verdiunea moldoveneasca русская версия


Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

Despre două feluri de beţii: a vinului şi a viciului

3 decembrie 2016

„Nu vă îmbătaţi de vin, întru care este desfrânarea ” (Efeseni 5, 18) Să îndreptăm astăzi limba noastră împotriva beţiei şi să răsturnăm la pământ acest fel de vieţuire ruşinoasă şi fără de rânduială! Voim a pârî pe cei ce s-au dedat ei, nu pentru a-i arunca în ruşine, ci pentru a-i slobozi din ruşine; nu pentru a le face jigniri, ci pentru a-i îndrepta; nu pentru a-i da defăimării obşteşti, ci pentru a-i apăra de defăimarea cea înfricoşată şi a-i scăpa din mâinile satanei. Căci cine trăieşte în beţie, desfătare şi necumpătare a căzut sub... 

Tipic pentru  ziua de 04.12.2016

Tipic pentru ziua de 04.12.2016

2 decembrie 2016

Неделя 24-я по Пятидесятнице. Глас 7-й. Введе́ние (Вход) во храм Пресвятой Владычицы нашей Богородицы и Приснодевы Марии. Бденная служба праздника Введения во храм Пресвятой Богородицы совершается вместе с воскресной службой Октоиха (по 1-й Марковой главе Типикона под 21 ноября: «Подоба́ет ве́дати, я́ко а́ще случи́тся пра́здник Введе́ния... 

Superficialitatea

Superficialitatea

1 decembrie 2016

Avem o vorbă în popor pentru cei ce nu duc o treabă până la capăt. Spunem că face treabă de mântuială! Alfel spus, a face treabă de mântuială se numeşte superficialitate. E important a înţelege ce este superficialitatea, de ce este dăunătoare omului şi cum poate fi evitată. Superficialitatea se descrie ca o lipsă de profunzime, de neînţelegere a sensului vieţii şi a adâncurilor ei.  Superficialitatea este una dintre bolile cele mai răspândite ale societaţii contemporane. Ea rezultă şi din faptul că omul doreşte să câştige mult cu efort puţin, să reuşească... 

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

Aniversarea a 70 de ani de la nașterea Patriarhului Chiril

22 noiembrie 2016

La 20 noiembrie 2016, în Duminica a 22-a după Cincizecime, la catedrala sobornicească „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril împreună cu Întâistătătorii şi reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Locale, cu o ceată de arhierei şi clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse a săvârşit Dumnezeiasca Liturghie. În această zi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 70 de ani. Slujba dumnezeiască a fost condusă de: Preafericitului Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II; Preafericitul... 

Zi cu hram la Sîngerei

Zi cu hram la Sîngerei

21 noiembrie 2016

Luni, 21 noiembrie 2016, de ziua pomenirii „Sf.Arh.Mihail și Gavriil”, una din cele trei biserici din orașul Sîngerei și-a serbat ziua ocrotitorilor cerești. Sfînta Liturhie a fost săvîrșită de protoiereul Maxim Guzun, blagocinul raionului Sîngerei și parohul bisericii. La finalul sfintei Liturghii a fost săvîrșit un Te-Deum de mulțumire. Printre cei prezenți s-a numărat protoiereul Ioan Ursachi, parohul bisericii „Sf.M.Mc.Gheorghe” din același oraș; primarul orașului Sîngerei, Gheorghe Brașovschi; șeful IP Sîngerei, precum și alți funcționari publici ai orașului.... 

Privelistea mormintelor

Privelistea mormintelor

19 noiembrie 2016

Privelistea mormintelor nu este lipsita de importanta în desavârsirea întelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, daca lâncezea, tresare de îndata, iar de era treaz si vrednic, înca si mai vrednic se face. Cel ce se plânge ca-i sarac, primeste de la aceasta priveliste o binevenita mângâiere; iar cel ce umfla de trufie ca-i bogat, e trezit la realitate si smerit. Vederea mormintelor predispune pe fiecare dintre noi sa cugete, chiar de n-ar vrea, asupra sfârsitului propriu; ea ne încredinteaza de a nu mai crede temeinic nici unul din lucrurile lumii acesteia, placute sau suparatoare;... 

Slujirea preoților militari

Slujirea preoților militari

14 noiembrie 2016

Luni, 14 noiembrie, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, în incinta Centrului de Cultură şi Istorie Militară din mun. Chișinău s-a desfășurat conferința pastoral-misionară – „Slujirea preoților militari”. Pentru activitatea pastoral-misionară în Instituțiile de Forță, militare și penitenciare, din partea Episcopiei noastre au fost binecuvântați următorii preoți: protoiereu Pavel Petrov pentru municipiul Bălți; protoiereu Oleg Fistican pentru raionul Fălești; protoiereu Victor Guleac pentru raionul Glodeni; protoiereu Maxim Guzun... 

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

Daca e posedat de vreun demon iute alergi la sfinti, dar daca e învins de pacate de ce nu faci nimic?

12 noiembrie 2016

Daca vezi vreun evadat ca-ti bate copilul, te mânii si te repezi ca o fiara asupra lui, dar stai linistit si nu faci nimic, dacă în fiecare zi vezi demonii atacându-l si împingându-l la pacate. Stai si nu-l scapi din ghearele lor. Daca copilul ti-e cumva posedat, alergi la toti sfintii si tulburi linistea si celor ce pustnicesc prin vârfuri de munti, ca sa-l scapi de nebunie. Dar, desi vezi cum în fiecare zi îl tulbura pacatul, care este cel mai îngrozitor demon, nu faci nimic. Si chiar sa fie cineva posedat de un demon, nu este deloc îngrozitor, pentru ca demonul nu poate cu nici un... 

Întrunirea  profesorilor de Religie din Sîngerei

Întrunirea profesorilor de Religie din Sîngerei

11 noiembrie 2016

“Pentru o educație creștinească corectă sunt necesare trei lucruri: puține cuvinte, multe exemple și mai multă rugăciune” (sf. Paisie Aghioritul). Joi, 10 noiembrie 2016, la gimnaziul ,,Iurie Boghiu” din satul Flămînzeni, raionul Sîngerei, s-a desfășurat atelierul de formare continuă a profesorilor de Religie cu genericul ,,Acces, relevanță, calitate în educație – competențe pentru viitor”. Seminarul a început cu prezentarea instituției de către doamna Cumpătă Lilia, directorul gimnaziului, apoi a urmat lecția publică la clasa II-a, cu subiectul: ,,Minunea... 

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit

5 noiembrie 2016

Prin această pildă, Hristos voieşte să ne înveţe următoarele: Era un om bogat, zice El, care trăia în multe desfrânări, şi totuşi nu suferise nici o nenorocire, ci, dimpotrivă, îi curgeau toate bunurile ca un râu. Că pe el nu l-a ajuns nici o întâmplare rea, neaşteptată, că n-a avut nici o pricină de descurajare şi nici o neîndemânare în viaţă, aceasta arată Domnul prin cuvintele: „veselindu-se în toate zilele luminat”. Iar că el trăia în păcate, se vede din sfârşitul ce l-a ajuns, şi încă mai dinainte, din dispreţul său către săraci. Căci el n-a... 

Duminica a doua a postului mare – pomenirea sfÎntului Grigore Palama

Evanghelia care se cite?te În aceast? duminică este de la Marcu 2,1-12. Se g?se?te şi la Matei 9,2-7 şi Luca 5,18-25. De asemenea facem şi pomenirea sf.Grigore Palama. Iat? c?teva Înv???turi desprinse din pericopa zilei.

Despre puterea credin?ei celor mulşi 
şi v?zÎnd Iisus credin?a lor, i-a zis sl?bÎnogului: Fiule, iertate ?şi sunt p?catele tale!
 (Marcu 2, 5)
 

Iubişi credincioşi,

CuvÎntul lui Dumnezeu este plin de nem?rginite Înv???turi. În predica de azi vom vorbi despre puterea rug?ciunii f?cut? cu credin?? de mai mulşi. C?ci, precum cÎnd se aprind mai multe lumÎn?ri Într-o camer? Întunecat?, mai mare lumin? se face şi precum cÎnd se adun? mai mulşi c?rbuni la un loc mai mult? c?ldur? dau, a?a şi credin?a mai multora, mai mare trecere are Înaintea lui Dumnezeu.

Acest adev?r se vede din multe m?rturii ale Sfintei Scripturi, dar şi din Înv???tura Sfintei Evanghelii ce s-a citit ast?zi. S? lu?m, de pild?, cuvÎntul pe care l-a zis Domnul: şi v?zÎnd Iisus credin?a lor, a zis sl?bÎnogului: Fiule, iertate ?şi sunt p?catele tale!Vedeşi, fraşii mei, c? nu a zis Domnul “v?zÎnd credin?a sl?bÎnogului”, ci “a lor”, adic? a acelora care purtau pe pat pe acel sl?bÎnog. Cu adev?rat, dac? cei patru care purtau pe sl?bÎnog nu ar fi avut mare credin??, nu ar fi f?cut at?ta osteneal? cu cel bolnav ca s?-l aduc? În fa?a MÎntuitorului. C?ci ei, v?zÎnd mare mulşime de oameni care Înconjurau pe MÎntuitorul, şi neputÎnd s? str?bat? cu sl?bÎnogul pÎn? În fa?a Domnului, au aflat alt chip de a-l apropia de Hristos. Au descoperit casa unde era Domnul şi au cobor?t patul cu bolnavul, cu mare greutate şi osteneal? reuşind s?-l a?eze În fa?a MÎntuitorului, avÎnd mare credin?? c? dac?-l va vedea Hristos va face mil? cu el şi-l va vindeca de boala lui.

Dup? credin?a lor tare şi neÎndoielnic? au dobÎndit cele ce a?teptau. C?ci v?zÎnd MÎntuitorul nostru cel PreasfÎnt şi Milostiv credin?a şi osteneala lor, a zis sl?bÎnogului: Fiule, iertate ?şi sunt p?catele tale! Apoi a zis: Scoal?-te, ia-şi patul t?u şi mergi la casa ta. şi s-a sculat Îndat? sÎn?tos, luÎndu-şi patul, a ieşit Înaintea tuturor Înc?t erau toşi uimişi şi sl?veau pe Dumnezeu, zicÎnd: Asemenea lucruri nu am v?zut niciodat? (Marcu 2, 5-12). Vedeşi, fraşii mei, minune preasl?vit? f?cut? de Domnul pentru “credin?a lor”, adic? a sl?bÎnogului şi a celor care-l purtau pe El!

Dar oare numai atunci a f?cut MÎntuitorul minuni preasl?vite pentru credin?a celor mulşi? Nu, cu adev?rat nu. Domnul Dumnezeul şi MÎntuiorul nostru Iisus Hristos este Acelaşi din veac şi pÎn? la sf?rşitul veacurilor, preabun, milostiv, şi preaÎndurat fa?? de toşi care cred În El Întru adev?r (Psalm 144, 18). C?ci vedem zilnic mii şi mii de cre?tini, care şi ast?zi alearg? la El cu credin?? şi cu inim? zdrobit?, f?r? Îndoial?, şi Îndat? cunosc mila şi ajutorul Lui În toate nevoile şi necazurile lor.

Zice PreasfÎntul Duh În Psalmi: MÎntui-va Domnul sufletele robilor Sşi şi nu vor greşi toşi care n?d?jduiesc spre DÎnsul(Psalm 33, 21). Cine ar putea s? spun? sau s? scrie c?te nenum?rate minuni face Prea Înduratul Dumnezeu cu toşi cei ce-L iubesc pe El şi alearg? la DÎnsul cu credin?? neÎndoielnic? şi statornic?? Noi stÎnd aici În slujba binecredincioşilor cre?tini vedem şi auzim de la mulşi mulţumirea pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. Unul mulţume?te c? prin slujbele f?cute la SfÎnta Biseric? s-a f?cut sÎn?tos de boala de care suferea; altul mulţume?te lui Dumnezeu c? i-a reuşit copilul la ?coal?; altul c? a reuşit la servici sau În c?s?torie; altul, c? l-a izb?vit Dumnezeu de pagube, de vr?jmaşi, de primejdia care-l amenin?a.

Acelaşi Preabun şi PreaÎndurat MÎntuitor care a vindecat pe sl?bÎnogul din Evanghelia de azi pentru credin?a lui şi a celor care-l purtau, Acelaşi face minuni nenum?rate cu toşi bunii credincioşi care alearg? la El cu credin?? dreapt? şi rug?ciune fierbinte şi statornic?. Iar În ce fel credin?a unora ajut? altora, de at?ta ori am auzit În SfÎnta Evanghelie cu femeia cananeeanc?, cu sluga suta?ului, cu fiul v?duvei din Nain şi cu mulşi alţii, de care nu este locul aici a-i pomeni.

Citişi În faptele Sfinţilor Apostoli şi veşi vedea c?t de mult poate rug?ciunea celor mulşi, care se roag? În Biseric? pentru cei din primejdii. Vedem c? Marele Apostol Petru, pentru m?rturisirea adev?rului, a fost prins, legat şi dus la temni??, unde era p?zit de patru str?ji cu c?te patru ostaşi. Deci Petru era p?zit În temni?? şi se f?ceau rug?ciuni neÎncetat pentru el de către Biseric?. şi iat? Îngerul l-a de?teptat, zicÎnd: Scoal?-te degrab! şi lan?urile i-au c?zut de pe mşini. şi a zis Îngerul către el: Încinge-te şi Încal??-te cu sandalele, şi el a f?cut a?a. şi i-a zis: ?mbrac?-te şi vino dup? mine. şi ieşind, mergea dup? Înger, dar nu ?tia c? fapta Îngerului este adev?rat?, ci i se p?rea o vedenie.

şi trecÎnd de straja Întşi şi de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce În cetate şi poarta s-a deschis singur? şi, ieşind, a trecut o uli?? şi Îndat? Îngerul Domnului s-a dep?rtat de el. Iar Petru venindu-şi În sine, a zis: Acum ?tiu cu adev?rat c? Domnul a trimis pe Îngerul S?u şi m-a scos din mÎna lui Irod şi din toat? a?teptarea poporului iudeilor (Fapte 12, 4-11). Aşi auzit iubişi credincioşi ce mare şi preasl?vit? minune a f?cut Preabunul Dumnezeu cu Apostolul Petru. Dar pentru ce? Pentru c? mulşimea credincioşilor În Biseric? f?ceau neÎncetat rug?ciune către Dumnezeu pentru el.

Iubişi credincioşi,

A?adar s? şinem minte c? unde sunt doi sau trei credincioşi adunaşi În numele Domnului, El este Între ei (Matei 18, 20). şi cu at?t mai mult Hristos este acolo unde sunt mai mulşi credincioşi care se roag? pentru cel ce este În primejdie sau are vreo cerere către Dumnezeu. Nicşieri nu se pot ruga cre?tinii mai mulşi laolalt? ca În sfintele biserici, unde rug?ciunile lor şi ale preoşilor se unesc şi ca t?mşia se Înal?? la Dumnezeu, de unde le vine tuturor mil? şi ajutor celor ce au nevoie de mila Lui. Acolo preotul mijloce?te În SfÎntul Altar către Dumnezeu şi pentru toşi binecredincioşii cre?tini de pretutindeni.

Cele mai importante rug?ciuni comune care se fac În bisericile noastre pentru credincioşi sunt mai ales dou?: SfÎnta Liturghie şi Taina SfÎntului Maslu. Oare c?te minuni nu s-au f?cut şi se fac ast?zi prin SfÎnta Liturghie? În timpul ei, mai ales În s?rb?tori, se adun? cei mai mulşi credincioşi. Astfel rug?ciunile lor comune, s?v?rşite cu mult? credin??, se unesc cu rug?ciunile preoşilor din sfintele altare şi contribuie cel mai mult la ?mplinirea cererilor lor.

Rug?ciunile cu credin?? ale preoşilor, unite cu ale credincioşilor, s?v?r?esc cea mai mare minune ce are loc pe pămînt de la Hristos pÎn? ast?zi. Aceast? minune negrşit? este prefacerea pşinii şi vinului În Trupul şi SÎngele lui Hristos În cadrul Sfintei Liturghii. Astfel, f?r? SfÎnta Liturghie nu avem SfÎnta ?mp?rt??anie, iar f?r? aceasta, nu ne putem uni cu Hristos, nu putem fi iertaşi şi deci mÎntuişi, c? zice Domnul: De nu veşi mÎnca Trupul Meu şi de nu veşi putea bea SÎngele Meu, nu veşi avea Via?a Întru voi.

Vedeşi c?t de mare este puterea şi rolul Sfintei Liturghii? Vedeşi c? SfÎnta Liturghie este a noastr? şi st? la temelia mÎntuirii noastre, pentru c? ne şine direct şi permanent În leg?tur? cu Hristos, cu sfinţii din cer şi cu oamenii de pe pămînt?

Alt? minune a Sfintei Liturghii, ca rod al credin?ei şi al rug?ciunii În comun, este c? ea contribuie cel mai mult, pe lÎng? celelalte slujbe, la p?strarea credin?ei ortodoxe În lume. Ce s-ar Înt?mpla cu credin?a noastr? dac? n-am face-o vie, lucr?toare şi mÎntuitoare prin SfÎnta Liturghie? Numai de aceea unii cre?tini se duc la secte pentru c? nu merg regulat la SfÎnta Liturghie şi nu simt puterea ei. Tot SfÎnta Liturghie, ca o cunun? a celor ?apte Laude, contribuie mult şi la unitatea, la ?mp?carea, la apropierea şi Înfr?şirea cre?tinilor ortodocşi, ca fii ai Bisericii lui Hristos. De-a lungul celor dou? milenii singur? Biserica şi slujbele f?cute În Sfintele l?ca?uri au adunat pe cre?tini În jurul preoşilor şi altarelor, i-au unit prin rug?ciune În aceeaşi credin??, le-au vindecat bolile, i-au dezlegat de p?cate prin SfÎnta Spovedanie, i-au unit cu Hristos prin rug?ciune şi Sfintele Taine şi i-au c?l?uzit În via?? pe calea mÎntuirii prin Înv???tura Sfintei Evanghelii.

Prin slujbe, prin c?rşile de cult, prin SfÎnta Liturghie, prin predic? şi prin cÎntarea În comun, Biserica Ortodox? a p?strat, pe lÎng? unitatea de credin?? şi de simşire, şi unitatea limbii, a culturii religioase vechi, şi a Întregii Tradişii ortodoxe milenare. Or, toate acestea le consider?m minuni şi roduri ale credin?ei şi rug?ciunii celor mulşi.

Tot În cadrul Sfintei Liturghii Biserica face rug?ciuni şi scoate p?rticele (miride) pentru adormişi, iar prin puterea jertfei lui Hristos izb?ve?te din iad multe suflete ale celor morşi. Oare nu ne rug?m cu toşii la biseric? pentru cei repausaşi ai no?tri şi ?mpreun? cu preoşii le cÎnt?m “veÎnica pomenire” şi zicem: “Dumnezeu s?-i ierte?” Numai Dumnezeu ?tie c?te suflete sunt scoase din chinurile iadului, prin jertfa liturgic? şi prin parastase ca rod al harului preoşiei şi al rug?ciunii comune.

Iat? deci, c? rugÎndu-ne ?mpreun? cu preoşii la biseric?, contribuim la minunea iert?rii şi izb?virii din iad a multor suflete ale fraşilor no?tri care au murit nepreg?tişi. Vedeşi c?te minuni se s?v?r?esc la SfÎnta Liturghie ca rezultat al rug?ciunii În comun? De aceea mare plat? de la Dumnezeu au cei care merg regulat la biseric? şi se roag? pentru ei, pentru bolnavi, pentru binef?c?tori şi r?uf?c?tori şi pentru cei r?posaşi. Mai ales pentru ei, c? sufletele celor ce au murit nepreg?tişi a?teapt? slobozire din osÎnda iadului prin rug?ciunile Bisericii şi ale noastre.

Alte minuni ale credin?ei şi rug?ciunii cre?tinilor În comun se fac prin taina SfÎntului Maslu. Aceasta este cea mai puternic? rug?ciune şi slujb? a Bisericii Ortodoxe pentru cei bolnavi. De aceea cre?tinii sunt datori s? cear? aceast? tain? de la preoşi ori de c?te ori au bolnavi În familie şi s? participe la SfÎntul Maslu c?t mai mulşi dintre ei, pentru c?, rug?ciunea credin?ei va t?m?dui pe cei bolnavi şi de vor fi f?cut p?cate li se vor ierta” (Iacob 5, 15). Mulşi dintre dumneavoastr? cred c? aşi v?zut bolnavi vindecaşi, sau În parte u?uraşi, prin Taina SfÎntului Maslu şi prin ungerea cu untdelemn sfinţit. alţii aşi mers, poate, pe la sfintele moa?te şi pe la icoanele miraculoase din ?ar? şi aşi v?zut sau aşi auzit de bolnavi vindecaşi acolo În chip miraculos prin rug?ciunea celor din jur şi prin moliftele SfÎntului Vasile cel Mare, citite de preot, cu post şi credin??.

Iat? doar c?teva din minunile s?v?rşite la biseric? prin puterea credin?ei şi rug?ciunile celor mulşi.

Iubişi credincioşi,

Au trecut, cu ajutorul lui Dumnezeu, dou? s?pt?mÎni din SfÎntul şi Marele Post al Pa?telui. S? ne cercet?m acum con?tin?ele şi s? ne Întreb?m: Ne-am ?mp?cat cu semenii no?tri prin iertare şi cu Dumnezeu prin spovedanie la preot În aceste 14 zile de post? Am mers mai des la SfÎnta Liturghie În aceste Duminici şi ne-am Învrednicit s? primim Trupul şi SÎngele lui Hristos? Am postit de mÎncare de dulce, de mÎnie, de beşie şi de tot p?catul de cÎnd am intrat În SfÎntul Post? Am f?cut milostenie la s?raci şi suntem hot?r?şi s? postim şi s? ne rug?m lui Dumnezeu pÎn? la Sfintele Pa?ti? Avem grij? de cei dragi adormişi din neamul nostru şi ne rug?m pentru iertarea lor?

Cei care aşi f?cut acestea, continuaşi s? v? rugaşi, mergeşi la biseric? şi v? vindecaşi sl?bÎnogirea sufletului prin rug?ciune, prin milostenie şi prin pocşin??. Iar cei care n-aşi f?cut nimic pentru suflet În aceste zile sfinte de pocşin??, nu amÎnaşi, ci Începeşi de acum a lucra mÎntuirea dumneavoastr?, pÎn? Înc? avem timp.

V? amintesc c? ast?zi Biserica Ortodox? face pomenirea SfÎntului Ierarh Grigorie Palama, mitropolitul Tesalonicului În secolul al XIV-lea, ca sfÎnt şi dasc?l al rug?ciunii. El a fost dasc?l, lucr?tor şi ap?r?tor al neÎncetatei rug?ciuni a lui Hristos. Cereşi-i ajutorul şi urmaşi dup? putere pe urmele rug?ciunii lui.

De vom face a?a vom avea mare folos sufletesc din toate, vom trece curgerea postului cu lucrare duhovniceasc? şi ne vom Învrednici de sl?vita Înviere a lui Hristos Dumnezeu. Amin. (P?rintele Ilie Cleopa)

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.