versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Un înger mi-a cerut să mă rog pentru el

Un Bătrân spunea că a fost odată un pustnic care locuia de mulți ani în pustia cea mai adâncă și dobândise harisma străvederii într-o asemenea măsură, încât îl cercetau adeseori Îngerii. Doi monahi au auzit cele despre acest pustnic și doreau să-l cunoască și să primească folos de la el. Pentru aceasta au ieșit din chiliile lor și se îndreptau spre el cu încredere în inimile lor.

Și căutând pe robul lui Dumnezeu prin pustie, după câteva zile s-au apropiat de peștera pustnicului. De departe, însă, au văzut pe cineva îmbrăcat în haine albe stând pe una din colinele, care erau aproape de Bătrânul ca la o depărtare de trei semne. Acela văzându-i le-a strigat:
– Fraților! Fraților!
– Cine ești și ce vrei? l-au întrebat monahii.
– Spuneți-i avvei la care mergeți următoarele: „Adu-ți aminte de ceea ce te-am rugat”.
Monahii l-au găsit pe avva, l-au heretisit și căzând la picioarele lui l-au rugat să le spună un cuvânt de mântuire. Și într-adevăr, au primit cuvânt de folos și s-au folosit mult.
Apoi i-au spus și despre omul pe care l-au văzut în timp ce veneau, precum și despre cererea lui. Bătrânul și-a dat seama cine este, dar se prefăcea că nu știe. Chiar le-a spus că alt om nu locuiește cu el. Frații însă făcându-i mereu metanii și cuprinzându-i picioarele l-au înduplecat să le spună cine este cel pe care l-au văzut. Atunci Bătrânul s-a ridicat în picioare și le-a spus:
– Făgăduiți-mi că nu veți spune nimănui despre mine, lăudându-mă ca pe un Sfânt, până ce nu voi pleca la Domnul și atunci vă voi spune limpede despre această taină.
Monahii făgăduindu-i așa cum le-a cerut, bătrânul le-a spus:
– Cel pe care l-ați văzut îmbrăcat în alb este un Înger al Domnului, care a venit aici și îmi cere mie, neputinciosului, să mă rog pentru el, spunându-mi: „Roagă-l pe Domnul pentru mine ca să mă întorc la locul meu, pentru că s-a sfârșit deja sorocul pe care mi l-a rânduit Dumnezeu”. Când l-am întrebat care este pricina pedepsei lui, acela mi-a răspuns: „Într-o cetate mulți oameni Îl întărâtaseră pe Dumnezeu cu păcatele lor vreme îndelungată, iar Dumnezeu m-a trimis să-i cert, însă cu milă. Eu însă văzându-i păcătuind fără frică, am pus asupra lor mai multă certare, încât unii dintre ei au și murit. De aceea am fost pedepsit cu depărtarea de la fața lui Dumnezeu”.
Când i-am spus: „Sunt eu oare vrednic să mă rog lui Dumnezeu pentru un Înger?”, acela mi-a spus: „Dacă nu aș fi știut că Dumnezeu primește rugăciunea adevăraților Lui robi, nu aș fi venit și te-aș fi rugat”.
În acea clipă cugetam la nemăsurata milă a lui Dumnezeu și nespusa Sa dragoste pentru om, pe care l-a făcut vrednic să vorbească cu El și să-L vadă, de asemenea și la Îngerii Lui, care îi slujesc pe oameni și au împărtășire cu ei, precum s-a făcut cu fericiții Săi robi, Zaharia și Cornelie, cu proorocul Ilie și cu alți Sfinți. Cugetând la acestea am rămas uimit și am slăvit milostivirea Lui.
După acestea, de trei ori fericitul Părinte a adormit. Frații l-au îngropat cu cinste, în cântări și rugăciuni.
Iar noi să ne străduim să urmăm virtuțile acestui Bătrân, cu puterea Domnului nostru Iisus Hristos, Care vrea ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină.
Un Stareț spunea că nu trebuie să ne îngrijim de nimic altceva, decât de frica lui Dumnezeu. Apoi a adăugat: „Și chiar dacă sunt nevoit să mă îngrijesc de vreun lucru pământesc, niciodată nu mă gândesc la el mai înainte de vremea lui”.

Traducere din greacă de Ierom. Ștefan Nuțescu via: marturieathonita.ro

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.