versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Duminica a doua a postului mare — pomenirea sfÎntului Grigore Palama

Evanghelia care se cite?te În aceast? duminică este de la Marcu 2,1-12. Se g?se?te şi la Matei 9,2-7 şi Luca 5,18-25. De asemenea facem şi pomenirea sf.Grigore Palama. Iat? c?teva Înv???turi desprinse din pericopa zilei.

Despre puterea credin?ei celor mulşi 
şi v?zÎnd Iisus credin?a lor, i-a zis sl?bÎnogului: Fiule, iertate ?şi sunt p?catele tale!
 (Marcu 2, 5)
 

Iubişi credincioşi,

CuvÎntul lui Dumnezeu este plin de nem?rginite Înv???turi. În predica de azi vom vorbi despre puterea rug?ciunii f?cut? cu credin?? de mai mulşi. C?ci, precum cÎnd se aprind mai multe lumÎn?ri Într-o camer? Întunecat?, mai mare lumin? se face şi precum cÎnd se adun? mai mulşi c?rbuni la un loc mai mult? c?ldur? dau, a?a şi credin?a mai multora, mai mare trecere are Înaintea lui Dumnezeu.

Acest adev?r se vede din multe m?rturii ale Sfintei Scripturi, dar şi din Înv???tura Sfintei Evanghelii ce s-a citit ast?zi. S? lu?m, de pild?, cuvÎntul pe care l-a zis Domnul: şi v?zÎnd Iisus credin?a lor, a zis sl?bÎnogului: Fiule, iertate ?şi sunt p?catele tale!Vedeşi, fraşii mei, c? nu a zis Domnul «v?zÎnd credin?a sl?bÎnogului», ci «a lor», adic? a acelora care purtau pe pat pe acel sl?bÎnog. Cu adev?rat, dac? cei patru care purtau pe sl?bÎnog nu ar fi avut mare credin??, nu ar fi f?cut at?ta osteneal? cu cel bolnav ca s?-l aduc? În fa?a MÎntuitorului. C?ci ei, v?zÎnd mare mulşime de oameni care Înconjurau pe MÎntuitorul, şi neputÎnd s? str?bat? cu sl?bÎnogul pÎn? În fa?a Domnului, au aflat alt chip de a-l apropia de Hristos. Au descoperit casa unde era Domnul şi au cobor?t patul cu bolnavul, cu mare greutate şi osteneal? reuşind s?-l a?eze În fa?a MÎntuitorului, avÎnd mare credin?? c? dac?-l va vedea Hristos va face mil? cu el şi-l va vindeca de boala lui.

Dup? credin?a lor tare şi neÎndoielnic? au dobÎndit cele ce a?teptau. C?ci v?zÎnd MÎntuitorul nostru cel PreasfÎnt şi Milostiv credin?a şi osteneala lor, a zis sl?bÎnogului: Fiule, iertate ?şi sunt p?catele tale! Apoi a zis: Scoal?-te, ia-şi patul t?u şi mergi la casa ta. şi s-a sculat Îndat? sÎn?tos, luÎndu-şi patul, a ieşit Înaintea tuturor Înc?t erau toşi uimişi şi sl?veau pe Dumnezeu, zicÎnd: Asemenea lucruri nu am v?zut niciodat? (Marcu 2, 5-12). Vedeşi, fraşii mei, minune preasl?vit? f?cut? de Domnul pentru «credin?a lor», adic? a sl?bÎnogului şi a celor care-l purtau pe El!

Dar oare numai atunci a f?cut MÎntuitorul minuni preasl?vite pentru credin?a celor mulşi? Nu, cu adev?rat nu. Domnul Dumnezeul şi MÎntuiorul nostru Iisus Hristos este Acelaşi din veac şi pÎn? la sf?rşitul veacurilor, preabun, milostiv, şi preaÎndurat fa?? de toşi care cred În El Întru adev?r (Psalm 144, 18). C?ci vedem zilnic mii şi mii de cre?tini, care şi ast?zi alearg? la El cu credin?? şi cu inim? zdrobit?, f?r? Îndoial?, şi Îndat? cunosc mila şi ajutorul Lui În toate nevoile şi necazurile lor.

Zice PreasfÎntul Duh În Psalmi: MÎntui-va Domnul sufletele robilor Sşi şi nu vor greşi toşi care n?d?jduiesc spre DÎnsul(Psalm 33, 21). Cine ar putea s? spun? sau s? scrie c?te nenum?rate minuni face Prea Înduratul Dumnezeu cu toşi cei ce-L iubesc pe El şi alearg? la DÎnsul cu credin?? neÎndoielnic? şi statornic?? Noi stÎnd aici În slujba binecredincioşilor cre?tini vedem şi auzim de la mulşi mulţumirea pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. Unul mulţume?te c? prin slujbele f?cute la SfÎnta Biseric? s-a f?cut sÎn?tos de boala de care suferea; altul mulţume?te lui Dumnezeu c? i-a reuşit copilul la ?coal?; altul c? a reuşit la servici sau În c?s?torie; altul, c? l-a izb?vit Dumnezeu de pagube, de vr?jmaşi, de primejdia care-l amenin?a.

Acelaşi Preabun şi PreaÎndurat MÎntuitor care a vindecat pe sl?bÎnogul din Evanghelia de azi pentru credin?a lui şi a celor care-l purtau, Acelaşi face minuni nenum?rate cu toşi bunii credincioşi care alearg? la El cu credin?? dreapt? şi rug?ciune fierbinte şi statornic?. Iar În ce fel credin?a unora ajut? altora, de at?ta ori am auzit În SfÎnta Evanghelie cu femeia cananeeanc?, cu sluga suta?ului, cu fiul v?duvei din Nain şi cu mulşi alţii, de care nu este locul aici a-i pomeni.

Citişi În faptele Sfinţilor Apostoli şi veşi vedea c?t de mult poate rug?ciunea celor mulşi, care se roag? În Biseric? pentru cei din primejdii. Vedem c? Marele Apostol Petru, pentru m?rturisirea adev?rului, a fost prins, legat şi dus la temni??, unde era p?zit de patru str?ji cu c?te patru ostaşi. Deci Petru era p?zit În temni?? şi se f?ceau rug?ciuni neÎncetat pentru el de către Biseric?. şi iat? Îngerul l-a de?teptat, zicÎnd: Scoal?-te degrab! şi lan?urile i-au c?zut de pe mşini. şi a zis Îngerul către el: Încinge-te şi Încal??-te cu sandalele, şi el a f?cut a?a. şi i-a zis: ?mbrac?-te şi vino dup? mine. şi ieşind, mergea dup? Înger, dar nu ?tia c? fapta Îngerului este adev?rat?, ci i se p?rea o vedenie.

şi trecÎnd de straja Întşi şi de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce În cetate şi poarta s-a deschis singur? şi, ieşind, a trecut o uli?? şi Îndat? Îngerul Domnului s-a dep?rtat de el. Iar Petru venindu-şi În sine, a zis: Acum ?tiu cu adev?rat c? Domnul a trimis pe Îngerul S?u şi m-a scos din mÎna lui Irod şi din toat? a?teptarea poporului iudeilor (Fapte 12, 4-11). Aşi auzit iubişi credincioşi ce mare şi preasl?vit? minune a f?cut Preabunul Dumnezeu cu Apostolul Petru. Dar pentru ce? Pentru c? mulşimea credincioşilor În Biseric? f?ceau neÎncetat rug?ciune către Dumnezeu pentru el.

Iubişi credincioşi,

A?adar s? şinem minte c? unde sunt doi sau trei credincioşi adunaşi În numele Domnului, El este Între ei (Matei 18, 20). şi cu at?t mai mult Hristos este acolo unde sunt mai mulşi credincioşi care se roag? pentru cel ce este În primejdie sau are vreo cerere către Dumnezeu. Nicşieri nu se pot ruga cre?tinii mai mulşi laolalt? ca În sfintele biserici, unde rug?ciunile lor şi ale preoşilor se unesc şi ca t?mşia se Înal?? la Dumnezeu, de unde le vine tuturor mil? şi ajutor celor ce au nevoie de mila Lui. Acolo preotul mijloce?te În SfÎntul Altar către Dumnezeu şi pentru toşi binecredincioşii cre?tini de pretutindeni.

Cele mai importante rug?ciuni comune care se fac În bisericile noastre pentru credincioşi sunt mai ales dou?: SfÎnta Liturghie şi Taina SfÎntului Maslu. Oare c?te minuni nu s-au f?cut şi se fac ast?zi prin SfÎnta Liturghie? În timpul ei, mai ales În s?rb?tori, se adun? cei mai mulşi credincioşi. Astfel rug?ciunile lor comune, s?v?rşite cu mult? credin??, se unesc cu rug?ciunile preoşilor din sfintele altare şi contribuie cel mai mult la ?mplinirea cererilor lor.

Rug?ciunile cu credin?? ale preoşilor, unite cu ale credincioşilor, s?v?r?esc cea mai mare minune ce are loc pe pămînt de la Hristos pÎn? ast?zi. Aceast? minune negrşit? este prefacerea pşinii şi vinului În Trupul şi SÎngele lui Hristos În cadrul Sfintei Liturghii. Astfel, f?r? SfÎnta Liturghie nu avem SfÎnta ?mp?rt??anie, iar f?r? aceasta, nu ne putem uni cu Hristos, nu putem fi iertaşi şi deci mÎntuişi, c? zice Domnul: De nu veşi mÎnca Trupul Meu şi de nu veşi putea bea SÎngele Meu, nu veşi avea Via?a Întru voi.

Vedeşi c?t de mare este puterea şi rolul Sfintei Liturghii? Vedeşi c? SfÎnta Liturghie este a noastr? şi st? la temelia mÎntuirii noastre, pentru c? ne şine direct şi permanent În leg?tur? cu Hristos, cu sfinţii din cer şi cu oamenii de pe pămînt?

Alt? minune a Sfintei Liturghii, ca rod al credin?ei şi al rug?ciunii În comun, este c? ea contribuie cel mai mult, pe lÎng? celelalte slujbe, la p?strarea credin?ei ortodoxe În lume. Ce s-ar Înt?mpla cu credin?a noastr? dac? n-am face-o vie, lucr?toare şi mÎntuitoare prin SfÎnta Liturghie? Numai de aceea unii cre?tini se duc la secte pentru c? nu merg regulat la SfÎnta Liturghie şi nu simt puterea ei. Tot SfÎnta Liturghie, ca o cunun? a celor ?apte Laude, contribuie mult şi la unitatea, la ?mp?carea, la apropierea şi Înfr?şirea cre?tinilor ortodocşi, ca fii ai Bisericii lui Hristos. De-a lungul celor dou? milenii singur? Biserica şi slujbele f?cute În Sfintele l?ca?uri au adunat pe cre?tini În jurul preoşilor şi altarelor, i-au unit prin rug?ciune În aceeaşi credin??, le-au vindecat bolile, i-au dezlegat de p?cate prin SfÎnta Spovedanie, i-au unit cu Hristos prin rug?ciune şi Sfintele Taine şi i-au c?l?uzit În via?? pe calea mÎntuirii prin Înv???tura Sfintei Evanghelii.

Prin slujbe, prin c?rşile de cult, prin SfÎnta Liturghie, prin predic? şi prin cÎntarea În comun, Biserica Ortodox? a p?strat, pe lÎng? unitatea de credin?? şi de simşire, şi unitatea limbii, a culturii religioase vechi, şi a Întregii Tradişii ortodoxe milenare. Or, toate acestea le consider?m minuni şi roduri ale credin?ei şi rug?ciunii celor mulşi.

Tot În cadrul Sfintei Liturghii Biserica face rug?ciuni şi scoate p?rticele (miride) pentru adormişi, iar prin puterea jertfei lui Hristos izb?ve?te din iad multe suflete ale celor morşi. Oare nu ne rug?m cu toşii la biseric? pentru cei repausaşi ai no?tri şi ?mpreun? cu preoşii le cÎnt?m «veÎnica pomenire» şi zicem: «Dumnezeu s?-i ierte?» Numai Dumnezeu ?tie c?te suflete sunt scoase din chinurile iadului, prin jertfa liturgic? şi prin parastase ca rod al harului preoşiei şi al rug?ciunii comune.

Iat? deci, c? rugÎndu-ne ?mpreun? cu preoşii la biseric?, contribuim la minunea iert?rii şi izb?virii din iad a multor suflete ale fraşilor no?tri care au murit nepreg?tişi. Vedeşi c?te minuni se s?v?r?esc la SfÎnta Liturghie ca rezultat al rug?ciunii În comun? De aceea mare plat? de la Dumnezeu au cei care merg regulat la biseric? şi se roag? pentru ei, pentru bolnavi, pentru binef?c?tori şi r?uf?c?tori şi pentru cei r?posaşi. Mai ales pentru ei, c? sufletele celor ce au murit nepreg?tişi a?teapt? slobozire din osÎnda iadului prin rug?ciunile Bisericii şi ale noastre.

Alte minuni ale credin?ei şi rug?ciunii cre?tinilor În comun se fac prin taina SfÎntului Maslu. Aceasta este cea mai puternic? rug?ciune şi slujb? a Bisericii Ortodoxe pentru cei bolnavi. De aceea cre?tinii sunt datori s? cear? aceast? tain? de la preoşi ori de c?te ori au bolnavi În familie şi s? participe la SfÎntul Maslu c?t mai mulşi dintre ei, pentru c?, rug?ciunea credin?ei va t?m?dui pe cei bolnavi şi de vor fi f?cut p?cate li se vor ierta» (Iacob 5, 15). Mulşi dintre dumneavoastr? cred c? aşi v?zut bolnavi vindecaşi, sau În parte u?uraşi, prin Taina SfÎntului Maslu şi prin ungerea cu untdelemn sfinţit. alţii aşi mers, poate, pe la sfintele moa?te şi pe la icoanele miraculoase din ?ar? şi aşi v?zut sau aşi auzit de bolnavi vindecaşi acolo În chip miraculos prin rug?ciunea celor din jur şi prin moliftele SfÎntului Vasile cel Mare, citite de preot, cu post şi credin??.

Iat? doar c?teva din minunile s?v?rşite la biseric? prin puterea credin?ei şi rug?ciunile celor mulşi.

Iubişi credincioşi,

Au trecut, cu ajutorul lui Dumnezeu, dou? s?pt?mÎni din SfÎntul şi Marele Post al Pa?telui. S? ne cercet?m acum con?tin?ele şi s? ne Întreb?m: Ne-am ?mp?cat cu semenii no?tri prin iertare şi cu Dumnezeu prin spovedanie la preot În aceste 14 zile de post? Am mers mai des la SfÎnta Liturghie În aceste Duminici şi ne-am Învrednicit s? primim Trupul şi SÎngele lui Hristos? Am postit de mÎncare de dulce, de mÎnie, de beşie şi de tot p?catul de cÎnd am intrat În SfÎntul Post? Am f?cut milostenie la s?raci şi suntem hot?r?şi s? postim şi s? ne rug?m lui Dumnezeu pÎn? la Sfintele Pa?ti? Avem grij? de cei dragi adormişi din neamul nostru şi ne rug?m pentru iertarea lor?

Cei care aşi f?cut acestea, continuaşi s? v? rugaşi, mergeşi la biseric? şi v? vindecaşi sl?bÎnogirea sufletului prin rug?ciune, prin milostenie şi prin pocşin??. Iar cei care n-aşi f?cut nimic pentru suflet În aceste zile sfinte de pocşin??, nu amÎnaşi, ci Începeşi de acum a lucra mÎntuirea dumneavoastr?, pÎn? Înc? avem timp.

V? amintesc c? ast?zi Biserica Ortodox? face pomenirea SfÎntului Ierarh Grigorie Palama, mitropolitul Tesalonicului În secolul al XIV-lea, ca sfÎnt şi dasc?l al rug?ciunii. El a fost dasc?l, lucr?tor şi ap?r?tor al neÎncetatei rug?ciuni a lui Hristos. Cereşi-i ajutorul şi urmaşi dup? putere pe urmele rug?ciunii lui.

De vom face a?a vom avea mare folos sufletesc din toate, vom trece curgerea postului cu lucrare duhovniceasc? şi ne vom Învrednici de sl?vita Înviere a lui Hristos Dumnezeu. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.