versiunea moldoveneasca русская версия


Anunț

Anunț

26 июня 2017

Marți, 4 iulie 2017, ora 8:30, în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, va avea lor adunarea trimestrială a preoților din cuprinsul Eparhiei de Bălți și Fălești. Adunarea va fi ordinară, alocuțiunea generală a Episcopului, iar la final discuții individuale. Se vor prezenta dările de seamă și se vor discuta cele mai importante subiecte de ordin caritabil, administrativ și pastoral.  

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

Mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie” a găzduit racla cu moaște ale sfinților Pantelimon, Luca și Matrona

23 июня 2017

Cu binecuvântarea Preasfințitului Marchel, mănăstirea „Sf.M.Mc.Dimitrie”, de lângă satul Izvoare , raionul Fălești, a fost gazda pentru o zi a mai multor sfințenii alese: icoana Sf.M.Mc.Pantelimon, racla cu un fragment din moaștele Sf.Ier.Luca din Crimeia și racla cu un fragment din moaștele Sf.Fer.Matrona de la Moscova. Cu acest prilej arhimandritul Zosima Aftene împreună cu obștea monahală a făcut priveghere de noapte și sfânta Liturghie la miezul nopții, considerând că gândurile și grijile lumești domină mai puțin pacea sufletului și liniștea rugăciunii.  

În viaţă nimic nu este întâmplător

În viaţă nimic nu este întâmplător

17 июня 2017

Toate greutăţile şi bolile vin asupra noastră pentru că nu vrem să-L primim pe Dumnezeu şi tot stăruim într-ale noastre. Iar Dumnezeu ne iubeşte mai mult decât ne iubim noi înşine, pentru că noi nu înţelegem nimic din cele duhovniceşti şi purtăm grijă numai de trup. Iar trupul suferă şi boleşte pentru că sufletul este plin de lepră.  

Păcatul nerespectării zilelor de post

Păcatul nerespectării zilelor de post

16 июня 2017

Postul are un caracter de jertfă pe care noi oamenii o aducem lui Dumnezeu. Adică în momentul în care ne înfrânăm depunem un efort conştient prin care noi oferim lui Dumnezeu, ființa noastră întreagă, trupul şi sufletul. Când nu ne înfrânăm şi nu păstrăm aceste reguli minime, cădem în stadiul animalităţii iraţionale. Oamenii care nu postesc nici măcar puțin, niciodată nu pot simţi prezenţa lui Dumnezeu, nu pot să aibă bucurii duhovniceşti în viaţă,  

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

Rugăciunea care a unit satul Clococenii Vechi

8 июня 2017

„Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor” (Mt.18,20). Marți, 6 iunie 2017, locuitorii satului Clococenii Vechi, raionul Glodeni, au avut parte de o adevărată sărbătoare cu ocazia slujirii unui sobor de preoți, avându-l ca protos pe protoiereul Victor Guleac, blagocinul raionului Glodeni. Prilejul rugăciunii l-a constituit poposirea în localitate a unor sfințenii mari:  

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

Hramul catedralei „Sf.Împ.Constantin și Elena”

6 июня 2017

Sâmbătă, 3 iunie 2017, în ziua hramului catedralei „Sf.Împ.Constatin și Elena” din Bălți, Preasfințitul Marchel a oficiat dumnezeiasca Liturghie în mijlocul comunității enoriașilor, care fregventează catedrala episcopală. Sărbătorea a fost înfrumusețată de prezența în jurul Arhipăstorului a multor creștini, de soborul de preoți și în special de interpretarea liturgică a corului arhieresc, condus de protoiereul Alexandru Paiul.  

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

Hramul mănăstiri „Sfînta Treime” din satul Glinjeni

6 июня 2017

Mănăstirea „Sfânta Treime” din satul Glinjeni,raionul Fălești, s-a îmbrăcat cu veșminte de sărbătoare pentru prăznuirea hramului. Curtea mănăsirii este aranjată cu mulțimea de flori mirositoare, credincioșii pășesc cu bucurie în suflet pragul bisericii pentru ascultarea sfintei Liturghii. Au avut ca oaspeți la acest eveniment luminat pe protoiereul mitrofor Petru Ciunciuc, secretarul eparhial, protoiereul Valentin Pînzaru și protodiacon Ștefan Rotari. Corul condus de maica Agnesia, s-a evedințiat cu cîntările armonioase,  

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

Slujbă arhierească în parohia „Sf.Irh.Nicolae” din satul Cotiujeni Mici

5 июня 2017

Luni, 5 iunie 2017, de sărbătoarea Sfîntului Duh, Prea Sfințitul Marchel, Episcop de Bălți și Fălești, înconjurat de un sobor de preoți a săvărșit sfînta Liturghie în biserica „Sf. Irh. Nicolae” din satul Cotiujeni Mici, raionul Sîngerei. În ograda bisericii Arhiereul a fost întîmpinat de protoiereul Gheorghe Turculeț, parohul sfîntului locaș  

Film documentar pro viață

Film documentar pro viață

26 мая 2017

 

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

Înălțarea Domnului sărbătorită la catedrala episcopală

25 мая 2017

Joi, 25 mai 2017, de sărbătoarea Înălțarea Domnului, Preasfințitul Marchel a oficiat sfânta Liturghie în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din municipiul Bălți. Alături de arhipăstor s-au rugat soborul de clerici ai catedralei, dar și mulți creștini, enoriași fideli ai bisericii. După citirea pericopei evanghelice, Episcopul Marchel a explicat credincioșilor de ce Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, dar și semnificația practică a sărbătorii.  

Duminica a patra a Postului Mare — a sf.Ioan Sc?rarul

Duminica a patra a sfÎntului şi marelui post se cite?te pericopa evanghelic? a vindec?rii tÎn?rului Îndr?cit (Marcu 9,17-32), anume pentru a sublinia cele dou? virtuşi de baz?: rug?ciunea şi postul, dar şi pentru a face distincşie dintre credin?? şi Îndoial?.

Despre credin?? şi Îndoial?
Iubişi credincioşi,
S? În?elegem c? alta este credin?a tare, deplin?, şi alta este credin?a Îndoielnic? şi puşin?. Prin credin?a dreapt? şi deplin? omul poate, cu puterea lui Dumnezeu, s? fac? minuni şi s? dobÎndeasc? fericirea vremelnic? şi veÎnic?. Credin?a deplin? sau des?v?rşit? este credin?a propov?duit? de Biserica Ortodox? şi m?rturisit? pe scurt În Simbolul Credin?ei (Crezul). Aceast? sfÎnt? şi dreapt? credin??, ?mpreun? cu lucrarea faptelor bune, cu scopul de a pl?cea numai lui Dumnezeu, şi aduce omului mÎntuirea sufletului (I Corinteni 10, 31).

S? ?tişi, fraşii mei, c? sÎnt multe feluri de credin?e pe pămînt care nu aduc mÎntuirea sufletului, ci şi la piezare ?l duc. A?a sÎnt credin?ele p?gÎne, credin?ele str?mbe ale celor care cred În vr?ji, În descÎntece şi În fermec?torii, În visuri şi vedenii false şi alte multe feluri de credin?e strşine de adev?r care duc la pierzare pe cei În?elaşi de ele. Numai credin?a cea deplin? şi dreapt? pe care o m?rturise?te şi o propov?duie?te Biserica Ortodox? este mÎntui-toare fiind Întemeiat? pe SfÎnta Scriptur? şi SfÎnta Tradişie apostolic? şi patristic?. Ea are temelie neclintit? pe Hristos piatra cea din capul unghiului (Matei 21, 42).

Sfinţii şi dumnezeieştii P?rinşi, ca şi Sfinţii Apostoli au fost cei mai mari ap?r?tori ai dreptei credin?e la cele ?apte Sinoade ecumenice şi la cele locale. Prin Înv???turile lor scrise ne-au l?sat luminate cşile mÎntuirii, care duc la Hristos numai dup? dreptarul credin?ei Ortodoxe. CÎnd pe SfÎntul Vasile cel Mare ?l Îndemna guvernatorul Modest s? primeasc? unirea cu erezia lui Arie, atunci marele ierarh i-a zis: «Nu! Biserica a primit Înv???tura sa de la Hristos Dumnezeu şi aceast? Înv???tur? eu sÎnt dator s-o ap?r chiar cu pre?ul vieşii mele. De aceea nu voi Îng?dui s? se lase la o parte sau s? se schimbe vreun cuvÎnt, sau m?car o silab? din aceast? dumnezeiasc? predanie. Ci ca un paznic rÎnduit de Dumnezeu prin har voi sta aici credincios şi neclintit la postul meu, chiar dac? voi pl?ti aceast? ?mpotrivire cu via?a mea. Eu nu voi Înceta de a ap?ra tezaurul cel nepre?uit al credin?ei contra tuturor v?t?m?turilor ce vin de la necredincioşi şi eretici. Adev?rurile dreptei credin?e au fost p?strate În totalitatea şi cur?şia lor cu multe jertfe omene?ti şi cu mari valuri de sÎnge cre?tin».

CÎnd milioane de oameni, b?rbaşi şi femei, copii, tineri şi b?trÎni, Înv??aşi şi filosofi din primele veacuri ale cre?tinismului şi-au dat via?a pentru Înv???tura cre?tin?, pentru a ne l?sa mo?tenire curat? În Iisus Hristos, nimeni dintre cre?tinii zilelor noastre n-are dreptul s? strice frumuse?ea şi podoaba dreptei credin?e, avÎnd În ea adev?rul. Toşi care vor face unele schimb?ri În cuvintele Sfintei Scripturi şi ale Sfintei Tradişii nu vor avea parte de Hristos şi nu vor mo?teni ?mpreun? cu sfinţii Lui cereasca ?mp?r?şie.

Credin?a deplin? şi tare este cea care se lucreaz? prin dragoste (Galateni 5, 6), adic? cea care este urmat? de fapte bune. Iar credin?a care este lipsit? de dragoste, adic? de fapte bune, este zadarnic? şi nefolositoare. Aceasta ne-o arat? SfÎntul Apostol Pavel zicÎnd: De a? avea darul proorociei şi orice ?tiin?? şi de a? avea tot? credin?a Înc?t s? pot muta şi munşii, iar dragoste nu am, nimic nu sÎnt (I Corinteni 13, 2). Înc? s? ?tim, fraşilor, c? dreapta noastr? credin?? cea deplin? şi tare, care lucreaz? prin fapte bune, trebuie s? fie statornic? pÎn? la ultima noastr? suflare. În aceast? privin?? avem mii şi milioane de pilde l?sate nou? de Sfinţii lui Dumnezeu care L-au m?rturisit şi, pentru dragostea Domnului şi MÎntuitorului nostru Iisus Hristos, şi-au pus sufletele lor pentru Evanghelie, r?bdÎnd pÎn? la moarte Înfrico??toare chinuri. Pentru a adeveri acest lucru despre credin?a cea statornic? a Sfinţilor lui Dumnezeu voi aduce c?teva exemple din via?a Bisericii.

Primul exemplu de jertf? total? pentru mÎntuirea lumii şi pentru propov?duirea Sfintei Evanghelii pe pămînt a fost Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos. El ne-a descoperit adev?rurile veÎnice ale dreptei credin?e. El ne-a Înv??at cum s? credem În adev?ratul Dumnezeu cel Închinat şi m?rit În trei persoane: Tat?l, Fiul şi Duhul SfÎnt. Hristos, MÎntuitorul lumii, ne-a descoperit c? Duhul SfÎnt purcede de la Tat?l şi ni L-a trimis pe pămînt ca MÎngşietor şi Domn al vieşii. El a sfinţit pe fecioara Maria prin Întruparea Sa şi ne-a Încredin?at-o tuturor ca N?sc?toare de Dumnezeu şi mam?, zicÎndu-i: Iat? fiul t?u! iar prin iubitul S?u ucenic Ioan Evanghelistul, c?ruia i-a spus: Iat? mama ta! (Ioan 19, 26-27), ne-a f?cut fiii ei.

Dreapt? credin?? plin? de Duh şi de putere a avut dintre oameni cel mai mult Maica Domnului, cea dintşi rug?toare pentru noi toşi Înaintea Preasfintei Treimi. Ea a crezut În cuvintele Arhanghelului Gavriil şi prin el a primit s? nasc? cu trup pe Hristos, cÎnd a spus: Fie mie dup? cuvÎntul t?u! (Luca 1, 38).

Dar ce vom spune de marea credin?? a Sfinţilor Apostoli? Oare nu ei au semÎnat dreapta credin?? şi Evanghelia În toat? lumea? Nu au str?b?tut ei Asia, Europa şi Africa, vestind venirea MÎntuitorului În lume şi apropierea ?mp?r?şiei Cerurilor? Nu au r?bdat ei at?ta prigonire şi temni?? şi moarte martiric? pentru Hristos şi pentru Evanghelie? Nu au vindecat ei bolnavi şi tot felul de suferinzi cu puterea credin?ei, chemÎnd numele lui Hristos? Nu au d?r?mat ei capi?tile idole?ti şi În locul lor au În?l?at biserici cre?tine?

Astfel, ce vom vorbi de credin?a plin? de r?vn? a lui Petru, c?ruia i-a spus Hristos: Amin zic şie, tu e?ti Petru şi pe aceast? piatr? voi Întemeia Biserica Mea şi porşile iadului nu o vor birui (Matei 16, 18)? Oare nu a fost el r?stignit pe cruce cu capul În jos pentru dragostea lui Hristos? Ce vom zice de credin?a Apostolului Pavel, gura lui Hristos? Pe el l-a f?cut MÎntuitorul din tiran şi persecutor, Apostol al neamurilor şi martir. Deci, cum vom l?uda credin?a de foc a SfÎntului Pavel, dragostea lui pentru mÎntuirea p?gÎnilor şi a evreilor, curajul şi b?rb?şia lui, În?elepciunea lui şi r?bdarea lui, b?tşile, temni?a şi lan?urile pe care le-a suferit el pentru Evanghelie, Învrednicindu-se s? fie În?l?at de Duhul SfÎnt pÎn? la al treilea cer? Oare nu el a spus c? dup? plecarea mea vor intra Între voi lupii r?pitori — adic? ereticii —, care nu vor cru?a turma? (Fapte 20, 29).

Cine poate spune cu c?t? dragoste şi fierbinte credin?? au slujit Apostolii pe Hristos şi Evanghelia Lui? Sau cine ?tie c?te b?tşi şi torturi şi lan?uri au p?timit pentru Hristos Sfinţii Mucenici? C?ci cu c?t şi chinuiau p?gÎnii mai mult, ei mai tari se f?ceau În credin?? şi primeau cu bucurie s? moar? pentru Iisus, dec?t s? se lepede de El. Cine ?tie dintre muritori num?rul şi numele tuturor sfinţilor lui Dumnezeu? Sau cine poate l?uda dup? vrednicie credin?a lor, dragostea lor, smerenia lor, b?rb?şia lor şi sfin?enia cu care au trşit ei Evanghelia şi au ?mplinit poruncile lui Dumnezeu? Oare ei credeau În Hristos numai cu buzele sau pentru r?splat?? Sau slujeau Biserica pentru ranguri? Sau m?rturiseau Evanghelia Învierii pentru bani şi daruri?

Nu, niciodat?. Sau se temeau de oameni mai mult dec?t de Dumnezeu? Sau se certau pentru Întşietate? Sau se p?rau unii pe alţii, sau urm?reau averi şi scopuri pămînte?ti În Biseric?? Sau se Îndoiau În credin?? şi schimbau dup? plac şi dup? mintea lor Înv???tura Evangheliei, cum fac sectele de azi? Nu. Ci credin?a lor dreapt? şi statornic? În Dumnezeu era tare ca fierul; fe?ele şi inimile lor str?luceau de lumina Duhului, ca f?cliile pentru sfin?enia vieşii lor; mşinile lor nu oboseau s? dea milostenie, picioarele lor nu conteneau s? alerge la biserici şi la vestirea Evangheliei; gurile lor nu Încetau s? se roage lui Dumnezeu, iar sufletele lor albe ca z?pada a?teptau cu bucurie dezlegarea de trup şi unirea În cer cu Hristos.

Aceeaşi credin?? tare pÎn? la jertf? şi via?? Îngereasc? au dus pe pămînt toşi sfinţii şi Cuvioşii P?rinşi ai Bisericii Ortodoxe. Ei cu rug?ciunea şi credin?a lor f?ceau multe minuni, cu lacrimile lor sfin?eau pustiul şi Mănăstirile, cu inima lor odihneau pe Dumnezeu, iar cu În?elepciunea şi sfaturile lor scriau c?rşi de folos, ap?rau dreapta credin?? În lume, comb?teau pe eretici şi izgoneau pe diavoli dintre oameni. De aceea sÎnt trecuşi ca sfinţi În calendar şi le cerem ajutorul.

Ce putem spune de p?rinşii şi Înaintaşii no?tri care au p?strat cu at?ta sfin?enie şi t?rie credin?a ortodox? pe pămîntul ??rii noastre? S? amintim de marele domn al Moldovei ?tefan cel Mare, care a ap?rat ortodoxia aproape o jum?tate de secol şi a În?l?at 48 de biserici şi Mănăstiri. S? pomenim şi pe domnul martir Constantin BrÎncoveanu, cu cei patru copii ai sşi, care şi-au v?rsat sÎngele pentru Hristos departe de ?ar?. S? amintim şi pe ierarhii m?rturisitori şi ap?r?tori ai dreptei credin?e din Transilvania, şi pe siha?trii şi cuvioşii sfinţi care s-au nevoit În Carpaşi, În p?durile şi Mănăstirile noastre.

Nu putem uita nici pe bunii no?tri p?rinşi şi ??rani credincioşi de la sate. Oare c?şi erau mai credincioşi dec?t ei? Cine se ruga mai cu credin?? şi cu lacrimi ca ei, ??ranii şi mamele noastre blÎnde şi evlavioase de prin sate?

Toate acestea le-am spus, fraşii mei, ca s? ne d?m seama c? şi În ?ara noastr? credin?a În Dumnezeu a avut dintotdeauna b?rbaşi sfinţi, trşitori adev?raşi În Hristos şi ap?r?tori ai credin?ei curate ?mpotriva tuturor sectelor şi a celor Îndoielnici şi slabi În credin??.

Iubişi credincioşi,

?mpotriva credin?ei adev?rate şi puternice În Dumnezeu, de-a lungul celor dou? mii de ani de cre?tinism, s-au ridicat tot felul de obstacole, ispite şi neghine, cum le nume?te Iisus Hristos În pildele Sale. şi care au fost acestea? La Începutul cre?tinismului s-au ridicat cre?tini iudaizanşi, care voiau s? amestece credin?a curat? În Hristos cu practicile religioase ale Legii Vechi. Apoi s-au ridicat ?mpotriva credin?ei propov?duite de MÎntuitorul şi de Apostoli, ?mp?raşi p?gÎni romani, care prin grele persecuşii sÎngeroase c?utau s?-i Întoarc? pe cre?tini din nou la idolatrie.

Din secolul IV diavolul a ridicat ?mpotriva credin?ei apostolice tot felul de eresuri, secte şi curente filosofice p?gÎne, ca arianismul, nestorianismul, monofizismul, monotelismul, iconoclasmul, gnosticismul, maniheismul, montanismul şi multe altele. Mai t?rziu s-au ridicat reformi?tii luterani, calvinii, husişii şi sectele mai noi din zilele noastre. Toate acestea au urm?rit sl?birea dreptei credin?e şi convertirea ortodocşilor la eresul lor. Unii au reuşit mai mult, alţii mai puşin În scopul lor prozelitist, diabolic, de f?r?mi?are a Bisericii lui Hristos, iar alţii au disp?rut f?r? urme.

Corabia Bisericii lui Hristos merge mai departe pe marea vieşii dar diavolul nu Înceteaz? s-o atace cu noi şi noi arme şi ispite. Cea mai puternic? arm?, dup? secte, este necredin?a În Dumnezeu care, luÎnd locul p?gÎnismului, Încearc? s? sl?beasc? credin?a tare şi curat? În Dumnezeu. Îns? jertfa p?storilor devotaşi ai Bisericii, scrierile Sfinţilor P?rinşi şi rug?ciunile c?lug?rilor şi ale credincioşilor au sl?bit atacul necredincioşilor.

Atunci diavolul a inventat o nou? arm? ?mpotriva credin?ei vii, lucr?toare În Hristos, anume, Îndoiala. Cre?tinii Îndoielnici sÎnt din ce În ce mai numeroşi. Ei cred În Dumnezeu, dar se Îndoiesc şi de via?a veÎnic?, şi de puterea rug?ciunii, şi de harul Lui. Se roag?, dar cu Îndoial?, cum s-a rugat şi tat?l copilului bolnav din Evanghelia de ast?zi. Cre?tinii Îndoielnici merg la biseric? numai cÎnd sÎnt bolnavi, cÎnd au du?mani, necazuri, sau examene. În rest, spun c? n-au timp, c? se pot ruga şi acas? sau c? se roag? preoşii pentru ei. Ace?tia se Îndoiesc şi de via?a veÎnic?, şi de puterea rug?ciunii, şi de harul preoşiei, şi de sfin?enia Sfintei ?mp?rt??anii. Duhul Îndoielii este un diavol cumplit care chinuie pe mulşi credincioşi şi şi arunc? În dezn?dejde, În gÎnduri negre, În secte, În sinucidere. C?ci şi cre?tinii care se duc la secte, tot din cauza Îndoielii În credin?? o fac. De aceea Îndoielnicii şi sectanşii sÎnt mereu tulburaşi, ÎngÎnduraşi, gata oricÎnd de ceart? şi chiar de r?zbunare.

O imagine clar? a Îndoielii noastre În credin?? o prezint? Evanghelia de ast?zi. Un tat? şi-a adus copilul bolnav de epilepsie s?-l vindece Hristos. Mai Întşi a cerut s?-l vindece ucenicii Sşi dar n-au putut. Apoi c?zÎnd la picioarele lui Hristos, I-a spus durerea şi L-a rugat s?-i vindece copilul. Dar MÎntuitorul Înt?rzia s? fac? minunea. De ce? Din cauza necredin?ei tat?lui copilului. C? iat? cum se ruga: «Doamne, de poşi ceva, ajut?-ne nou?, fiindu-şi mil? de noi!» Atunci Hristos i-a r?spuns: De poşi crede, toate sÎnt cu putin?? celui credincios. Tat?l copilului, ap?sat de boala fiului s?u, a strigat cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajut? necredin?ei mele! (Marcu 9, 22-24). Atunci Îndat? Hristos a izgonit duhul r?u din copil şi l-a vindecat.

Oare c?şi dintre cre?tinii no?tri nu c?rtesc Înaintea lui Dumnezeu cÎnd sÎnt În suferin?? şi necaz? C?şi nu vin la biseric? şi se roag? mai mult din interese pămînte?ti, zicÎnd cam aceleaşi cuvinte Îndoielnice: «Doamne, dac? e?ti bun, ajut?-mi! Doamne, dac? m-ai iertat, miluie?te-m?! Doamne, dac? poşi şi vrei, vindec?-m? şi pedepse?te pe vr?jmaşii mei!» Or, aceasta nu este rug?ciune primit? de Dumnezeu!

Iubişi credincioşi,

Dac? vrem s? ne mÎntuim şi s? fim miluişi de Hristos, s? avem credin?? tare, vie, curat?, statornic?. Altfel nu ne aude repede Dumnezeu. Sau ne r?spunde ca omului din Evanghelia de azi: De poşi crede, toate sÎnt cu putin?? celui credincios! S? avem credin?? puternic? şi toate le vom dobÎndi.

Îndoiala În credin?? a adus lumea aici, la marginea pr?pastiei. Îndoiala În credin?? a creat at?tea secte şi a adus dezbinarea În Biseric?, În familie şi peste tot. Cum ne putem Înt?ri În credin?? ca s? sc?p?m de Îndoial? şi de cumplitele ei urm?ri? Numai prin rug?ciune şi post, prin deas? spovedanie şi ?mp?rt?şire şi prin citirea c?rşilor sfinte. C?ci a?a a r?spuns MÎntuitorul ucenicilor Sşi care L-au Întrebat: Pentru ce noi n-am putut s?-l scoatem? Pentru puşina voastr? credin?? (Matei 17, 19-20).Acest neam de diavoli cu nimic nu poate fi scos, f?r? numai cu rug?ciune şi cu post! (Marcu 9, 28-29).

Vedeşi ce ne r?spunde Hristos? Vedeşi puterea rug?ciunii ajutat? de post? Vedeşi puterea postului ajutat de rug?ciune? În zadar unii vorbesc de r?u postul. În zadar alţii se roag?, dac? nu vor s? posteasc?. Unişi rug?ciunea cu postul, mergeşi regulat la SfÎnta Liturghie, spovedişi-v? curat, mai ales acum În SfÎntul şi Marele Post. ?mp?caşi-v?, ajutaşi-v? În greut?şile vieşii şi cre?teşi-v? copiii În credin?? şi fric? de Dumnezeu, ca s? nu fie robişi de diavolul prin p?catele tinereşii. Doar vedeşi c?şi p?rinşi sufer? pentru copiii lor bolnavi, neascult?tori şi rşi.

De ne vom ruga cu credin?? şi cu post, vom dobÎndi cererile noastre şi vom putea rosti cu folos rug?ciunea omului din Evanghelia de ast?zi: Cred, Doamne! Ajut? necredin?ei mele! Amin. (P?rintele Ilie Cleopa).


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.