versiunea moldoveneasca русская версия


Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

Festivalul pascal al raionului Glodeni s-a desfășurat în satul Cuhnești.

19 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în satul Cuhnesti, raionul Glodeni a avut loc festivalul concurs raional al cântecului sacru pascal cu genericul „SUB LUMINA ÎNVIERII”. Evenimentul a fost organizat de consiliul raional și secția Cultură din Glodeni, primăria și biserica din Cuhnești, în parteneriat cu protoieria Glodeni. Colectivele corale au adus jertfă de laudă, prin care L-au slavit pe Mielul Blând, Mântuitorul și Salvatorul omenirii. Printre cele mai onorabile coruri s-a remarcat corul de preoți ai blagociniei Glodeni, dar și corul select al orașului Dorohoi. La final au fost... 

Festivalul pascal din satul Chetriș

Festivalul pascal din satul Chetriș

18 апреля 2017

Marți, 18 aprilie 2017, în frumoasa curte a bisericii „Sf.Ier.Nicolae” din satul Chetriș, raionul Fălești s-a petrecut festivalul pascal al blagociniei Fălești 2, cu genericul „Cânta-voi Dumnezeului meu”, ediţia a VII-a, organizat de către Secţia raională Cultură şi Turism în colaborare cu blagocinia 2 din raionul Făleşti. Debutul evenimentului a avut loc în biserică, prin rugăciunea de binecuvântare, săvârșită de blagocinul sectorului Fălești 2 – protoiereul Oleg Fistican și parohul bisericii – protoiereul Igor Bumbac.  

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

Vecernia învierii în catedrala „Sf.Ier.Nicolae” din Bălți

17 апреля 2017

Ce am sărbătorit? Am serbat că Iisus Hristos a înviat, serbăm biruința, bucurându-ne ca vrăjmașul a fost învins, moartea a fost omorâtă, iadul s-a zdrobit, zapisul nostru de condamnare a fost rupt (Col.2,14), am fost grațiați (In.1,16). Suntem fericiți că însuși Împăratul nostru ne-a îndemnat să ne bucurăm și să nu ne mai temem (Mt.28,9-10). Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul altei vieți: viața veșnică, începutul erei eshatologice. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paști: „Prăznuim astăzi omorârea... 

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

Învierea Domnului în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți

16 апреля 2017

De sărbătoarea sărbătorilor, Învierea Domnului din morți, Preasfințitul Marchel a transmis enoriașilor catedralei, lumină din lumina focului haric. La această slujbă au participat clericii și slujitorii catedralei, dar și foarte mulți credincioși, veniți pentru a primi Lumina Sfântă, pentru a se ruga împreună cu arhipăstorul lor, pentru a se saluta mai întâi în biserică cu „Hristos a înviat”, dar și pentru a sfinți prinoasele. Particularitatea sfintei Liturghii a fost citirea ierarhică a pastoralelor: patriarhală, mitropolitană și episcopală, precum și sfințirea... 

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

Pastorala P.S. Marchel la sărbătoarea Învierii Domnului

15 апреля 2017

Hristos, Înviat din morți, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpînire asupra Lui. (Rom. 6.9) Iubiții mei frați și surori, să mulțumim bunului nostru Dumnezeu care L-a înviat din morți pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos (I Cor. 6.14), distrugînd astfel puterea purtătoare de moarte a vicleanului, ca să încolțească sîmburele nădejdii noastre spre învierea și mîntuirea sufletului omenesc, de care eram lipsiți pentru căderea strămoșilor. Învierea din morți a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos este Taină, Lumină și Iubire negrăită, scrie Sf. Grigore Teologul:... 

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

Vinerea Mare – comemorarea punerii în mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos

14 апреля 2017

Vinerea Patimilor este cea mai aspră zi de post, pentru că Biserica face pomenirea răstignirii Domnului şi punerii Lui în mormânt. Evenimentul a fost retrăit vineri seara la catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena”, de către Preasfinţitul Marchel, clerul şi poporul acestei catedrale. Prohodul şi înconjurarea bisericii cu sfântul epitaf au fost cele mai semnificative momente al acestei zile. Însă tristețea zilei de vineri va fi eclipsată de bucuria Învierii Domnului, care va fi sărbătorită în noaptea de Paști, la care vă chemăm pe toți.  

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

Denia celor 12 pericope evanghelice ale pătimirilor Mântuitorului

13 апреля 2017

În seara din Joia Patimilor, în bisericile ortodoxe se oficiază o slujbă deosebit de sobră și umilă. Sentimentul de tristețe este aprofundat prin citirea celor 12 Evanghelii, în care se amintește despre suferința Mântuitorului, despre pătimirea Sa, despre umilirea, biciuirea, moartea pe cruce și îngroparea Lui. Aceste ultime evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos au fost trăite intens  

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

Invitație la cursuri de formare continuă și profesională în Bălți

10 апреля 2017

În perioada 2 mai – 19 mai, 2017, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, invită în special preoții-profesori de Religie la cursuri de formare continuă sau altfel spus, pentru a obține modulul psiho-pedagogic. Acest modul este obligatoriu pentru cei care predau Religia, dar este foarte util și pentru toți doritorii de formare profesională. Condiții: 1. Durata studiilor: 2 mai – 19 mai, deci 3 săptămâni (15 zile), de luni până vineri.  

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

Preasfințitul Marchel a depus flori pentru victimele atacului din Sankt Petersburg

6 апреля 2017

Joi, 6 aprilie 2017, Preasfințitul Marchel s-a deplasat la ambasada Federației Ruse din Chișinău, pentru a exprima sincere condoleanțe familiilor îndoliate, ca urmare a atacului de la metroul din Sankt Petersburg, pentru care a depus flori. Ierarhul s-a rugat pentru odihna răposaților, dar și pentru însătoșirea celor răniți.  

Via Dolorosa

via Dolorosa.jpgPalestina biblica nu este numai tara pelerinajelor, ci si a marilor procesiuni religioase. Procesiunile sunt indeosebi legate de viata Mantuitorului pe pamant si de marile sarbatori ortodoxe de peste an. Toate Bisericile crestine din Tara Sfanta fac procesiuni religioase, dar cele mai impunatoare si mai marete sunt cele ortodoxe si catolice. Cele catolice sunt legate, mai ales de cele doua mari praznice: Sfintele Pasti si Nasterea Domnului. In schimb, procesiunile ortodoxe sunt mai numeroase, mai traditionale, legate mai mult de cult si de Evanghelie. Ele nu sunt simple obiceiuri, simple manifestatii religioase, ci formeaza parte integranta din viata intima duhovniceasca a Ortodoxiei la Sfintele Locuri.

Drumul Crucii — Via Dolorosa sau Via Crucis — aminteste neincetat omului masura dragostei lui Dumnezeu fata de el. Aceasta dragoste se vede, mai mult decat oricand, in Vinerea Mare, cand credinciosii pasesc pe urmele Mantuitorului, pe stradutele inguste ale vechiului oras Ierusalim.

Via Dolorosa — Drumul Durerii — se strecoara printre stradutele aglomerate si rasucite ale Ierusalimului, incepand de la Manastirea «Ecce Homo» si terminandu-se la Manastirea Invierea Domnului sau a Sfantului Mormant. Potrivit traditiei crestine, aceasta este calea pe care Mantuitorul a fost dus spre Rastignire, incepand cu judecarea Sa in pretoriu si terminand cu inmormantarea Sa in mormantul gol.

Drumul Crucii isi pastreaza inca pietrele calcate, cu inima indurerata, de catre miile de credinciosi care au venit in pelerinaj, de-a lungul celor doua milenii de crestinism. Inceputurile acestui pelerinaj sfant se ascund adanc in patura istoriei. Odata ce Sfantul Imparat Constantin cel Mare (jumatatea secolului al IV-lea) a oferit crestinismului libertatea ravnita, nimic nu a mai putut sa opreasca dragostea si dorinta fierbinte a crestinilor de a pasi pe urmele Dumnezeului Om — Hristos — care si-a dat viata pentru oameni si pentru lume.

Initial, pelerinii bizantini urmau o cale aproape identica cu cea de astazi, fara insa a face cele 14 opriri care au intrat in Traditia Bisericii. De-a lungul secolelor, drumul din Gradina Ghetsimani si pana in Biserica Sfantului Mormant s-a schimbat de mai multe ori (mici diferente, curbe si ocolisuri).

Pana la inceputul secolului al VIII-lea, Drumul Crucii avea sa fie deja schimbat: incepand din Gradina Ghetsimani, pelerinii se indreptau spre Muntele Sion — Zion, inconjurand Muntele Templului, spre Biserica Sfantului Mormant. Pelerinii inchinatori din Evul Mediu erau pusi sa aleaga intre doua rute existente, bazate pe o impartire din Biserica Latina: cei care aveau bisericile in partea de vest, mergeau spre vest, iar cei ce aveau bisericile in partea de rasarit, mergeau pe calea dinspre rasarit.

Intre secolele XIV-XVI, pelerinii mergeau mai ales pe Calea Franciscana, care incepea chiar din Biserica Sfantului Mormant si care cuprindea 8 stationari. In aceasta perioada, traditia cu cele 14 opriri de pe Drumul Crucii lua nastere in Europa. Pentru a nu dezamagi pelerinii veniti din Europa, inca 6 opriri au fost adaugate cele 8 existenta deja.

Astazi, toti pelerinii care pasesc pe Drumul Crucii trebuie sa stie ca pasesc pe drumul stabilit inca din perioada bizantina timpurie, cu un total de 14 stationari, de-a lungul drumului. Cu toate acestea, cei care au alte opinii despre initialul Drum al Crucii, merg pe alte cai spre Biserica Invierii Domnului. Spre exemplu: anglicanii cred ca Iisus a fost condus spre nord, unde se afla gradina cu mormantul gol, in timp ce catolicii dominicani incep drumul de la Palatul lui Irod, de langa Poarta Jaffa.

Pentru cei mai multi dintre pelerini, drumul exact strabatut de Hristos este un detaliu de mica importanta, tinand cont ca esentialul sta in faptul ca acesta este locul unde s-a pus inceput mantuirii oamenilor. Totul vorbeste de aerul Locurilor Sfinte, in pofida aglomeratiei si a magazinelor ce cauta sa profite de pelerinii crestini.

Drumul Crucii — randuieli actuale

Procesiunea din Duminica Floriilor este prima procesiune care face pelerinii sa paseasca pe urmele Mantuitorului. Parintele Ioanichie Balan marturiseste: «Aceasta procesiune porneste duminica dimineata, la ora 08.00, din Betania spre Ierusalim. Sute de clerici ortodocsi din toate tarile, cu mii de pelerini avand stalpari de finic in maini, merg pe jos, cale de 6 kilometri, din satul Martei si al Mariei, spre Sfanta Cetate Ierusalim, exact pe urmele Domnului nostru Iisus Hristos. Inaintea preotilor merge un arhiereu in vesminte, care duce un asin.

Convoiul format de credinciosi intra in Ierusalim pe Poarta Oilor, numita si Poarta Sfantului Stefan, strabate Drumul Crucii, spre Golgota, si se opreste in fata Bisericii Sfantului Mormant. Apoi se savarseste Sfanta Liturghie in Biserica Mare a Invierii. La amiaza se da o mica agapa la sediul Patriarhiei Ortodoxe.»

Cea de-a doua procesiune in care apare Drumul Crucii are loc in seara zilei de Joia Mare. Parintele Ioanichie Balan o descrie astfel: «In aceasta seara, incepand de la orele 16.00, se face o miscatoare procesiune cu citirea celor 12 Evanghelii, pe Drumul Crucii. Procesiunea incepe la Pretoriu, locul unde a fost judecat Mantuitorul judecat si condamnat la moarte de Pilat. Intr-o cladire ridicata deasupra pesterii de piatra in care a fost inchis Mantuitorul, cu picioarele si mainile legate, se afla o mica biserica ortodoxa. Pestera si biserica se numesc «Pretorion». Aici se aduna in Joia Mare, la orele 16.00, mii de pelerini, sute de clerici, cativa arhierei si incep slujba Sfintelor Patimi. Primele cinci Evanghelii le citesc aici, in biserica si in fata pretoriului.

De la Evanghelia a sasea, convoiul clericilor si pelerinilor, cu lumanari aprinse in maini, porneste in procesiune spre Golgota, cautand sa restituie, pe cat posibil, Drumul Crucii strabatut de Mantuitorul in «noaptea de joi spre vineri». Pe cale, preotii fac cele 14 popasuri, dupa traditie, oprindu-se din loc in loc. La fiecare popas, episcopul, imbracat in vesminte negre, citeste celelalte 7 Evanghelii. Ultimele doua se citesc pe Golgota si in fata Sfantului Mormant, unde ia sfarsit procesiunea. In continuare, alti clerici, in frunte cu un mitropolit, incep Utrenia — Denia celor 12 Evanghelii — in Biserica Invierii, de langa Sfantul Mormant, adica se repeta din nou slujba Sfintelor Patimi in biserica. La ora unu, dupa miezul noptii, slujba Sfintelor Patimi ia sfarsit.»

Cea de-a treia procesiune ce are loc la Ierusalim, in care Drumul Crucii joaca un rol important, are loc in Vinerea Mare. «In dimineata zilei de Vinerea Mare se aduna 12 arhierei, cu tot clerul si cu multime de pelerini, la Biserica de la Pretoriu, unde se citesc » Ceasurile Imparatesti». Dupa ceasuri, la ora 10.00, tot poporul, cu preoti si arhierei, porneste in mare procesiune de la Pretoriu pana sus, la Biserica Sfantului Mormant. Deci se strabate din nou Drumul Crucii, dar cu mai multi pelerini ca in seara zilei de Joia Mare.

In fruntea procesiunii merg arhiereii, in vesminte de doliu, ducand pe maini o cruce mare de lemn de 1,5 metri, in care se pastreaza o parte din lemnul original al Sfintei Cruci. Ceilalti clerici duc Sfanta Evanghelie, icoane si cadelnite. Iar credinciosii tin in maini lumanari aprinse. Din loc in loc fac popasuri unde, dupa traditie, a cazut Domnul sub Cruce. Poporul ingenuncheaza si arhiereii citesc Evangheliile Sfintelor Patimi. La urma se intra cu procesiunea in Biserica Sfantului Mormant, iar clericii urca si infig Sfanta Cruce in stanca Golgotei, pe locul unde a fost rastignit Mantuitorul. Aici se citeste Evanghelia Rastignirii Domnului.

Cativa episcopi si preoti stau de straja langa Sfanta Cruce, pana ce o saruta tot poporul. Procesiunea Rastignirii Mantuitorului ia sfarsit cu o miscatoare predica, rostita de un mitropolit. Este o slujba de mare emotie si traire duhovniceasca ce hraneste sufletele si izvoraste multe lacrimi. In aceasta procesiune traiesti o clipa din mantuitoarele patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos.»

Drumul Crucii — cele 14 opriri

ghetsimani.jpgGradina Ghetsimani, locul unde Hristos a petrecut Joia Mare, adica ultima sa noapte in libertate, este dominata de opt maslini, uitati parca de vreme, despre care se spune ca sunt martori ai rugaciunii Mantuitorului. Biserica Agoniei — Biserica Tuturor Natiunilor, unde Mantuitorul este infatisat sfasiat de durere, este ridicata chiar in Gradina Ghetsimani. De aici se vede Poarta Sfantului Stefan, prin care Hristos a intrat in Ierusalim, spre Golgota.

duminica sfintei cruci.jpgDrumul Crucii — Via Dolorosa — porneste de la ruinele fostei cetati romane Antonia si continua, intr-un urcus domol de aproape un kilometru, pana pe Golgota, unde se afla Biserica Sfantului Mormant. Acesta este drumul pe care l-a stabatut Iisus Hristos, cu Sfanta Cruce in spate, pentru a ne deschide noua tuturor calea spre mantuire.

Drumul Crucii — Via Dolorosa — V — Simon din Cirene ridica Sfanta Cruce Drumul Crucii — Via Dolorosa — V — Simon din Cirene ridica Sfanta Cruce

Dupa traditia Bisericii din Ierusalim, Drumul Crucii este impartit in 14 popasuri; fiecare dintre ele marcheaza un eveniment deosebit. Primele 9 opriri au loc in diferite puncte ale orasului, pe cand ultimele 5 opriri au loc in interiorul Bisericii Sfantului Mormant. Fiecare dintre cele 14 opriri este insemnata cu o placuta cu numarul ei, nu intotdeauna usor de observat.

Drumul Crucii incepe din fata Portii Leilor — Poarta Sfantului Arhidiacon Stefan, din cartierul musulman, si se termina in Biserica Sfantului Mormant — Holy Sepulchre. Din loc in loc apare cate o placuta cu indicatorul drumului, scris in trei limbi: in engleza, in ebraica si in araba.

1. Curtea casei lui Pilat din Pont — Judecata lui Hristos si condamnarea la moarte

poarta-leilor.jpgPe ruinele cetatii Antonia, acolo unde a fost judecat si biciuit Mantuitorul s-a inaltat o biserica catolica numita «Capela Flagelarii». Alaturi de ea se afla o cladire mare, cu sali de meditatie si o capela de rugaciune. Aici, in locul numit pe vremuri Gavata — «pardosit cu pietre», statea Pilat sa asculte si sa judece pricinile poporului. Acest loc se afla la o distanta de aproximativ 300 de metri vest de Poarta Leilor.

Biserica Surorilor Sionului pastreaza o serie de pietre originale din Curtea de Judecata — Lithostratos. Aceste placi de piatra au pe ele striatii adancite, facute fie pentru scurgerea apei, fie pentru a nu aluneca potcoavele cailor soldatilor care intrau aici calare. Ceea ce este sigur este faptul ca «patratele si triunghiurile» de pe ele au fost facute de soldatii romani. Podeaua dateaza din vremea imparatului (117-138) si aduce la viata Evanghelia, care aminteste despre soldatii care aruncau sortii pentru hainele lui Hristos.

2. Pretoriul — Punerea Crucii pe umerii Domnului si pornirea spre Golgota

In pretoriu iudeii l-au condamnat pe Fiul lui Dumnezeu strigand «Rastigneste-L! Rastigneste-L!». Clipa de clipa, Hristos mai mult se smerea si mai mult isi intarea, prin fapte, dragostea fata de om. La mica distanta de acest loc se afla si Biserica catolica «Ecce Homo!» — «Iata Omul!», care aduce aminte de cuvintele cu care Pilat L-a prezentat pe Iisus multimii.

Pretoriul, locul unde a fost judecat Mantuitorul judecat si condamnat la moarte de Pilat, este si un loc al ortodocsilor. Intr-o cladire ridicata deasupra pesterii de piatra in care a fost inchis Mantuitorul, cu picioarele si mainile legate, se afla o mica biserica ortodoxa. Pestera si biserica se numesc «Pretorion».

De la Pretoriu, Drumul Crucii coboara spre Valea Tyropeon, care trece prin mijlocul vechiului Ierusalim. Arcul de piatra, numit si el «Eecce homo!», aminteste de locul unde Mantuitorului i s-a pus pe cap o coroana de spini si a fost impins pe Drumul Crucii. Arcul de piatra face parte dintr-o poarta de pe vremea imparatului Hadrian, numele actual fiindu-i dat in secolul al XVI-lea.

3. Prima cadere a Mantuitorului sub povara Crucii

Al treilea popas de pe Drumul Crucii se afla la intretaierea a doua strazi care vin de la Poarta Leilor si de la Poarta Damascului. In acest loc, traditia consemneaza ca Hristos a cazut sub povara Crucii, pentru prima oara. Aici s-a ridicat o capela poloneza, un basorelief marcand acest moment dureros. De aici se porneste spre stanga, pe strada Damascului ajungandu-se in mijlocul Cetatii Sfinte, acolo unde Hristos a intalnit pe Maica Sa.

4. Intalnirea Domnului cu Maica Sa Indurerata

Traditia crestina spune ca aici, Maica Domnului si-a intalnit Fiul, ingenunchiat sub povara Crucii. In acest loc sfant se inalta o micuta capela armeneasca. Basorelieful care-L infatiseaza pe Mantuitorul Hristos si pe Maica Sa Indurerata, este o lucrare a maestrului polonez Zieliensky.

Capela acestui moment dureros omagiaza durerea tuturor mamelor care si-au pierdut copiii. In interiorul acestei biserici inca se mai pastreaza podeaua originala cu mozaic din secolul al V-lea. Pe podea, intr-un loc ferit, se afla doua urme de sandale, unii crezand ca ele amintesc de urmele pasilor Maicii Domnului.

5. Simon Cirineanul ridica Crucea Domnului, spre a-L ajuta

A cincea stationare este insemnata cu un paraclis franciscan, acesta fiind locul in care Simon din Cirene a fost silit sa-L ajute pe Hristos sa-si duca Sfanta Cruce. Drumul Crucii coteste apoi la dreapta, spre locul in care mahrama Veronicai aminteste de prima icoana a Mantuitorului.

6. Intalnirea Domnului cu Veronica — Hristos isi sterge chipul cu mahrama

De la paraclisul franciscan se urca pe o straduta ingusta, pavata cu mari lespezi de piatra, parca uitate de vreme, si se ajunge la Biserica Sfintei Veronica. Aceasta biserica pastreaza multe dintre ramasitele unei manastiri cruciate — Manastirea Sfantul Cosmos. Restaurata de catre Barluzzi, in anul 1953, biserica pastreaza o serie de arce cruciate. Sub aceasta biserica se afla o cripta inchinata Sfantului Chip al lui Hristos.

Manastirea micilor surori ale lui Iisus (rit grecesc) se inalta astazi pe acest loc, unde Veronica a sters sudoarea de pe fata Mantuitorului. Chipul Domnului Iisus, de pe mahrama Sfintei Veronica, este socotit a fi cea dintai icoana, nefacuta de mana omeneasca, ci de dragostea unei tinere Fecioare.

Numele Veronicai se crede ca poate veni de la cuvintele latine «vera icon», care se traduc prin «icoana adevarata». De la aceasta biserica drumul se continua pe niste trepte care duc in strada Bazarului, unde, la o mica distanta intre ele, se regasesc marcate al saptela, la optulea si al noualea popas.

7. A doua cadere a Mantuitorului la pamant

La al saptelea popas al durerii cade Domnul pentru a doua oara, slabit de greutatea lemnului, suferind ca un om pentru cei care nu-I intelegeau dragostea de neegalat. Capela franciscana, care gazduieste o coloana romana, reaminteste de a doua cadere a Mantuitorului, aproape de iesirea din oras (in vremea lui Hristos, cam pe aici se termina orasul Ierusalim).

Drumul Crucii — Via Dolorosa — VIII — Intalnirea Domnului cu femeile ce-L plangeau Drumul Crucii — Via Dolorosa — IX — A treia cadere la pamant a Mantuitorului

8. Intalnirea Domnului cu femeile ce se tanguiau pentru El

La al optulea popas Golgota aparea deja inaintea Mantuitorului si a celor ce-L insoteau. In acest loc, pe zidul de piatra al Manastirii greco-ortodoxe Sfantul Charalambos (Haralambie?), se afla o inscriptie in greaca: NIKA. Acesta este locul unde Hristos a mangaiat-o pe Maica Sa, pe femeile mironosite si pe toate femeile credincioase care plangeau pentru El.

Drumul Crucii — Via Dolorosa — IX — A treia cadere la pamant a Mantuitorului

Intarindu-le sufleteste pe femei, El le spune sa nu mai planga pentru El, ci mai ales pentru ele si pentru copiii lor, adica pentru pacatele intregii lumi: «Nu ma plangeti pe mine, ci plangeti-va pe voi insiva si pe copiii vostri.» O cruce latina, asezata pe zidul manastirii grecesti, aminteste de acest popas.

9. A treia cadere a Mantuitorului la pamant

La mica distanta de al optulea popas se afla si cel de-al noualea, unde se aminteste de a treia cadere a Mantuitorului sub povara Crucii. In arhivele Bisericii Ortodoxe Grecesti, sta scris ca cele trei caderi ale Domnului Iisus inseamna cele trei zile cat a stat in mormant.

Cea de-a treia cadere a lui Hristos este amintita de o veche colana romana. La acest popas se afla si Patriarhatul Copt din Ierusalim, care pastreaza o micuta capela, deschisa pelerinilor, si o cisterna pentru acumularea apei, extrem de veche. Urmatoarele popasuri au loc in Biserica Sfantului Mormant, din curte si pana in Mormant.

10. Golgota — dezbracarea Domnului de hainele Sale

Ajungerea pe Golgota, aflata, la acea vreme, in afara cetatii, insa astazi in chiar centrul Ierusalimului, aduce in inimile pelerinilor trairi din ce in ce mai frumoase si mai profunde. Stanca uriasa, de gresie alba, pe varful careia a fost infipta crucea pe care era rastignit Hristos, se afla acum in Biserica Sfantului Mormant. Pasirea pe Golgota incepe cu intrarea in curtea Bisericii Sfantului Mormant, in locul unde Mantuitorul a fost dezbracat si pironit pe Cruce.

Pelerinii se afla acum in fata Bisericii Sfantului Mormant, in fata usii imense de piatra sculptata. Curtea bisericii este incapatoare. Multe lacrimi se varse privind timid spre usa ce ascunde cel mai sfant loc de pe Pamant, locul unde s-a pus inceput mantuirii lumii, locul unde moartea a fost omorata, locul unde dragostea a biruit toate.

11. Baterea in cuie a Mantuitorului pe Cruce

Pasim in Biserica Sfantului Mormant. Totul este impresionant, pietrele lustruite de lacrimi si rugaciuni, mozaicurile de o frumusete rara, multimea candelelor, putinatatea luminii. In fata ne apare Piatra Ungerii, insa mai intai urcam sa ne inchinam la locul unde Mantuitorul a fost tintuit in cuie, pe Sfanta Cruce. De cum intram, o scara abrupta urca cele cateva trepte, pana la etajul superior. Aici se afla locul Principalul sanctuar latin a fost construit pe locul unde Mantuitorul a fost batut in cuie, pe cruce, sub ochii mamei sale. Un imens mozaic infatiseaza aceasta dureroasa scena, a Iubirii rastignite.

12. Rastignirea — Moartea Domnului pe Cruce

Imediat langa locul punerii pe Cruce a trupului istovit de suferinte se afla piatra muntelui Golgota, unde Sfanta Cruce a fost infipta, iar Hristos ridicat in aer, spre vederea tuturor. Altarul ortodox grecesc se afla deasupra Rocii Calvarului — Golgota, unde au fost ridicate cele trei cruci, a lui Iisus si ale celor doi talhari. Fiecare credincios poate atinge, cu mana, piatra muntelui si locul in care a fost infipta Crucea.

13. Coborarea Domnului de pe Cruce — Piatra Ungerii

Dupa moartea Sa, si zdrobirea fluierelor picioarelor celor doi talhari, cele trei trupuri au fost date jos de pe Cruce. Trupul lui Hristos a fost asezat pe Piatra Durerii sau Piatra Ungerii, unde acesta a fost uns in graba si infasurat in giulgiu, mai inainte de a fi pus in mormant. Piatra dreptunghiulara, lustruita de nenumaratele rugaciuni si lacrimi varsate asupra ei miroase mereu a mir, iar sirul de candele ce atarna deasupra ei amintesc de candele inimilor noastre, pe care trebuie sa le pastram mereu aprinse, avand untdelemn, in asteptarea Mirelui.

14. Punerea Domnului in Mormant si Invierea

Dupa inchinarea si sarutarea Pietrei Ungerii, pelerinii pasesc in Biserica Sfantului Mormant, acolo unde o micuta biserica in miniatura adaposteste exact lespedea pe care a fost asezat trupul Mantuitorului. Acesta este locul cel mai sfant al crestinatatii, el adapostind atat Mormantul cat si minunea Invierii Mantuitorului. Sfantul Mormant este structurat in doua incaperi: camara ingerului si camara lespezii de mormant. Prima aminteste de locul si de piatra (pastrata in centrul ei) pe care a stat Ingerul cel ce a vestit femeilor Invierea. A doua camara pastreaza lespedea lustruita de lacrimi si rugaciuni care a purtat trupul cel de viata datator al Mantuitorului.
via Dolorosa.jpg
Sursa: călăuză ortodoxă

Din albumul foto al unui pelerin din eparhia noastră

Referințe: panoramă de la înălțime, zidul plângerii,

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.