versiunea moldoveneasca русская версия


Cred cum vreau?

Cred cum vreau?

20 февраля 2017

„Eu cred în Dumnezeu, dar în felul meu. N-am nevoe de serviciile bisericii. Nu mă mai deranjati cu formalitățile voastre. Am propria mea credință!” Cât de des auzim așa obiecție ca răspuns la predica pentru o viață îmbisericită a fiecarui credincios în parte. Este ciudat că cel ce afirmă așa nu observă contradicția evidentă și absurditatea propriilor cuvinte, pentru că e ca și cum ai zice: „În Dumnezeu cred, dar încredere în Dumnezeu n-am!”.  

Pilda raiului și a iadului

Pilda raiului și a iadului

20 февраля 2017

Ce este iadul? O încăpere cu o masă mare și rotundă. În mijlocul mesei, un vas mare cu o mâncare deosebit de plăcută. Însă oamenii care stăteau în jurul mesei erau slabi ca niște schelete, flămânzi și nervoși. Fiecare avea în mână câte o lingură cu coadă foarte lungă. Ajungeau cu lingurile până la vasul cu mâncare, umpleau lingurile, însă când trebuiau să introducă lingurile cu mâncare în gură, nu reușeau, fiindcă lingurile aveau cozile foarte lungi. Ce este raiul?  

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

Mesajul Patriarhului Kirill adresat cu prilejul Zilei Tineretului Ortodox

15 февраля 2017

Dragi fraţi şi surori! Săvârşind astăzi prăznuirea Întâmpinării Domnului, Biserica noastră în mod tradiţional se roagă pentru tânăra generaţie, nutrind speranţe pentru cei care urmează să păstreze şi să propovăduiască credinţa ortodoxă în următoarele decenii. Nu în zădar, adresându-Se ucenicilor Săi, iar prin ei şi nouă tuturor, Mântuitorul i-a numit „sarea pământului” şi „lumina lumii” (Matei 5, 13-14). Precum sarea îmbunătăţeşte considerabil gustul mâncării, prevenind alterarea ei, creştinii sunt chemaţi să schimbe lumea cu puterea mărturisirii... 

Semnificația psalmului 136

Semnificația psalmului 136

11 февраля 2017

La râul Babilonului, acolo am șezut și am plâns, când ne-am adus aminte de Sion. În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre. Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: “Cântați-ne nouă din cântările Sionului!“ Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin? De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea! Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.  

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

Preasfințitul Marchel a cununat pe tinerii Ioan și Liudmila

10 февраля 2017

Ziua de duminică, 5 februarie 2017, a fost cea mai fericită pentru tinerii Ioan și Liudmila, ginerele și fiica părintelui — blagocin Oleg Fistican, care și-au consfințit dragostea reciprocă prin Taina Cununiei. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Marchel în catedrala „Sf.Împ.Constantin și Elena” din Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La final, Episcopul a felicitat mirii Ioan și Liudmila cu primirea cununiei, dorindu-le căsnicie fericită, dragoste jertfelnică, ajutor și binecuvântare de la Dumnezeu în această etapă nouă a vieții lor.... 

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

Capul sfântului Ioan Gură de Aur

9 февраля 2017

Printre odoarele cele mai de preţ din Grădina Maicii Domnului sunt moaştele Sfântului Ioan Gură de Aur. La mănăstirea Vatoped se păstrează cu mare cinste capul Sfântului Ioan. Capul Sfântului Ioan Gură de Aur păstrat la mănăstirea Vatoped, Athos. Un lucru minunat şi vrednic de luat în seamă legat de capul sfântului Hrisostom, ce poate fi pipăit de oricine la modul personal, este nestricăciunea urechii drepte. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia. Fericitul şi dumnezeiescul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului... 

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

Rugăciunea domnească — partitură pentru parohie

8 февраля 2017

Tatăl nostru, Carele ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău. Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer (așa) și pe pământ. Pâinea noastră cea de-a pururea, dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean. (Matei 6,9-13).  

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

În viaţa noastră suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi

7 февраля 2017

În viaţa noastră de toate zilele, suntem ispitiți să credem că trebuie să fim tot timpul ocupaţi, mereu avem ceva important de terminat şi ni se pare că timpul pe­trecut la rugăciune ne împiedică să terminăm lucrul respectiv. Însă experienţa dovedeşte că o jumătate de oră sau o oră „irosită” în rugăciune nu împiedică deloc, în mod catastro­fal, bunul mers al activităţilor noastre zilnice, aşa cum ne închipuim atunci când am vrea să ne rugăm. Dimpotrivă, obiceiul de a ne ruga ne învaţă să ne concentrăm rapid, înlătură orice neatenţie, disciplinează  

Viața sfintei Xenia (în imagini).

Viața sfintei Xenia (în imagini).

6 февраля 2017

Sfânta Xenia a trăit în secolul al XVIII-lea, dar este cunoscut relativ puţin despre ea sau familia sa. Şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii ei în Petersburg, în timpul domniei împărăteselor Elizabeta şi Ecaterina a II-a. Xenia Grigorievna Petrova a fost soţia unui ofiţer de armată, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit văduvă la vârsta de 26 de ani când soţul său a murit brusc, la o petrecere. Ea a plâns moartea soţului ei, şi în special pentru că el a murit fără spovedanie şi împărtăşanie. Din acel moment, Xenia şi-a pierdut interesul pentru lucrurile... 

Pareneză la sfințirea unei case

Pareneză la sfințirea unei case

4 февраля 2017

Iubiții mei, am venit în casa voastră cu bucurie și cu nădejde. Pentru că sunt în casa unor proaspăt căsătoriți, a unor tineri entuziaști, care și-au început drumul lor împreună. Și am binecuvântat și sfințit această casă prin stropirea cu apă sfințită și prin ungerea ei cu ulei sfințit, rugându-mă lui Dumnezeu pentru ca El să vă binecuvinteze și să vă întărească și să vă apere întru toate. Căci de la Dumnezeu e toată binecuvântarea, pacea, bucuria și iubirea dintre oameni. De la El e ajutorul nostru și nădejdea noastră.  

Vecernia

 Motto: “şi a fost sear? şi a fost diminea??” (Facere 1,5).

Definişie. Vecernia reprezin? o grupare de rug?ciuni, care se citesc sau se cÎnt? În biseric? seara.

CuvÎntul vecernie provine de la cuvÎntul de origine slav? “vecer”, care Înseamn? sear?. Este lauda bisericeasc? cu care se Începe serviciul divin public al fiec?rei zile liturgice. Aceasta pentru c? ziua liturgic? Începe de seara (conform Facere 1,5).

Scopul ei este s? aducem lui Dumnezeu mulţumire pentru ziua care a trecut şi s?-I cerem ajutorul pentru petrecerea În pace a nopşii care se apropie. Prin aceste rug?ciuni de sear? urm?m exemplul lui Iisus Hristos, care obiÎnuia s? se roage seara (Mt. 26,36-44; Luca 6,12). Acelaşi obicei, de a se ruga În special seara şi diminea?a, ?l Înt?lnim la mulşi sfinţi.

Timpul s?v?rşirii vecerniei cel mai fregvent este s?mb?t? seara variind Între orele 16:00 – 18:00, dar şi În ajunul s?rb?torilor.
Semnificaşia principal? a vecerniei este Vechiul Testament. Ea simbolizez? şi aminte?te de vremea dinainte de venirea MÎntuitorului.
RÎnduiala.
1.     Formula de binecuvÎntare de la Începutul vecerniei (BinecuvÎntat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi În vecii vecilor) arat? c?, În epoca de Început a istoriei mÎntuirii, pe care o reprezit? aceast? slujb?, omenirea nu ?tia altceva despre Dumnezeu dec?t c? El exist? şi c? e Unul singur. Caracterul nedes?v?rşit al revelaşiei din acele Îndep?rtate vremuri este simbolizat şi prin faptul c?, la Începutul slujbei, se deschide numai dvera (perdeaua uşilor ?mp?r?te?ti), pe cÎnd uşile ?mp?pr?te?ti r?mÎn Închise, Închipuind astfel cunoa?terea nedesluşit? şi vag?, pe care lumea o avea atunci despre Dumnezeu şi care se Întemeia mai mult pe amintirea revelaşiei primordiale, de la creaşie. Preotul d? binecuvÎntarea de Început, din altar, deaoarece altarul bisericii Închipuie cerul sau paradisul, iar preotul şi Închipuie acum pe oameni, În timpul c?t erau În rai, Înainte de c?derea lor În p?cat.
2.     Psalmul 103 ne vorbe?te despre creaşia, frumuse?ea şi armonia celor f?cute de Dumnezeu şi cÎnd toate c?te f?cuse Dumnezeu erau “foarte bune” (Facere 1,31). Ieşirea preotului din altar şi r?mÎnerea lui În fa?a uşilor ?mp?r?te?ti Închise, unde cite?te (În tain?) 7 rug?ciuni simbolizeaz? alungarea din rai a primilor oameni, dup? c?derea lor În p?cat.
3.     Ectenia mare. Preotul simbolizeaz? acum omenirea de dinainte de venirea MÎntuitorului, implorÎnd mila dumnezeiasc? În fa?a porşilor z?vor?te ale cerului.
4.     Urmeaz? cÎntarea “Fericit b?rbatul” compus? din versete alese ale psalmilor 1, 2 şi 3, care reprezint? fericrea raiului, pierdut? de omenire pentru neascultarea de porunca Domnului.
5.     Catisma de rÎnd, cuprinde c?şiva psalmi, reprezint? perioada de preg?tire a omenirii pentru venirea lui Mesia cu ajutorul poruncilor din Legea Veche, dar şi a Înv???turilor de la patriarhi şi proopoci.
6.     Doamne strigat-am… este o cÎntare din psalmul 140, 1-2. El exprim? starea de r?t?cire şi de dezn?dejde a omului desp?rşit de Dumnezeu, precum şi idea de pocşin??.
7.     C?direa de la “Doamne strigat-am” şi În timpul cÎnt?rii psalmilor 141,129,116, este simbolul v?zut al rug?ciunii noastre. A?a cum se Înal?? fumul de t?mşie, cerem ca şi rug?ciunile noastre s? se Înal?e la Cer, precum cÎnt? David: “s? se Îndrepteze rug?ciunea mea ca t?mşia Înaintea Ta”. Este o reminiscien?? a ritualului iudaic, prin care se ?mplinea porunca dat? de Dumnezeu lui Moise de a se aduce ofrand? de t?mşiere seara şi diminea?a.
8.     Vohodul sau intrarea cu cadelni?a prin uşile ?mp?r?te?ti simbolizeaz? Întreaga Revelaşie divin? a Vechiului Testament. Aceasta ne sugereaz? c? Dumnezeu n-a p?r?sit omenirea, ci S-a descoperit, le-a dat porunci şi profeşii despre venirea În lume a unui MÎntuitor, Care va deschide din nou uşile Raiului.
9.     Lumin? lin? este o cÎntare compus? de Sf. Mc. Antinoghen (16 iulie) şi este Închinat? laudei Sfintei Treimi. Purtarea sfeÎnicului indic? prezen?a MÎntuitorului În mijlocul nostru, Care S-a identificat ca “lumina lumii” (Ioan 8,12). Aces ritual se aseamÎn? cu scoaterea focului haric din sfÎntul MormÎnt al Domnului din Ierusalim la pa?ti.
10.         Paremiile sunt lecturi din Vechiul Testament, care se citesc doar la vecernie.
11.         Ectenia Întreit? este rug?ciunea st?ruitoare (Matei 15,22; Luca 11,9. 18,1)
12.         Învrednice?te-ne, Doamne este cÎntarea cea mai reprezintativ? a acestei slujbe.
13.         Ectenia cererilor Începe cu cuvintele „S? plinim rug?ciunea noastr? cea de sear? Domnului”. Este o Înşiruire de cereri şi se sf?r?esc cu rug?ciunea plec?rii capului, care Înseamn? smerirea noastr?, adic? supunerea noastr? voii lui Dumnezeu.
14.         Stihoavna este citit? s?mb?t? seara din cartea numit? Octoih.
15.         Acum sloboze?te este rug?ciunea dreptului Simeon (Luca 2,29-32). Strana ?l cÎnt?. Reprezint? sf?rşitul Vechiului Testament.
16.         Troparele se cÎnt?.
17.         Otpustul este Încheierea vecerniei.

 

Tem? de acas?: 1. De desenat o cadelni?? cu fum de t?mşie.
2. De memorat principalele etape ale vecerniei şi simbolistica ei.
 3. De ?tiut cÎntarea “Doamne strigat-am”.
Timpul r?mas cÎnt?m un psalm de la vecernie: “Doamne strigat-am”.

Doamne, strigat-am către Tine, auzi-m?; 

Auzim?, Doamne! 
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-m?;
ia aminte la glasul rug?ciunii mele, 
cÎnd strig către Tine.
Auzim?, Doamne! 
S? se Îndrepteze rug?ciunea mea 
ca t?mşia Înaintea Ta;
ridicarea mşinilor mele,
jertf? de sear?
Auzim?, Doamne! 

Mai multe detalii despre vecrnie puteşi s? desc?rcaşi: Liturgica special? de Ene Brani?te

Din aceași categorie:


Comentariile sunt dezactivate pentru acest articol.