versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Ce este un pelerinaj?

Pelerinajul religios se face pentru/spre folosul duhovnicesc, fiind o punte spirituală între cer si pământ, între Biserica triumfătoare (cer) si Biserica luptătoare (pământ). Cuvântul „peregrinus”(lat.)=călător, străin (a fi pelerin=a merge în locuri străine cu unscop spiritual). Se vizitează: Biserici, mănăstiri, locurile sfinte (locurile biblice), mormintele martirilor si ale sfinsilor cuviosi, moastele sfintilor, icoanele făcătoare de minuni, locuri unde vietuiesc monahi înduhovniciti (vederea acestora poate aduce uneori transformarea vietii).

Pelerinul vrea să se atingă de locul unde s-a manifestat prezenta sfintitoare a lui Dumnezeu (asa cum se atinge de icoanele din biserica lui); „Pelerinajul este o căutare în lumea aceasta a ceea ce nu este din lumea aceasta” (PF Patriarh Daniel);
vrea ca printr-un efort ascetic (călătoria e însotită de post, trudă, nevointă) să primească de la Dumnezeu o nouă revărsare de har care să-i întărească credinta, să-i sporească iubirea, să-i ajute rugăciunea;
poate să fie un mijloc de multumire pentru binefacerile primite;
poate să fie un mijloc de ispăsire a păcatelor (se face pocăintă, rugăciune, spovedanie);
pentru a cere ajutor în rezolvarea unei probleme sau a cere vindecare de boală.
Care sunt originile pelerinajului?

În V.T. se relatează despre:

Avraam care a plecat din Urul Caldeii, spre Canaan – pământul făgăduit de Dumnezeu lui si urmasilor lui (Facere XII );
Moise a condus poporul israelit din Egipt spre Tara Făgăduintei-Canaan (Iesirea), sărbătorit în fiecare an la Pasti (trecere);
În N.T. se arată că:

Evreii mergeau în pelerinaj la Ierusalim (zidit pe muntele Moria unde Avraam a vrut să aducă jertfă pe fiul său, dar unde Dumnezeu Tatăl a dat pe Fiul Său să se jertfească pentru mântuirea lumii);
Evreii mergeau în pelerinaj îndeosebi la templul din Ierusalim, de sărbătoarea Pastelui si a Cincizecimii;
Mântuitorul S-a născut în urma călătoriei de la Nazaret la Betleem;
Mântuitorul a fost “pelerin” în Casa Tatălui, la vârsta de 12 ani (Luca 2, 41-51);
Mântuitorul împreună cu Sf. Apostoli au făcut pelerinaj la templu.
Pelerinajul are o dublă dimensiune:

Pelerinajul extern e însotit de cel intern, care este o călătorie a sufletului.

„Căutati mai întâi împărătia lui Dumnezeu …” (Matei VI,33) ;
„ Împărătia mea nu este din lumea aceasta…”(Ioan XVIII,36 ).
În acelasi timp Împărătia lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru (Luca XVII,21 ). Călătoria lăuntrică este si înăltare, dar si o călătorie spre centrul fiintei omului, spre inimă unde este sălăsluit Hristos din momentul botezului. Noi „călătorim ” spre Hristos, iar Hristos vine în întâmpinarea noastră:

– Avraam e vizitat la stejarul Mamvri de Sf. Treime (Facere XVIII );

– Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om ca pe om să-l ridice la Dumnezeu (Sf. Atanasie cel Mare);

– „Căci nu avem aici cetate stătătoare ,ci o căutăm pe cea care va să fie” (Evrei XIII, 14);

Locurile de pelerinaj din lumea ortodoxă:

Locurile din Țara Sfântă-Ierusalim (Israel) locurile unde s-au petrecut evenimentele esentiale ale mântuirii noastre (Biserica Sf. Mormânt, râul Iordan, Muntele Măslinilor, satul Cana, Muntele Tabor, Grădina Ghetsimani, Foisorul “Cina cea de Taină”);
În Grecia – Sfântul Munte Athos cu mănăstirile lui; mănăstirile de pe Meteora; insula Eghina (moastele Sf. Nectarie Taumaturgul); insula Evvia, orasul Procopie (moastele Sf. Ioan Rusul); Tesalonic – moastele Sf. Mare Mucenic Dimitrie; insula Corfu – moastele Sf. Spiridon;
În Turcia – Casa Maicii Domnului; Biserica Maicii Domnului; Cetatea Efes; mormântul Sf. Ioan Evanghelistul; Mănăstirea Izvorul Tămăduirii;
Mănăstirile din celelalte tări ortodoxe.
Stările pelerinului/ pelerinajului:

1. pregătirea (materială si spirituală) – crestinul vizualizează mental locul unde doreste să ajungă, apoi se informează. Pentru a avea folos duhovnicesc, depune un efort: post, rugăciune, spovedanie, luând si binecuvântarea preotului duhovnic;

2. parcurgerea drumului si primirea sfinteniei în viata sa – pelerinul se roagă cu pocăintă pentru iertarea păcatelor sale cu dorinta de a primi iertarea păcatelor si ajutorul lui Dumnezeu, pentru vindecarea trupească si sufletească. Dat fiind faptul că merge pentru sine si pentru ceilalti arată că este reprezentantul familiei sau al comunitătii. Comuniunea harică adună credinciotii si apropie oamenii, sfintenia oferind pelerinilor reconciliere si împreună-bucurie a prezentei lui Hristos în mijlocul lor;

3. actul de multumire, revigorarea vietii spirituale si întărirea credintei în urma celor primite de la Dumnezeu – la întoarcere, sufletele pelerinilor radiază lumina si bucuria de a fi întâlnit sfintenia. Împărtătind altora din propria experientă, ei devin misionaricontribuind la răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu în întreaga lume. Pelerinajul transformă viata omului, făcându-l părtas la un timp si spatiu sacre, ca o pregustare a vietii vesnice.

Sursa: manastiri.md

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.