseasc? şi alţii, şi tu vei avea mai mare plat? de la Dumnezeu?»

R?spuns-a b?trÎnul: «Crede-m?, fiule, c? m?car de ar fi cineva asemenea cu SfÎntul şi Marele Prooroc al lui Dumnezeu Moise şi ar trşi ?mpreun? cu oamenii, nu poate s? se cheme fiu al lui Dumnezeu dup? dar şi s?-şi foloseasc? sufletul s?u nicidecum. C? eu sunt fiu al lui Adam, şi precum Adam p?rintele meu, v?zÎnd roada frumoas? şi bună la gust, n-a r?bdat s? nu guste, prin care a murit, a?a şi eu, cÎnd v?d rodul p?catului, Îndat? ?l poftesc, prin care luÎnd şi gustÎnd mor. Pentru aceea, Preacu-vioşii no?tri P?rinşi, fugeau din lume la pustie, ca s?-şi omoare patimile şi poftele dulceşilor c?ci acolo nu aflau mÎncare care na?te poftele p?catului» (Pateric, Rm. V?lcea, 1930. Despre smerenie).

Iubişi credincioşi,

Ast?zi se las? sec de brÎnz?, iar de mşine Începe SfÎntul şi Marele post al Pa?telui, care dureaz? ?apte s?pt?mÎni. Primele ?ase s?pt?mÎni formeaz? postul propriu-zis, iar ultima s?pt?mÎn? de la Florii pÎn? la Învierea Domnului, postim ?apte zile În cinstea Sfintelor şi mÎntuitoarelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos.

De felul cum trebuie s? postim ne Înva?? Însuşi MÎntuitorul În Evanghelia de ast?zi, cum am amintit la Început. Adic? s? postim dup? puterea fiec?ruia, dar În tain? şi cu bucurie, iar nu cu triste?e, c?ci sunt o parte din cre?tini care spun: «Eu nu pot posti c? sunt bolnav!» Sau dac? totuşi postesc o zi, dou? se arat? tri?ti, indispuşi şi chiar agitaşi. În aceast? privin??, fraşii mei, trebuie s? ?tişi c? «Biserica nu este omor?toare de oameni ci de patimi». Postul de mÎncare de dulce şi chiar de vin este rÎnduit de Biseric? pentru toşi, dar dup? putere. El este necesar tuturor, mai ales celor tineri, ca s?-i opreasc? de la p?cate şi de la patimile trupe?ti. Iar dac? cineva este bolnav, b?trÎn sau neputincios s? asculte de duhovnicul lui şi s? posteasc? dup? c?t poate.

S? ?tişi şi aceasta, c? postul este de dou? feluri. Post trupesc, adic? ÎnfrÎnare de la mÎncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu şi de a ne st?pÎni firea. Al doilea, este postul sufletesc, adic? ÎnfrÎnarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mşinilor s? nu lucreze vreun p?cat şi, mai ales, ÎnfrÎnarea minşii de la imaginaşii şi gÎnduri p?tima?e, a inimii de la pofte şi tot felul de r?ut?şi «care ies din inim?» şi a voin?ei ca s? nu accepte s?v?rşirea vreunui p?cat.

Iat? deci, cele dou? feluri de posturi. Numai cine poste?te cu amÎndou? felurile de post, adic? şi cu trupul şi cu sufletul, numai acela şine post Întreg şi adev?rat. Iar dac? cineva este bolnav s? se ÎnfrÎneze de la mÎncare dup? putere, dar s? posteasc? de mÎnie, de tutun, de beşie, de ceart?, de Înjur?turi, de glume, de somn mult, de gÎnduri şi imaginaşii necurate, de c?rşi rele, de p?cate ur?te trupe?ti şi suflete?ti, de furt, de minciun?, de judec?şi prin tribunale, de vr?jitorie, de avorturi, de divor?, de dezbin?ri Între rude şi de tot p?catul. C? mai mare este postul sufletesc de gÎnduri şi de faptele rele, dec?t postul trupesc de mÎncare. Cine se ÎnfrÎneaz? de la toate aceste r?ut?şi se va putea cu u?urin?? ÎnfrÎna şi de la mÎncare şi b?utur?.

Poate Întreba cineva de vechimea postului, crezÎnd c? postul a fost rÎnduit de Biseric? mult mai t?rziu. Aici v? amintesc cuvintele SfÎntului Vasile cel Mare care spunea c? postul este una din cele mai vechi porunci, fiind rÎnduit chiar din rai. C?ci a poruncit Dumnezeu lui Adam: Din toşi pomii din rai poşi s? mÎnÎnci, iar din pomul cuno?tin?ei binelui şi r?ului s? nu mÎnÎnci, c?ci, În ziua În care vei mÎnca din el, vei muri negreşit! (Facere 2, 16-17). Vedeşi vechimea postului? Iar dac? Adam şi Eva au c?lcat porunca postului şi ascult?rii, vedeşi c? au fost izgonişi din rai şi au murit? Iat? vechimea postului şi iat? şi urm?rile celor ce au putut dar n-au voit s? posteasc?. Deci şi noi s? ne silim a trece curgerea Postului Mare, cu ÎnfrÎnare dup? puterea trupeasc? şi sufleteasc?. Iar cÎnd nu putem sau nu ?tim cum s? postim s? urm?m sfatul preotului nostru.

Iubişi credincioşi,

Postul se respecta şi În Legea Veche. Iudeii posteau lunea şi joia şi În anumite zile dup? rÎnduiala de cult a Vechiului Testament. In Legea Harului, Sfinţii P?rinşi, pornind de la cultul iudaic, au rÎnduit dou? zile de post s?pt?mÎnal obligatoriu: miercurea, În amintirea vÎnz?rii Domnului de către Iuda şi vinerea, În cinstea r?stignirii Lui pe cruce. Mai t?rziu s-a rÎnduit şi lunea zi de post, mai ales pentru c?lug?ri, ca s? prisoseasc? În toate Biserica cre?tin? fa?? de cultul iudaic. Apoi s-au rÎnduit şi celelalte patru posturi de peste an, dintre care cel mai important pentru pocşin?a şi cre?terea noastr? duhovniceasc? este Postul Mare. În acest sfÎnt post cre?tinii se ÎnfrÎneaz? de la mÎncare de dulce, merg c?t mai regulat la biseric?, se ?mpac? unii cu alţii, soşii şin definitiv cur??enie trupeasc?. Apoi toşi se roag? mai mult, citesc regulat Psaltirea, fac metanii şi milostenie dup? putere, se spovedesc şi se ?mp?rt??esc În post de dou? ori, sau m?car odat? pÎn? la Sfintele Pa?ti, renun?? la judec?şi, la certuri şi distracşii care robesc mintea şi În?eal? pe mulşi.

Pentru a avea folos de post şi pentru a-l trece cu u?urin??, trebuie s?-l unim cu Înc? dou? fapte bune cu sfÎnta rug?ciune şi cu milostenia. Rug?ciunea şi postul formeaz? cele dou? aripi cu care cre?tinul poate zbura pÎn? la Hristos, iar amÎndou? unite cu milostenia ne duc pÎn? În fa?a Preasfintei Treimi şi formeaz? cea mai sigur? şi scurt? scar? de mÎntuire pentru cre?tini. O scar? numai cu trei trepte care ne poate ridica de jos, unde suntem c?zuşi ?mpreun? cu Adam, pÎn? sus, În ?mp?r?şia Cerurilor. S? iubim aceste trei virtuşi şi s? le lucr?m toat? via?a, dar mai ales acum În Postul Sfintelor Pa?ti. Postul este jertfa trupului, rug?ciunea este jertfa sufletului, iar milostenia este jertfa dragostei În Hristos.

S? postim cu dragoste şi s? urc?m scara Postului Mare cu bucurie, iar nu suspinÎnd, «c? pe d?t?torul de bunăvoie ?l iube?te Dumnezeu». Adam a c?zut c?lcÎnd porunca postului. De aceea se şi nume?te Duminica de ast?zi «a Izgonirii lui Adam din rai». Noi Îns? s? ne ridic?m din c?derea lui Adam, ÎncercÎnd cu post, cu rug?ciune şi cu milostenie, scara celor patruzeci de zile ale Marelui Post, crescÎnd duhovnice?te În credin??, În dragoste şi În n?dejdea mÎntuirii, pÎn? vom ajunge Înaintea lui Hristos Înviat şi În lumina cea neapus? a Preasfintei Treimi.

În seara aceasta se cite?te la vecernie o rug?ciune de iertare şi se iart?, acas? şi În biseric?, toşi credincioşii din fiecare sat, parohie, familie, ca şi cei din Mănăstiri. F?r? iertare nu putem Începe postul, nu ne putem ruga şi osteneala ne este f?r? folos. Iar ÎncepÎnd de mşine, timp de patru zile se cite?te, În fiecare biseric?, «Canonul Mare» al SfÎntului Andrei Criteanul, o prea frumoas? rug?ciune de pocşin??. Care puteşi, luaşi parte cu evlavie la slujba Canonului Mare, care se cite?te patru zile. Acas? citişi c?rşi de rug?ciuni şi c?rşi cre?tine?ti, dup? timp şi putere faceşi metanii şi, mai ales, citişi Psaltirea pÎn? la Sfintele Pa?ti, c? mare putere au psalmii.

Cu aceste scurte Înv???turi duhovnice?ti, Încheiem predica de azi şi rug?m pe bunul Dumnezeu s? ne binecuvÎnteze Începutul Postului Mare, ca s?-l parcurgem cu folos şi s? ajungem cu bucurie s? ne Închin?m şi sl?vitei Sale Învieri. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.