versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Duminica a doua a postului mare — pomenirea sfÎntului Grigore Palama

Evanghelia care se cite?te În aceast? duminică este de la Marcu 2,1-12. Se g?se?te şi la Matei 9,2-7 şi Luca 5,18-25. De asemenea facem şi pomenirea sf.Grigore Palama. Iat? c?teva Înv???turi desprinse din pericopa zilei.

Despre puterea credin?ei celor mulşi 
şi v?zÎnd Iisus credin?a lor, i-a zis sl?bÎnogului: Fiule, iertate ?şi sunt p?catele tale!
 (Marcu 2, 5)
 

Iubişi credincioşi,

CuvÎntul lui Dumnezeu este plin de nem?rginite Înv???turi. În predica de azi vom vorbi despre puterea rug?ciunii f?cut? cu credin?? de mai mulşi. C?ci, precum cÎnd se aprind mai multe lumÎn?ri Într-o camer? Întunecat?, mai mare lumin? se face şi precum cÎnd se adun? mai mulşi c?rbuni la un loc mai mult? c?ldur? dau, a?a şi credin?a mai multora, mai mare trecere are Înaintea lui Dumnezeu.

Acest adev?r se vede din multe m?rturii ale Sfintei Scripturi, dar şi din Înv???tura Sfintei Evanghelii ce s-a citit ast?zi. S? lu?m, de pild?, cuvÎntul pe care l-a zis Domnul: şi v?zÎnd Iisus credin?a lor, a zis sl?bÎnogului: Fiule, iertate ?şi sunt p?catele tale!Vedeşi, fraşii mei, c? nu a zis Domnul «v?zÎnd credin?a sl?bÎnogului», ci «a lor», adic? a acelora care purtau pe pat pe acel sl?bÎnog. Cu adev?rat, dac? cei patru care purtau pe sl?bÎnog nu ar fi avut mare credin??, nu ar fi f?cut at?ta osteneal? cu cel bolnav ca s?-l aduc? În fa?a MÎntuitorului. C?ci ei, v?zÎnd mare mulşime de oameni care Înconjurau pe MÎntuitorul, şi neputÎnd s? str?bat? cu sl?bÎnogul pÎn? În fa?a Domnului, au aflat alt chip de a-l apropia de Hristos. Au descoperit casa unde era Domnul şi au cobor?t patul cu bolnavul, cu mare greutate şi osteneal? reuşind s?-l a?eze În fa?a MÎntuitorului, avÎnd mare credin?? c? dac?-l va vedea Hristos va face mil? cu el şi-l va vindeca de boala lui.

Dup? credin?a lor tare şi neÎndoielnic? au dobÎndit cele ce a?teptau. C?ci v?zÎnd MÎntuitorul nostru cel PreasfÎnt şi Milostiv credin?a şi osteneala lor, a zis sl?bÎnogului: Fiule, iertate ?şi sunt p?catele tale! Apoi a zis: Scoal?-te, ia-şi patul t?u şi mergi la casa ta. şi s-a sculat Îndat? sÎn?tos, luÎndu-şi patul, a ieşit Înaintea tuturor Înc?t erau toşi uimişi şi sl?veau pe Dumnezeu, zicÎnd: Asemenea lucruri nu am v?zut niciodat? (Marcu 2, 5-12). Vedeşi, fraşii mei, minune preasl?vit? f?cut? de Domnul pentru «credin?a lor», adic? a sl?bÎnogului şi a celor care-l purtau pe El!

Dar oare numai atunci a f?cut MÎntuitorul minuni preasl?vite pentru credin?a celor mulşi? Nu, cu adev?rat nu. Domnul Dumnezeul şi MÎntuiorul nostru Iisus Hristos este Acelaşi din veac şi pÎn? la sf?rşitul veacurilor, preabun, milostiv, şi preaÎndurat fa?? de toşi care cred În El Întru adev?r (Psalm 144, 18). C?ci vedem zilnic mii şi mii de cre?tini, care şi ast?zi alearg? la El cu credin?? şi cu inim? zdrobit?, f?r? Îndoial?, şi Îndat? cunosc mila şi ajutorul Lui În toate nevoile şi necazurile lor.

Zice PreasfÎntul Duh În Psalmi: MÎntui-va Domnul sufletele robilor Sşi şi nu vor greşi toşi care n?d?jduiesc spre DÎnsul(Psalm 33, 21). Cine ar putea s? spun? sau s? scrie c?te nenum?rate minuni face Prea Înduratul Dumnezeu cu toşi cei ce-L iubesc pe El şi alearg? la DÎnsul cu credin?? neÎndoielnic? şi statornic?? Noi stÎnd aici În slujba binecredincioşilor cre?tini vedem şi auzim de la mulşi mulţumirea pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. Unul mulţume?te c? prin slujbele f?cute la SfÎnta Biseric? s-a f?cut sÎn?tos de boala de care suferea; altul mulţume?te lui Dumnezeu c? i-a reuşit copilul la ?coal?; altul c? a reuşit la servici sau În c?s?torie; altul, c? l-a izb?vit Dumnezeu de pagube, de vr?jmaşi, de primejdia care-l amenin?a.

Acelaşi Preabun şi PreaÎndurat MÎntuitor care a vindecat pe sl?bÎnogul din Evanghelia de azi pentru credin?a lui şi a celor care-l purtau, Acelaşi face minuni nenum?rate cu toşi bunii credincioşi care alearg? la El cu credin?? dreapt? şi rug?ciune fierbinte şi statornic?. Iar În ce fel credin?a unora ajut? altora, de at?ta ori am auzit În SfÎnta Evanghelie cu femeia cananeeanc?, cu sluga suta?ului, cu fiul v?duvei din Nain şi cu mulşi alţii, de care nu este locul aici a-i pomeni.

Citişi În faptele Sfinţilor Apostoli şi veşi vedea c?t de mult poate rug?ciunea celor mulşi, care se roag? În Biseric? pentru cei din primejdii. Vedem c? Marele Apostol Petru, pentru m?rturisirea adev?rului, a fost prins, legat şi dus la temni??, unde era p?zit de patru str?ji cu c?te patru ostaşi. Deci Petru era p?zit În temni?? şi se f?ceau rug?ciuni neÎncetat pentru el de către Biseric?. şi iat? Îngerul l-a de?teptat, zicÎnd: Scoal?-te degrab! şi lan?urile i-au c?zut de pe mşini. şi a zis Îngerul către el: Încinge-te şi Încal??-te cu sandalele, şi el a f?cut a?a. şi i-a zis: ?mbrac?-te şi vino dup? mine. şi ieşind, mergea dup? Înger, dar nu ?tia c? fapta Îngerului este adev?rat?, ci i se p?rea o vedenie.

şi trecÎnd de straja Întşi şi de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce În cetate şi poarta s-a deschis singur? şi, ieşind, a trecut o uli?? şi Îndat? Îngerul Domnului s-a dep?rtat de el. Iar Petru venindu-şi În sine, a zis: Acum ?tiu cu adev?rat c? Domnul a trimis pe Îngerul S?u şi m-a scos din mÎna lui Irod şi din toat? a?teptarea poporului iudeilor (Fapte 12, 4-11). Aşi auzit iubişi credincioşi ce mare şi preasl?vit? minune a f?cut Preabunul Dumnezeu cu Apostolul Petru. Dar pentru ce? Pentru c? mulşimea credincioşilor În Biseric? f?ceau neÎncetat rug?ciune către Dumnezeu pentru el.

Iubişi credincioşi,

A?adar s? şinem minte c? unde sunt doi sau trei credincioşi adunaşi În numele Domnului, El este Între ei (Matei 18, 20). şi cu at?t mai mult Hristos este acolo unde sunt mai mulşi credincioşi care se roag? pentru cel ce este În primejdie sau are vreo cerere către Dumnezeu. Nicşieri nu se pot ruga cre?tinii mai mulşi laolalt? ca În sfintele biserici, unde rug?ciunile lor şi ale preoşilor se unesc şi ca t?mşia se Înal?? la Dumnezeu, de unde le vine tuturor mil? şi ajutor celor ce au nevoie de mila Lui. Acolo preotul mijloce?te În SfÎntul Altar către Dumnezeu şi pentru toşi binecredincioşii cre?tini de pretutindeni.

Cele mai importante rug?ciuni comune care se fac În bisericile noastre pentru credincioşi sunt mai ales dou?: SfÎnta Liturghie şi Taina SfÎntului Maslu. Oare c?te minuni nu s-au f?cut şi se fac ast?zi prin SfÎnta Liturghie? În timpul ei, mai ales În s?rb?tori, se adun? cei mai mulşi credincioşi. Astfel rug?ciunile lor comune, s?v?rşite cu mult? credin??, se unesc cu rug?ciunile preoşilor din sfintele altare şi contribuie cel mai mult la ?mplinirea cererilor lor.

Rug?ciunile cu credin?? ale preoşilor, unite cu ale credincioşilor, s?v?r?esc cea mai mare minune ce are loc pe pămînt de la Hristos pÎn? ast?zi. Aceast? minune negrşit? este prefacerea pşinii şi vinului În Trupul şi SÎngele lui Hristos În cadrul Sfintei Liturghii. Astfel, f?r? SfÎnta Liturghie nu avem SfÎnta ?mp?rt??anie, iar f?r? aceasta, nu ne putem uni cu Hristos, nu putem fi iertaşi şi deci mÎntuişi, c? zice Domnul: De nu veşi mÎnca Trupul Meu şi de nu veşi putea bea SÎngele Meu, nu veşi avea Via?a Întru voi.

Vedeşi c?t de mare este puterea şi rolul Sfintei Liturghii? Vedeşi c? SfÎnta Liturghie este a noastr? şi st? la temelia mÎntuirii noastre, pentru c? ne şine direct şi permanent În leg?tur? cu Hristos, cu sfinţii din cer şi cu oamenii de pe pămînt?

Alt? minune a Sfintei Liturghii, ca rod al credin?ei şi al rug?ciunii În comun, este c? ea contribuie cel mai mult, pe lÎng? celelalte slujbe, la p?strarea credin?ei ortodoxe În lume. Ce s-ar Înt?mpla cu credin?a noastr? dac? n-am face-o vie, lucr?toare şi mÎntuitoare prin SfÎnta Liturghie? Numai de aceea unii cre?tini se duc la secte pentru c? nu merg regulat la SfÎnta Liturghie şi nu simt puterea ei. Tot SfÎnta Liturghie, ca o cunun? a celor ?apte Laude, contribuie mult şi la unitatea, la ?mp?carea, la apropierea şi Înfr?şirea cre?tinilor ortodocşi, ca fii ai Bisericii lui Hristos. De-a lungul celor dou? milenii singur? Biserica şi slujbele f?cute În Sfintele l?ca?uri au adunat pe cre?tini În jurul preoşilor şi altarelor, i-au unit prin rug?ciune În aceeaşi credin??, le-au vindecat bolile, i-au dezlegat de p?cate prin SfÎnta Spovedanie, i-au unit cu Hristos prin rug?ciune şi Sfintele Taine şi i-au c?l?uzit În via?? pe calea mÎntuirii prin Înv???tura Sfintei Evanghelii.

Prin slujbe, prin c?rşile de cult, prin SfÎnta Liturghie, prin predic? şi prin cÎntarea În comun, Biserica Ortodox? a p?strat, pe lÎng? unitatea de credin?? şi de simşire, şi unitatea limbii, a culturii religioase vechi, şi a Întregii Tradişii ortodoxe milenare. Or, toate acestea le consider?m minuni şi roduri ale credin?ei şi rug?ciunii celor mulşi.

Tot În cadrul Sfintei Liturghii Biserica face rug?ciuni şi scoate p?rticele (miride) pentru adormişi, iar prin puterea jertfei lui Hristos izb?ve?te din iad multe suflete ale celor morşi. Oare nu ne rug?m cu toşii la biseric? pentru cei repausaşi ai no?tri şi ?mpreun? cu preoşii le cÎnt?m «veÎnica pomenire» şi zicem: «Dumnezeu s?-i ierte?» Numai Dumnezeu ?tie c?te suflete sunt scoase din chinurile iadului, prin jertfa liturgic? şi prin parastase ca rod al harului preoşiei şi al rug?ciunii comune.

Iat? deci, c? rugÎndu-ne ?mpreun? cu preoşii la biseric?, contribuim la minunea iert?rii şi izb?virii din iad a multor suflete ale fraşilor no?tri care au murit nepreg?tişi. Vedeşi c?te minuni se s?v?r?esc la SfÎnta Liturghie ca rezultat al rug?ciunii În comun? De aceea mare plat? de la Dumnezeu au cei care merg regulat la biseric? şi se roag? pentru ei, pentru bolnavi, pentru binef?c?tori şi r?uf?c?tori şi pentru cei r?posaşi. Mai ales pentru ei, c? sufletele celor ce au murit nepreg?tişi a?teapt? slobozire din osÎnda iadului prin rug?ciunile Bisericii şi ale noastre.

Alte minuni ale credin?ei şi rug?ciunii cre?tinilor În comun se fac prin taina SfÎntului Maslu. Aceasta este cea mai puternic? rug?ciune şi slujb? a Bisericii Ortodoxe pentru cei bolnavi. De aceea cre?tinii sunt datori s? cear? aceast? tain? de la preoşi ori de c?te ori au bolnavi În familie şi s? participe la SfÎntul Maslu c?t mai mulşi dintre ei, pentru c?, rug?ciunea credin?ei va t?m?dui pe cei bolnavi şi de vor fi f?cut p?cate li se vor ierta» (Iacob 5, 15). Mulşi dintre dumneavoastr? cred c? aşi v?zut bolnavi vindecaşi, sau În parte u?uraşi, prin Taina SfÎntului Maslu şi prin ungerea cu untdelemn sfinţit. alţii aşi mers, poate, pe la sfintele moa?te şi pe la icoanele miraculoase din ?ar? şi aşi v?zut sau aşi auzit de bolnavi vindecaşi acolo În chip miraculos prin rug?ciunea celor din jur şi prin moliftele SfÎntului Vasile cel Mare, citite de preot, cu post şi credin??.

Iat? doar c?teva din minunile s?v?rşite la biseric? prin puterea credin?ei şi rug?ciunile celor mulşi.

Iubişi credincioşi,

Au trecut, cu ajutorul lui Dumnezeu, dou? s?pt?mÎni din SfÎntul şi Marele Post al Pa?telui. S? ne cercet?m acum con?tin?ele şi s? ne Întreb?m: Ne-am ?mp?cat cu semenii no?tri prin iertare şi cu Dumnezeu prin spovedanie la preot În aceste 14 zile de post? Am mers mai des la SfÎnta Liturghie În aceste Duminici şi ne-am Învrednicit s? primim Trupul şi SÎngele lui Hristos? Am postit de mÎncare de dulce, de mÎnie, de beşie şi de tot p?catul de cÎnd am intrat În SfÎntul Post? Am f?cut milostenie la s?raci şi suntem hot?r?şi s? postim şi s? ne rug?m lui Dumnezeu pÎn? la Sfintele Pa?ti? Avem grij? de cei dragi adormişi din neamul nostru şi ne rug?m pentru iertarea lor?

Cei care aşi f?cut acestea, continuaşi s? v? rugaşi, mergeşi la biseric? şi v? vindecaşi sl?bÎnogirea sufletului prin rug?ciune, prin milostenie şi prin pocşin??. Iar cei care n-aşi f?cut nimic pentru suflet În aceste zile sfinte de pocşin??, nu amÎnaşi, ci Începeşi de acum a lucra mÎntuirea dumneavoastr?, pÎn? Înc? avem timp.

V? amintesc c? ast?zi Biserica Ortodox? face pomenirea SfÎntului Ierarh Grigorie Palama, mitropolitul Tesalonicului În secolul al XIV-lea, ca sfÎnt şi dasc?l al rug?ciunii. El a fost dasc?l, lucr?tor şi ap?r?tor al neÎncetatei rug?ciuni a lui Hristos. Cereşi-i ajutorul şi urmaşi dup? putere pe urmele rug?ciunii lui.

De vom face a?a vom avea mare folos sufletesc din toate, vom trece curgerea postului cu lucrare duhovniceasc? şi ne vom Învrednici de sl?vita Înviere a lui Hristos Dumnezeu. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.